2,175 matches
-
desigur, nu mai există nici crucea. Intr-o altă situație a trebuit reînlocuit un tambur superior și capitelul din vârf, prin elemente de zidărie. Cu o altă ocazie, baza coloanei și un tambur inferior s-au înglobat într-un nou soclu zidit foarte masiv. Cei șase tamburi ce au subzistat sunt legați astăzi cu inele inestetice de fier, de la care a provenit și numele de Coloana încercuită. Un incendiu, din anul 1779, a lăsat pe coloană scurgeri negre inestetice și rezistente
Coloana lui Constantin () [Corola-website/Science/321454_a_322783]
-
suferit unele degradări ca urmare a seismelor repetate, a lipsei de întreținere, a îmbătrânirii materialelor (cărămizi, mortar, lemn), a surplusului de umiditate la șarpantă și a pătrunderii apei între zidăria de cărămidă și tencuială. S-au produs fisuri verticale în soclu, în fundații și în parapeții golurilor de fereastră și o fisură longitudinală mediană care străbate întreaga capelă: altar, naos - din colțurile ușilor și pronaos, precumn și putrezirea lemnului și desprinderea tavanelor. În urma expertizei efectuate de specialiști s-au propus următoarele
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
30 m - lățime în exterior, 8,50 m - înălțime până la arcurile naosului, 20,60 m - înălțimea turlei în interior, 28,80 m - înălțimea turlei până la cruce, 10,60 m - înălțimea până la streașină. Monumentul are fațade tencuite de culoare albă și soclu din piatră cioplită. Portalul de intrare de pe peretele vestic este în stil gotic și are un chenar exterior dreptunghiular, cu două muluri și un chenar interior, terminat la partea superioara în arc frânt, cu trei muluri. Ferestrele pronaosului, câte două
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
pe fiecare latură laterală (nordică și sudică), sunt terminate în arc frânt și ornamentate cu rozete în stil gotic. Absidele laterale sunt încadrate de câte două contraforturi. Absidele laterale și absida altarului sunt semicirculare și au firide oarbe, prelungite până la soclu și cu o dublă arcatură în arc frânt la partea superioară, având deasupra lor mici nișe ogivale, iar deasupra lor un rând de ocnițe. În axul absidelor laterale este dispusă câte o fereastră dreptunghiulară, iar în axul absidei altarului este
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
interioară, 24,20 m - lungime exterioară, 8,40 m - lățime (în dreptul absidelor, 12,00 m) și 21,50 m - înălțimea până la calota cupolei. Biserica are cinci contraforturi: câte două încadrează absidele laterale și una sprijină absida altarului, până la nivelul ferestrei. Soclul bisericii, contraforturile și colțurile sunt realizate din piatră cioplită. Pereții sunt din piatră cioplită până la nivelul nașterii bolților și din cărămidă aparentă până la cornișă. Fațada bisericii este împărțită de trei brâie de cărămizi smălțuite. Sub cornișă se află o friză
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
capete de zimbru, sirene, lei, grifoni, balauri încolăciți, stele etc.), intercalate cu butoni mici triunghiulari, iar sub friză sunt două rânduri de ocnițe, două ocnițe din partea superioară corespunzând uneia din partea inferioară. Absidele laterale sunt decorate cu firide oarbe alungite până la soclu, terminate la partea superioară cu o dublă arcatură în arc frânt și separate între ele prin picioare de cărămidă aparentă. În interior, biserica este compartimentată în pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră pe o ușă aflată pe
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
planurile pentru Biserica Sf. Vasile din București au fost inspirate de la formele Bisericii Sf. Gheorghe din Baia. Oricum, stilul moldovenesc din epoca lui Ștefan cel Mare, din care fac parte monumentele menționate, constituie o îmbinare între elementele caracteristice goticului (contraforți, socluri profilate etc.) și imperativele cultului ortodox , ceea ce le-a recomandat drept model pentru primul lăcaș român unit din București.
