2,513 matches
-
strig cât mă ține gura: „E ziua deșteptării, înainte/ La luptă Legiunea ne-a chemat/ Să apăram cu piepturile noastre/ Pământul ce de mici ne-a legănat”. Așa a făcut socru-miu, fie iertat, înainte să-l ducă. Tata lu’ socru-miu a avut și el un fel de MaxiBar, se chema „La Răscrucea”, la Vaslui, și Zelea Codreanu a trecut într-o noapte pe-acolo, s-a ascuns în pivniță, și lu’ socru-miu i-a zis ta-su să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
iertat, înainte să-l ducă. Tata lu’ socru-miu a avut și el un fel de MaxiBar, se chema „La Răscrucea”, la Vaslui, și Zelea Codreanu a trecut într-o noapte pe-acolo, s-a ascuns în pivniță, și lu’ socru-miu i-a zis ta-su să nu mai zică la nimeni, că ăla era Moș Crăciun și dacă aflau alți copii, pleca Moșu, și i-a zis, na, mă, și i-a dat o mână de tutun. Și socru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
socru-miu i-a zis ta-su să nu mai zică la nimeni, că ăla era Moș Crăciun și dacă aflau alți copii, pleca Moșu, și i-a zis, na, mă, și i-a dat o mână de tutun. Și socru-miu a tăcut de tutunul ăla douăj' de ani, da când s-a-mbătat o dată la Aprozar (că făcuseră „La Răscrucea” aprozar), s-a-mbătat, a spart paharul ș-a-nceput să cânte ceva de Arhanghelu’ Mihail și Gavril și l-au dus, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
sa și mai ales își ușurase vezica. - Dragă Contesă, iată că a mai trecut o lună. Îmi pare rău că am nimerit chiar pe mormântul tău, dar acum suntem chit, mai ții minte când te-ai pișat pe mormântul lu socru-meu, săracu, și soacră-mea și cu nevastă-mea nu mi-au spălat nimic o lună de zile, au zis că să-mi speli tu, dacă tot te iubesc așa tare și nu vreau să te dau la țară! Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Bine-ați sosit! Bine-ați sosit! Împăratul: Bucuroși de oaspeți, Cotoilă? Cotoșman: Bucuroși, Măria Ta. Fiți bineveniți în castelul stăpânului meu! Împăratul: Rău îmi pare de tine, dragă pisoilă, că ești motan, că te-aș fi făcut ginere, dar așa, socru de cotoi, mă fac de râs! Cotoșman: Eu sunt însurat, Măria Ta...Dar am să-ți recomand pe altcineva, să-l faci ginere! Pe stăpânul meu,Voievodul Ionică de Dragodana. (Un moment dispare și apare cu Ionică, care pare cam
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
pregătirea și desfășurarea acesteia, erau ai tatălui, ai părinților miresei. Iar, prin partea locului, obiceiul, era așa: dacă mirii pun banii pentru a-și face nunta, ei, Își și iau, la urmă, tot ce iese; dacă, Însă, pune unul din socri, fie cel mare, fie cel mic, apoi, acela primește tot ce se Încasează. Darurile, numai, rămân, oricâte ar fi, mirilor. Așa, Încât, cu sacoșa doldora de bani, ajunse la marginea parcului, dincolo de care se afla magazinul de automobile de lux
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și la magazinul cu autoturisme. Acolo? Surpriză. Era așteptat. De numeroși nuntași, precum, și de o mașină a poliției. De la circulație. De cum intră În mulțime problema se rezolvă cu repeziciune. Mirii au pus mâna pe sacoșa cu banii de la nuntă. Socrul, infestat de microbul autoturismului, fu silit, de către miri și de alte rubedenii, să abdice, de la planul său inițial, datorită căruia se și... vorba aia... prin parc. Același socru, cum apăru În mulțime, tot așa, și dispăru, din ea. A revenit
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cu repeziciune. Mirii au pus mâna pe sacoșa cu banii de la nuntă. Socrul, infestat de microbul autoturismului, fu silit, de către miri și de alte rubedenii, să abdice, de la planul său inițial, datorită căruia se și... vorba aia... prin parc. Același socru, cum apăru În mulțime, tot așa, și dispăru, din ea. A revenit, În fuga mare, la spital. Răniții erau bine. Bine, vine vorba. Nu se mai văicăreau, ci, doar, gemeau, Înfundat, din când În când. Îi liniști: să țineți minte
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
nenorocire, ce mare și fără de pereche păcat am putut să fac, eu; cum am putut să fac, oare, una ca asta; cum, de nu m-am gândit, oare; cum, oameni buni?! Înmărmuriți, nuntașii, priveau, cu milă și durere, totul: cum, socrul mic extrăsese, cuțitul-sabie, din rană, și, acum ducea taurul, apucat, duios și cu milă, de gât, Îl ducea, zic, În spatele casei, sub cireșul sub care sta, el, de obicei; cum, sărmana Mierla, În costumația ei, deosebită, de mireasă, Îl bocea
