3,145 matches
-
pe picior de egalitate utilitatea și caracterul folositor în scopul promov]rii pl]cerii și evit]rii suferinței; este ceea ce se numeste utilitarism „hedonist”. Aceast] versiune a fost supus] parodierii din partea celor cu înalte concepții etice sau cu o gândire sofisticat]. Imaginea unei mulțimi necontrolate de ușuratici în c]utare de pl]ceri nu este tocmai una încânt]toare. Asemenea imagini caricaturizate ar avea un efect filosofic cu mult mai puternic în cazul în care adepții hedonismului utilitarist ar susține ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aceast] comunitate este și un grup social, în care exist] recunoașterea reciproc] a autonomiei și a persoanei” (Fox, 1986a, p. 50). În opinia lui Fox, autonom] este acea persoan] conștient] de sine, apt] s] utilizeze concepte complexe și un limbaj sofisticat și capabil] s] planifice, s] aleag] și s]-și asume responsabilitatea pentru acțiunile sale. Membrii comunit]ții morale sunt considerați superiori din punct de vedere moral. Deoarece animalele nu își conduc viața în mod conștient, ele nu pot fi considerate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai puțin fericit]. Pentru cei mai mulți oameni, fie ei și utilitariști, aceast] decizie este greu de accceptat. Într-adev]r, acest tip de analiz] a dat naștere unor teorii că cele susținute de Regan. În schimb, Singer pledeaz] pentru o versiune mai sofisticat] a utilitarismului care s] conduc] la o decizie mai „digerabil]” decât cea de mai sus. Singer susține c] ființele umane conștiente de sine și raționale au capacitatea de a avea o preferinț] specific] pentru existența conținu]. Uciderea celor din barcă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de r]spl]tire a angajaților, a directorilor și a investitorilor. Pentru unii, profiturile sunt un indicator al competitivit]ții, dar chiar și în aceste cazuri conteaz] satisfacția adus] de victorie și nu profiturile ca atare. O alt] imagine mai sofisticat], dar nu diferit], susține c] managerii unei afaceri au o singur] obligație, aceea de a maximaliza profitul acționarilor lor. Nu trebuie neap]rât s] analiz]m motivele reale ale deciziilor managementului superior pentru a ar]ta c], desi managerii recunosc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contract]rii unei datorie - ele sunt adev]rate pe baza unor convenții și instituții umane și practici sociale comune. Avem deci adev]ruri morale atât generale, cât și particulare f]r] fapte morale particulare. Morală este redus] la o sociologie sofisticat]. Naturalismul este demonstrat. Problemă pe care o întâlnim aici este relativitatea (dup] cum se pare c] își d] seama și Anscombe). Societ]ți diferite au instituții morale diferite care susțin coduri morale diferite. Ad]ug]m adev]rul moral codurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o teorie care a ajuns s] fie cunoscut] că emotivism. Dezvoltat] aproape în întregime de filosoful american Charles L. Stevenson, emotivismul a fost una dintre cele mai influente teorii etice din secolul XX. Este o teorie mai subtil] și mai sofisticat] decât subiectivismul simplu deoarece încorporeaz] o viziune mai complex] asupra limbii. O prim] observație a emotivismului const] în faptul c] limbajul este utilizat într-o diversitate de moduri. Una dintre utiliz]rile sale principale este aceea de a exprima fapte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gânditori distinși care adopt] o anumit] form] de utilitarism: Jeremy Bentham, John Stuart Mill și Henry Sidgwick. Nu este deloc evident de ce Kohlberg crede c] a construit o pledoarie pentru opinia potrivit c]reia raționamentul moral deontologic este cognitiv mai sofisticat decât raționamentul moral utilitarist. S] ne amintim c] abilitatea cognitiv] a reversabilit]ții este cea mai important] tr]s]tur] a raționamentului moral al persoanelor din Etapă 6. Judec]țile lor sunt considerate pe deplin reversibile. Reversibilitatea este abilitatea cognitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu libertatea noastr] de a acționa așa cum alegem sau dorim. Numai unele dintre acestea sunt. (Este demn de menționat totuși c], deși, așa cum am v]zut, compatibiliștii care adopt] aceast] a doua strategie resping abordarea analizei ipotetice, o analiz] ipotetic] sofisticat] ar putea fi suplimentat] cu explicația condițiilor prohibitive (Young, 1979; Dennett, 1984.) iii. Câteva tentative contemporane de a reorientă dezbaterea Într-o contribuție contemporan] celebr] la aceast] dezbatere, Peter Strawson susține c] atitudinile și comportamentele noastre interpersonale pornesc de la ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic/melancolic/flegmatic”, la adulți tipologiile temperamentale se complică semnificativ. Într-adevăr, față de temperamentele infantile și chiar juvenile, nu atât de clar structurate și ferm constituite, parțial flexibile și versatile (favorizând adaptarea), temperamentele adulte, mult mai sofisticate, dar și mult mai bine definite, mai stabile și mai rezistente, devin, în