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
Săndulescu, a deputatului PNL Mihai Sandu-Capră, a primarului Mihai Frunză și a liderilor locali ai Organizației PNL . Pe partea stângă a bustului se află scrijelită în bronz imaginea sculpturii "Rugăciune", iar dedesubtul ei este înscris numele autorului (G. Nichitean). Pe soclul bustului sunt amplasate două plăci de marmură. Pe cea de sus este scris: "Gheorghe Flondor "1892-1976 "Deputat și senator PNL de Rădăuți "Rezident regal al Bucovinei". Pe placa de jos este scris " Edificat de Asociația Flondor și Organizația PNL Rădăuți
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
insuficient în plan istoric. Marcel Thomas, arhivist , custode-șef la , a adus în 1961, prin opera sa în două volume "Affaire sans Dreyfus", o totală reînnoire a istoriei afacerii, pe baza tuturor arhivelor publice și private disponibile. Opera sa este soclul ansamblului studiilor istorice ulterioare. În același an, , cu a sa "Énigme Esterházy", pare să găsească cheia „enigmei” în existența unui al treilea om (în afară de Dreyfus și Esterházy), explicație pe care acesta a împărtășit-o pentru o vreme cu Michel de
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
este un monument de for public din București, instalat în "parcul Colțea", între Palatul Ministerului Agriculturii și Spitalul Colțea. Monumentul constă dintr-o fântână de mari dimensiuni, în mijlocul căreia de află o vioară de bronz dezmembrată. Pe soclu este fixată o placă de bronz cu inscripția: "VIOLINO SPACCATO" (în ) Autor: Domenica Regazzoni. Primăria sectorului 3. Monumentul ilustrează forța invincibilă a muzicii, care eliberează energiile sonore din carcasa materială a instrumentului, cu prețul dezagregării materiei. Administrația Monumentelor și Patrimoniului
Fântâna Vioara Spartă () [Corola-website/Science/322417_a_323746]
-
, amplasată în fața palatului princiar din Cetatea Alba Carolina, cu o înălțime de 8,46 metri, din care soclul măsoară 2 metri, a fost realizată în bronz de sculptorul Oscar Han și inaugurată la 28 noiembrie 1968, cu ocazia aniversării semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România. La ceremonia de inaugurare au participat și secretarul general al PCR Nicolae Ceaușescu, prim-
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia () [Corola-website/Science/322448_a_323777]
-
de către sculptorul Ion Jalea, fiind amplasată în anul 1977 în parcul din noul cartier Areni, între universitate și stadion. Statuia are 2,30 metri înălțime și reprezintă un tânăr atlet pregătindu-se să arunce ciocanul. Ea se află pe un soclu de travertin, cu înălțimea de aproximativ 1 metru. În apropierea statuii a fost amenajată o fântână arteziană.
Parcul Universității din Suceava () [Corola-website/Science/316842_a_318171]
-
sculptorul funerar ieșean Salvador Scutari (1880-1932), la inițiativa ofițerilor și soldaților din Regimentul 5 Vânători. Pe monument a fost săpată următoarea inscripție: ""Camarazilor morții pentru patrie. Ofițerii și trupa regimentului 5 Vânători. 1917 August"", iar în partea dreaptă jos a soclului este înscris numele autorului "Scutari Iași". Lângă peretele nordic al bisericii se află mormântul fraților Anibal-Spiridon V. Elefterescu (2 martie 1880 - 4 iulie 1904) și Costică Dimitrie V. Elefterescu (8 iunie 1882 - 10 august 1904). Primul dintre ei este autorul
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
1820; execuția a fost precedată de amplificarea în lungime a spațiului interior, prin introducerea unei travei. Numele pictorilor s-au pierdut. În anul 1974 biserica a fost supusă altui șantier de renovare, care a inclus și ridicarea lăcașului pe un soclu din piatră. În cazul acestui lăcaș, semnalat doar de conscripțiile anilor 1733, 1750, 1805 și 1829-1831, tradiția susține strămutarea sa din codrul Ponorului, unde ar fi fost ridicat pe cheltuiala urmașilor haiducilor Jurj și Neag, întemeietorii legendari ai localității.