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și câteva mutre care i se păreau extrem de cunoscute; frământându-și creierii, În timpul lungilor insomnii ce au urmat vizionării, ea descoperi cu oareșicare uimire că unul dintre așa-zișii artiști ce se scălămbăia În film semăna leit cu fostul ei socru, care Își dăduse de o jumătate de secol obștescul sfârșit din cauza unui os de pește ce i se Înfipse În gât În ziua de Florii - și Încerca s-o depisteze și pe fosta sa soacră, Stepanida, ce-i făcuse multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
L-am culcat la mine și toată noaptea l-am frecționat, i-am dat aspirină și chinină uscând la foc mare numeroase schimburi de rufărie. Două săptămâni a zăcut preotul la mine când în urma telefonului dat a venit părintele Popescu, socrul, de l-a dus la Buda în sanie plină cu blănuri. Nu știu dacă din răceala asta sau nu, oricum a murit de tânăr. Cred că acum ne privește din ceruri și are bucuria de a ști că fiul său
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
soarta noastră spânzura de doi domni revizori: Neculai Balș, ismailean de origine, uns de către prefect (Ștefan Constantinov), țărănist, iar celălalt, Ion Moldoveanu, revizor școlar inamovabil, că de aia și fusese inamovat de la Dej, ajunsese la la Ismail din porunca fostul socru, senatorul Gheorghe Manu. Dar cum să dai o singură semnătură cu două mâini diferite? Și uite așa a trecut octombrie, noiembrie și, în sfârșit s-au limpezit apele. Neculai Balș a rămas șef de cancelarie iar Ion Moldoveanu revizor școlar
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
data aceasta Matei a rămas ultimul care s-o felicite pentru a o scoate din sufragerie ca să meargă cu ea în altă cameră. —Să nu plecați copii, că împreună cu voi trebuie să fixăm data nunții, i-a anunțat Virgil Zamfirescu, socrul mare, că pentru aceasta ne-am întrunit aici, fără să bănuim că va sosi Cecilia. Ne întoarcem imediat, tată, l-a liniștit Matei, grăbindu-se cu Cecilia spre camera din spate. —Ce-i spunem tatălui tău? Când fixăm nunta? Ne
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
și pentru toți care au nevoie. La rugămințile mele au venit și m-au ajutat efectiv : Iisus Hristos, Maica noastră Impărăteasa Cerului și a Pământului, așa cum am invocat o eu și cum o invocă și acatistele ortodoxe; morții noștri; părinții, socrii, bunicii și poate și alții pe care nu-i cunosc. Am cerut de lucru și am primit: a venit domnul Florin Gheorghiță și mi-a adus cartea domniei sale „Fenomenul Valentina” (atenție! nu orice fel de carte), să o traduc în
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
De multe ori fiind singuri în curtea casei zâmbea vesel, ceea ce nu-i stătea în fire, rotindu-și privirea pentru a putea cuprinde totul, gândindu-se "în curând eu voi fi stăpân, aici". Eugen se purta foarte rece atât cu socrii lui cât și cu Oana, pe care deși o iubea, nu putea fi afectuos cu ea. Privirea lui glacială îi îngheța pe bătrânii lui socri, chiar și pe Oana, până aceasta reuși să-l cunoască. Aici el avea totul, ceea ce
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
-se "în curând eu voi fi stăpân, aici". Eugen se purta foarte rece atât cu socrii lui cât și cu Oana, pe care deși o iubea, nu putea fi afectuos cu ea. Privirea lui glacială îi îngheța pe bătrânii lui socri, chiar și pe Oana, până aceasta reuși să-l cunoască. Aici el avea totul, ceea ce nu avuse niciodată. Totuși părea nemulțumit deși nu era. Din banii câștigați de el nu cheltuia nimic pentru casă, nici pentru el nu cumpăra nimic
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
adică anumite lucruri pentru casă: perdele, un covor, veselă sau alte obiecte mărunte. O dojenea de multe ori când ea gătea două sau trei feluri de mâncare, spunându-i că face risipă. După doi ani vându și bătrâna ”Dacie” a socrilor lor, considerând că nu e nevoie de mașină, iar banii obținuți i-a depus pe carnetul său de C.E.C. Bătrânii lui socri îl rugară să le cumpere din acei bani un televizor, dar el refuză tacit. Cu mama lui se