consecință, mult mai predictibile (dar mai slab operațional-abordabile, din perspectiva individului în cauză). Predictibilitatea în sine a mărcii temperamentale personale constituie, în principiu, un avantaj pentru cei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o problemă sau o nevoie cu care ei se confruntă în viață. De aceea, studentul adult poate judeca cel mai bine dacă profesorul l-a ajutat sau nu în procesul învățării. Obținerea evaluărilor de la studenții adulți nu necesită instrumente foarte sofisticate; de multe ori, se poate realiza destul derepede. În cele mai multe cazuri profesorul este cel care provoacă acest tip de evaluare, având nevoie de feedback din partea studenților (atât în ceea ce privește înțelegerea elementelor de conținut, cât și pentru adecvarea ritmului, pentru identificarea eventualelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic/melancolic/flegmatic”, la adulți tipologiile temperamentale se complică semnificativ. Într-adevăr, față de temperamentele infantile și chiar juvenile, nu atât de clar structurate și ferm constituite, parțial flexibile și versatile (favorizând adaptarea), temperamentele adulte, mult mai sofisticate, dar și mult mai bine definite, mai stabile și mai rezistente, devin, în consecință, mult mai predictibile (dar mai slab operațional-abordabile, din perspectiva individului în cauză). Predictibilitatea în sine a mărcii temperamentale personale constituie, în principiu, un avantaj pentru cei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o problemă sau o nevoie cu care ei se confruntă în viață. De aceea, studentul adult poate judeca cel mai bine dacă profesorul l-a ajutat sau nu în procesul învățării. Obținerea evaluărilor de la studenții adulți nu necesită instrumente foarte sofisticate; de multe ori, se poate realiza destul derepede. În cele mai multe cazuri profesorul este cel care provoacă acest tip de evaluare, având nevoie de feedback din partea studenților (atât în ceea ce privește înțelegerea elementelor de conținut, cât și pentru adecvarea ritmului, pentru identificarea eventualelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
În cauză poate avea alte calități profesionale, reale. Pe de altă parte, impostura, absența cunoștințelor de specialitate, a lecturilor, a inteligenței sau a imaginației se pot ascunde mult mai ușor În spatele metodelor rudimentare ale istoriografiei tradiționale, decât În perimetrul conceptelor sofisticate ale științelor sociale contemporane. Dacă vi se pare că am simplificat lucrurile În mod nepermis, că din această schiță lipsesc elemente importante, de natură să schimbe Însăși configurația de bază a tabloului, aștept eventualele replici ale cititorilor interesați, În credința
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
așa stau lucrurile În cazul produsului finit al muncii istoricului, sunt de acord Însă cu ideea potrivit căreia arhiva și munca migăloasă cu documentul de epocă sunt indispensabile pentru formația istoricului. Nu poți să faci interpretare sau să emiți speculații sofisticate, nu poți să judeci teoriile altora, În cunoștință de cauză, dacă nu ai scuturat tu Însuți praful de pe dosarele Îngălbenite din arhive, dacă nu ți-ai canonit ochii, zile și nopți, pe filele manuscriselor acoperite cu cele mai ciudate grafii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoricul sau imagologul dispus să colaboreze cu psihologia socială, nu este de dorit nici alunecarea În cealaltă extremă, reprezentată de nenumăratele ipoteze de lucru restrânse, formulate adeseori pe un segment Îngust al realității sociale, pe grupuri mici, supuse unor experimente sofisticate și laborioase, dar ale căror rezultate nu pot fi, de regulă, generalizate sau extrapolate În alte condiții, chiar dacă ele oferă o aproximare deosebit de „tare” a fenomenelor din sfera porțiunii investigate. Desigur, atari cercetări de psihologie socială, diverse și numeroase, pot
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dreptate. Evident, În pofida nesfârșitelor și virulentelor noastre certuri amicale, prietenii mei dragi nu aveam cum să mi-i pierd, deoarece relația care ne leagă este mult prea puternică pentru a fi afectată de orice dispută, fie ea și una pe sofisticate teme identitare. Am profitat, În schimb, de pe urma Înnodării altor relații prețioase sub raport personal (pe cele exclusiv intelectuale, mult mai numeroase, nici nu le mai pun la socoteală). Cea mai plăcută surpriză mi-a oferit-o Însuși „preopinentul” meu, Molnár
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