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
este realizată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod în picioare, cu sabia în mâna dreaptă, apropiată de picior. Opera are 3,62 metri înălțime, 1,10 metri lungime și 1,13 metri lățime. Statuia se află pe un soclu de travertin, cu înălțimea de 0,86 metri, lungimea de 1,11 metri și lățimea de 1,31 metri. Inscripția de pe soclul monumentului specifică "„Petru I Mușat 1375-1391”", după cum a fost cunoscut fostul domnitor al Moldovei de istoriografie până nu
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
3,62 metri înălțime, 1,10 metri lungime și 1,13 metri lățime. Statuia se află pe un soclu de travertin, cu înălțimea de 0,86 metri, lungimea de 1,11 metri și lățimea de 1,31 metri. Inscripția de pe soclul monumentului specifică "„Petru I Mușat 1375-1391”", după cum a fost cunoscut fostul domnitor al Moldovei de istoriografie până nu demult. În anul 2008, primarul Ion Lungu și-a exprimat intenția de mutare a statuii lui Petru Mușat de pe esplanada Casei de
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
ai neamului românesc, care s-au jertfit pentru libertate, luptînd împotriva comunismului”". La 20 septembrie 1992, lângă Palatul de Justiție, în partea din spate, a fost dezvelită o troiță în memoria luptătorilor anticomuniști, realizată din lemn și aflată pe un soclu din piatră. Pe soclu se află o placă de marmură cu următoarea inscripție: "„In memoriam pentru cei care au suferit în temnițele și lagărele comuniste în perioada anilor 1944-1989. 20.09.1992.”" Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri (HCM) nr. 2750
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
s-au jertfit pentru libertate, luptînd împotriva comunismului”". La 20 septembrie 1992, lângă Palatul de Justiție, în partea din spate, a fost dezvelită o troiță în memoria luptătorilor anticomuniști, realizată din lemn și aflată pe un soclu din piatră. Pe soclu se află o placă de marmură cu următoarea inscripție: "„In memoriam pentru cei care au suferit în temnițele și lagărele comuniste în perioada anilor 1944-1989. 20.09.1992.”" Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri (HCM) nr. 2750 din 30 decembrie 1956
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
1853-1883), operă a sculptorului Ion Cârdei, a fost dezvelit în anul 1933, fiind amplasat pe teritoriul parcului, la Strada Ștefan cel Mare și în apropiere de Biserica Sfântul Ioan Nepomuk. Bustul este realizat din bronz și se află pe un soclu în trepte din piatră vopsită. Monumentul dedicat cunoscutului compozitor român este reprezentativ pentru oraș, mai ales că Ciprian Porumbescu a locuit o perioadă în Suceava, într-o casă veche situată pe Strada Prunului. În apropiere de bustul compozitorului a fost
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
a sculptorului Gheorghe Covalschi, cel care a realizat și cele trei busturi amplasate în Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de Justiție. Bustul dedicat domnitorului Petru Rareș este realizat din bronz și are 1,80 metri înălțime. El se află pe un soclu din travertin cu înălțimea de 1,73 metri, care la rândul său este așezat pe un postament în trepte. O replică a acestui bust se găsește în interiorul clădirii Colegiului Național „Petru Rareș” din Suceava. Bustul lui Petru Rareș a fost
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
Colegiului Național „Petru Rareș” din Suceava. Bustul lui Petru Rareș a fost dezvelit în anul 1977 pe locul unde înainte fusese amplasată Statuia lui Ștefan cel Mare, lucrare realizată de sculptorul Vladimir Florea, înaltă de 4 metri, ridicată pe un soclu masiv, placat cu marmură și decorat cu stema Moldovei și cu două basoreliefuri turnate în bronz. Statuia, deși constituia un simbol al orașului Suceava, a fost mutată în curtea Colegiului Militar Liceal „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, din ordinul
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
drepte. Statuia are 1,50 metri înălțime, 0,49 metri lungime și 0,31 metri lățime. Statuia se află pe un postament din piatră cioplită cu dimensiunile 0,87 metri x 0,46 metri, aflat la rândul său pe un soclu din beton cu înălțimea de 1,53 metri, lungimea de 0,94 metri și lățimea de 0,56 metri.
Grupul statuar „Constructorul” din Suceava () [Corola-website/Science/316941_a_318270]
-
Acesta este orientat către dreapta și scrie pe o tăbliță sprijinită pe piciorul mamei. Materialul este tratat în volume gometrice. Opera are 2,00 metri înălțime, 1,20 metri lungime și 0,82 metri lățime. Statuia se află pe un soclu din beton placat cu travertin, cu înălțimea de 1,04 metri, lungimea de 1,33 metri și lățimea de 0,92 metri.
Grupul statuar „Mama și școlarul” din Suceava () [Corola-website/Science/316942_a_318271]
-
aceasta să fie mutată în curtea Colegiului Tehnic care poartă numele domnitorului (fostul Liceu Industrial nr. 2). În urma protestelor oamenilor de cultură, locația monumentului a fost schimbată. Statuia intitulată „Bucovina înaripată” a fost amplasată la 26 mai 2009 pe un soclu în Piața 22 Decembrie, vizavi de Casa de Cultură, cu ajutorul unei macarale, sub supravegherea primarului Ion Lungu și a viceprimarului Viorel Seredenciuc. Monumentul a fost inaugurat la data de 28 mai 2009, de Ziua Eroilor României. În acea zi, la
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
Statuia este amplasată în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei, în partea de sud-est a orașului. Statuia constituie cea mai mare lucrare de acest gen din țară, având o înălțime totală de 23 de metri (inclusiv soclul) și putând fi văzută din orice punct central al orașului. Monumentul lui Ștefan cel Mare din Suceava a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . Statuia a fost realizată de către sculptorul
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]