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
sau trei feluri de mâncare, spunându-i că face risipă. După doi ani vându și bătrâna ”Dacie” a socrilor lor, considerând că nu e nevoie de mașină, iar banii obținuți i-a depus pe carnetul său de C.E.C. Bătrânii lui socri îl rugară să le cumpere din acei bani un televizor, dar el refuză tacit. Cu mama lui se vedea foarte rar, doar atunci când mergea la bunicii lui, ea venind de fiecare dată să-l vadă. în casa ei nu se
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
întoarse în timp și vedea în locul fiului său pe tatăl său și în locul Ioanei se regăsi pe ea, dar visul ei se spulberă repede, când domnul Radu Brădescu și-a întors capul privind în spate și schimbând câteva cuvinte cu socrul mic. Atunci durerea ei deveni și mai sfâșietoare, văzând câteva lacrimi schipind pe fața lui. în drum spre căminul cultural al comunei B., satul natal al miresei, unde urma să aibă loc petrecerea după datină, alaiul fu însoțit de câțiva
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
după miezul nopții. Lui Andrei și Liviei, finii soților Brădescu nu le scăpase scena și intrară între cei triști, luându-i la dans, fără timp de șovăire, reușind să le schimbe lacrimile cu zâmbete binevoitoare. în hora lor intră și socri mici, foarte veseli și cu o mulțumire vădită, toți se învârteau zâmbind în jurul mirilor care dansau în cercul format de ei. La revărsatul zorilor, când lumina era încă tulburie, Ionuț, împreună cu Ioana urcară în luxoasa mașină primită în dar
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
cap. Ioana primi și ea îngrijirile necesare, întrucât acuza dureri de cap și se simțea foarte slăbită. Când fu întrebată de una din asistente dacă nu dorește să anunțe pe cineva, ea nu-și putu aminti numărul de telefon al socrilor ei și cu greu îi veni în minte cel al părinților ei. Când doamna Eva fu anunțată de la spital că Ionuț este internat în stare gravă în urma unui accident, foarte speriată sună la doamna Ramona Brădescu și-i aduse la
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
și încredințatu zapis al nostru la mâna dumisale giupânului hagi Lohan neguțitoriu din Iași...că noi...i-am vândutu...o casă și o dugheană cu șopron șindilitu...ce iaste...lângă mănăstire Bărboiul, în armenime,...care locu...au fostu cumpăratu de socrul meu Necula țigan și ne-au rămas noî de dzestre și cu multe giudecăți l-am scos...de la ficiorii lui Postolachi țigan potcovariu precum mai pe largu arată cărțile de giudecată de la dumnealor boiarii cei mari și cu anafura cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
slujbă, iar astăzi slujește domniei mele. De aceea, și noi,...l-am miluit...și i-am dat...un loc de casă, cu case gata și cu pivniță de piatră, pe Ulița Mare, care acel loc a fost mai înainte...cumpărătură socrului domniei mele Coste Băcioc vornic; și casele, au ars de câteva ori, iar domnia mea am făcut iarăși case pe acel loc”. Ei, îți place, fiule? Întâi aș vrea să spun că am aflat un lucru nou. Și anume că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
domniei mele Coste Băcioc vornic; și casele, au ars de câteva ori, iar domnia mea am făcut iarăși case pe acel loc”. Ei, îți place, fiule? Întâi aș vrea să spun că am aflat un lucru nou. Și anume că socrul lui Vasile Lupu vodă era Coste Băcioc vornicul. Apoi aș spune că este o frumoasă răsplată pentru Toderașco mare logofăt. Din câte îmi amintesc, însă, au fost și case câștigate în urma unei datorii neplătite la timp de datornic. Știu la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Deci mergînd noi acolo, am strînsu oameni buni megieși, și i-am cetit și zapisele. Și s-au aflat un Toma săiman di Curtea gospod, om bătrîn ca de 70 ani, carăle dzise c-au crescut de mic Sandului băcal, socrul lui Constantin Cojocea, ș-au luat cu sufletul lui pe unde au fostu gardul ogrăzii acestui loc, și pe unde au arătat acest Toma siman (seimen=soldat folosit pentru garda curții domnești) am pus de au cercat și s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]