național nu face altceva decât să mărturisească slăbiciunea celui din urmă. Ar fi putut fi convinși țăranii români sau măcar preoții lor să se ridice „pentru națiune”, dar Împotriva Împăratului? O asemenea opțiune putea fi, eventual, la Îndemâna unor intelectuali mai sofisticați, dar lipsește complet din mesajele adresate țărănimii. Revenind la circulara din 6 iunie, trebuie subliniat și faptul că mesajul ei „pro-imperial” putea fi interpretat de vicarul Pop XE "Pop" și de enoriașii săi În funcție de propriile lor afilieri politice, care Începeau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Alberti. Motivul pentru care specialiștilor nu le-a venit ideea acestei paternități rezidă în faptul că ei s-au concentrat exclusiv asupra lucrărilor de arhitectură, ignorând latura plurivalentă, cu adevărat “prolifică“, a personalității lui Alberti. Cercetătoarea descoperă urme albertiene în sofisticata tramă lingvistic literară a cărții, în cunoștințele avansate de geometrie și inginerie, în invențiile mecanice, în obsesia perspectivei și în reprezentarea cinematică a scenelor, nu mai puțin în apărarea polemică a umanismului civic pacifist. Scopul scrierii acestei cărți ar fi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
condițiile diversificării considerabile a ofertei, consumatorilor li se deschid largi posibilități de alegere. Pe de altă parte, creșterea puterii de cumpărare, concomitent cu ridicarea nivelului de educație și cultură, Îi dă posibilitatea cumpărătorului să-și satisfacă mai multe nevoi, mai sofisticate, de nivel calitativ mai ridicat, aspecte de care este absolut obligatoriu să țină seama producătorul, pentru a putea veni În Întâmpinarea dorințelor consumatorului. In cazul În care producătorul nu deslușește aceste noi opțiuni ale clientului, acesta se va Îndrepta către
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la Berlin, ceea ce i-a mai mărit puțin cota pe plan intern. Ca număr de spectatori, ecranul sovietic va fi dominat în anii ’20 de filmele americane, vedetele cele mai iubite fiind nu mulțimile revoluționare geometrizate dinamic de Eisenstein, nici sofisticatul balet optic al camerei lui Dziga Vertov și Mihail Kauffman, ci Mary Pickford, Douglas Fairbanks, Charlie Chaplin. Cuvintele de apreciere ale starurilor Hollywoodului la adresa Crucișă torului Potemkin au fost folosite ca reclamă pentru a crește popularitatea filmului în URSS! Dacă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a venit în sprijinul teoriilor de partid îndreptate împotriva montajului, care, potrivit observațiilor lui Eisenstein, fusese până atunci „totul” și devenea acum „nimic”. Acesta era sonorul. Filmul vorbitor oferea posibilități de propagandă prin dialoguri mai lesnicioase și mai directe decât sofisticata artă a montajului de imagini mute. Era mult mai simplă acum scrierea unui scenariu care să corespundă cerințelor Partidului, nu mai era nevoie de „magicieni”, de „guru” ca KEPVD. În scurtă vreme, Stalin a instituit și în cinema principiile realismului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu mai însemnăm nimic, murim”. Și, pe cale de consecință, țiței se făcu. Tot în premieră, în Erupția apar primele secvențe „capitaliste” în care protagoniștii nu sunt burghezo- moșieri, ci tovarăși ai zilelor noastre. Muzică de jazz, restaurant-bar, toalete de seară sofisticate, cocteiluri - într-un asemenea mediu se mișcă niște tovarăși ingineri, care mai au și munci de răspundere ? Cum e posibil ? Cheia incredibilelor imagini este prezența tovarășei Vasilica, nume în artă Lica, fiica iubitului conducător Gheorghe Gheorghiu-Dej. Divă brunetă, rubicondă, dar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
beznicios, frizând „onirismul”, fondul „muzical” e ca de castel cu fantome, din când în când auzim replici repetate și ecoizate, hohote burgheze diabolice, personajele par niște cartoane căzute din cer, care se plimbă prin cadru ca să fie filmate cât mai sofisticat, nu ca să trăiască, să sufere, să hohotească de râs sau de plâns. În schimb, parcă pentru liniștirea cenzorului de partid, după un număr de deraieri „formaliste”, se bagă periodic câte un text de propagandă comunistă grosieră. De la bun început, pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
este cea care posedă un dispozitiv foto în infraroșu, cu care îl trage în poză noaptea pe spionul-șef, enigmaticul „Pisica de mare”. Deci, pe lângă inteligența ieșită din comun și patriotismul de neclintit pe care le opuneau până acum dușmanului sofisticat tehnologic, ni se spune că ofițerii români de Securitate au ajuns să dispună și de ultimul răcnet al tehnicii. Pe lângă omnipotența tehnologică, Pisica de mare împământenește ideea omniscienței Securității. Odată cu lovitura de teatru finală, când măștile cad, înțelegem că, de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Pița, 1985). Este un fenomen asemănător „inovațiilor” formale ale textualiștilor în literatura română, foarte răspândite în anii ’80. Culturnicii, cenzorii politici erau foarte atenți la acțiune, la replici, unde aveau „competența” să sesizeze devierile de la grila Partidului, în schimb modul sofisticat de a filma era mai greu de taxat. Poveste sentimentală (1961) sau Manipulare pe repede înainte Realizat în 1961, Poveste sentimentală reia schema caracterială inaugurată de Erupția (1957) : orașul, burghez și artificial, Delta înapoiată și săracă, femeia care oscilează între
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]