7,703 matches
-
Antonescu. Nici unele, nici altele nu au dat, însă, roade 165. Maniu credea că poziția lui era mai avantajoasă decît în realitate, iar Antonescu se temea prea mult de sovietici ca să coopereze. Ambele runde de convorbiri o dată eșuate, pe 20 august, sovieticii au lansat o puternică ofensivă asupra României. Atacul a constituit o surpriză atît pentru germani, cît și pentru români. Armata Roșie a cucerit imediat fortificațiile de pe rîul Nistru, apoi Iașii, pe data de 22 și după încă două zile a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
atît pentru germani, cît și pentru români. Armata Roșie a cucerit imediat fortificațiile de pe rîul Nistru, apoi Iașii, pe data de 22 și după încă două zile a pus stăpînire pe cea mai mare parte a Basarabiei. Pe 23 august, sovieticii au învins 15 divizii germane 166. Pe 21 august, regele Mihai a avut o întrevedere cu Maniu și Constantin "Dinu" Brătianu, liderul celuilalt partid "de opoziție tolerat", cel Național-Liberal. Aceștia își puseseră repede la punct planurile finale de înlăturare a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
modeste decît Marea Britanie. Influența Comisiei Șefilor de Stat Major a precumpănit încă o dată asupra propunerilor Departamentului de Stat. Comisia voia ca România să iasă din război. Pe 25 august, România a declarat război Germaniei, iar britanicii le-au atras atenția sovieticilor că trebuie clarificate două puncte din armistițiu. Acesta trebuia să asigure atît o reprezentare britanică și americană în Comisia Aliată de Control, cît și o cifră exactă a despăgubirilor pe care le pretindea Moscova. Întrucît toate acestea necesitau tratative serioase
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în baza condițiilor respinse în aprilie. Pe 27 august, regele Mihai a acceptat aceste condiții, care au pus capăt ostilităților sovieto-române; dar nu și avansării trupelor sovietice pe teritoriul românesc, trupe aduse pentru a lupta împotriva germanilor. Pe 1 septembrie, sovieticii au intrat în București. În ziua următoare, au continuat să înainteze spre sud, către granița bulgară. Între timp, Molotov, Kerr și Harriman au negociat condițiile finale ale armistițiului. Reprezentanții anglo-americani au acceptat cererea lui Molotov în schimbul unor despăgubiri în valoare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Hull, însă, era împotriva oricărei despăgubiri stipulate într-un armistițiu, preferînd să lase astfel de chestiuni în seama Tratatului de Pace. A acceptat, însă, propunerea sovietică, precizînd că nu era vorba despre un aranjament dinainte stabilit. În ceea ce privește Comisia de Control, sovieticii ezitau să împartă controlul pe care-l dețineau asupra României cu puterile occidentale. Molotov a găsit, însă, o soluție. "Comisia de Control asupra României avea să funcționeze la fel ca cea din Italia"170. Molotov știa că Marea Britanie și America
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dețineau asupra României cu puterile occidentale. Molotov a găsit, însă, o soluție. "Comisia de Control asupra României avea să funcționeze la fel ca cea din Italia"170. Molotov știa că Marea Britanie și America asiguraseră controlul Occidentului asupra Italiei, limitînd participarea sovieticilor în Comisia de Control a Aliaților. El s-a hotărît, așadar, să facă din România o Italie a Moscovei. Prin propunerile sale, se asigura predominanța sovietică în cadrul Comisiei de Control a Aliaților și a subcomitetelor acesteia. Londra și Washingtonul îi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un reprezentant politic în Italia, independent de comisie. Molotov le-a oferit Marii Britanii și Statelor Unite o reprezentanță similară 171. Confruntate fiind cu aceleași condiții pe care le impuseseră Moscovei în cazul Italiei, puterile occidentale au acceptat propunerea de armistițiu a sovieticilor. Armistițiul Pe 12 septembrie, România a semnat condițiile de armistițiu propuse de Aliați. Cele 20 de articole și anexe prevedeau, pentru România, următoarele: încetarea luptei împotriva Națiunilor Unite; declanșarea luptei împotriva Germaniei și a Ungariei; cedarea Basarabiei și a Bucovinei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
celorlalți doi membri ai Comisiei de Control, generalul britanic și cel american"173. Însă Molotov știa exact ce înseamnă această titulatură, dată fiind prezența armatei sovietice în România. Numai reprezentantul sovietic avea autoritatea de a da ordine guvernului român; reprezentanții sovietici ai Comisiei dețineau puterea executivă, iar cei anglo-americani aveau să fie tot atît de neînsemnați în ceea ce privește luarea deciziilor ca și reprezentanții sovietici din Comisia de Control pentru Italia"174. Îndată ce România a acceptat armistițiul, Harriman și Churchill au început să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fiind prezența armatei sovietice în România. Numai reprezentantul sovietic avea autoritatea de a da ordine guvernului român; reprezentanții sovietici ai Comisiei dețineau puterea executivă, iar cei anglo-americani aveau să fie tot atît de neînsemnați în ceea ce privește luarea deciziilor ca și reprezentanții sovietici din Comisia de Control pentru Italia"174. Îndată ce România a acceptat armistițiul, Harriman și Churchill au început să regrete. Reprezentantul american i-a telegrafiat lui Hull că se teme ca nu cumva condițiile armistițiului să le permită sovieticilor să domine
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și reprezentanții sovietici din Comisia de Control pentru Italia"174. Îndată ce România a acceptat armistițiul, Harriman și Churchill au început să regrete. Reprezentantul american i-a telegrafiat lui Hull că se teme ca nu cumva condițiile armistițiului să le permită sovieticilor să domine România 175. Churchill se temea și mai mult de altceva. Continuînd să înainteze către Iugoslavia, Bulgaria și Ungaria, Moscova putea ajunge la un control total asupra Balcanilor, inclusiv a Greciei 176. Primul-ministru voia cu orice preț să împiedice
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de altceva. Continuînd să înainteze către Iugoslavia, Bulgaria și Ungaria, Moscova putea ajunge la un control total asupra Balcanilor, inclusiv a Greciei 176. Primul-ministru voia cu orice preț să împiedice cucerirea Greciei și era dispus să lase România pe mîna sovieticilor, numai să instituie un echilibru anglo-sovietic în sud-estul Europei. Pe 9 octombrie, Eden și Churchill au luat avionul către Moscova și s-au întîlnit imediat cu StalinError! Bookmark not defined.. Prim-ministrul a trecut urgent la subiect. În ceea ce privește sferele de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în sud-estul Europei. Pe 9 octombrie, Eden și Churchill au luat avionul către Moscova și s-au întîlnit imediat cu StalinError! Bookmark not defined.. Prim-ministrul a trecut urgent la subiect. În ceea ce privește sferele de influență în Balcani, acesta dorea ca sovieticii să aibă o preponderență de 90% în România, 50% în Ungaria și Iugoslavia și 75% în Bulgaria, iar Marea Britanie de 90% în Grecia, 50% în Ungaria și Iugoslavia și 25% în Bulgaria. După ce scrise aceste procente pe o jumătate de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mulți adepți. Internaționalismul marxismului sovietic nu prindea la românii naționaliști, care se temeau de Rusia. După spusele lui J.F. Brown, "e puțin probabil ca Partidul Comunist Român să fi avut vreodată mai mult de o mie de membri"181. Victoria sovieticilor de la Stalingrad și apoi ofensiva Moscovei împotriva Occidentului au iscat lupte pentru putere în rîndurile membrilor de partid. Pe de o parte se aflau comuniștii români care petrecuseră o mare parte a războiului în Uniunea Sovietică. Cei mai de seamă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washingtonului În acest timp, Departamentul de Stat de la Washington încerca să adopte o nouă politică față de estul Europei, în urma succesului de care se bucurase ofensiva sovietică din Balcani. Departamentul a întocmit, în noiembrie 1944, un raport în care arăta că sovieticii aveau să domine Balcanii, așa cum Statele Unite dominau cele două Americi. Uniunea Sovietică trebuia să-și întărească puterea militară ca să-și poată asigura accesul la Marea Neagră 189. Analizînd politica externă sovietică, Departamentul de Stat ajungea la concluzia că sovieticii doreau o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
arăta că sovieticii aveau să domine Balcanii, așa cum Statele Unite dominau cele două Americi. Uniunea Sovietică trebuia să-și întărească puterea militară ca să-și poată asigura accesul la Marea Neagră 189. Analizînd politica externă sovietică, Departamentul de Stat ajungea la concluzia că sovieticii doreau o cooperare economică și politică cu toate statele, pe baza principiilor egalității, suveranității, independenței și neamestecului în treburile interne ale altor state 190. În ceea ce privește viitorul fiecărui stat balcanic în parte, acesta era de părere că dacă România nu s-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
referitor la România, în vederea apropiatei reuniuni a Celor Trei Puteri. Scopul Americii era acela de a institui o Românie independentă, care să ofere tuturor statelor oportunități economice egale 196. Washingtonul accepta rolul de conducere al Moscovei din perioada armistițiului, deoarece sovieticii erau "mai direct interesați de România" decît celelalte puteri Aliate. Prin aplicarea armistițiului, Statele Unite nu intenționau, însă, să se sustragă de la propriile responsabilități. Principalul reprezentant american din Comisia de Control a Aliaților, generalul de brigadă Schuyler, avea dreptul de a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care se spunea: "Ce fel de Comisie de Control a Aliaților mai e și asta? Noi nu avem nici un cuvînt de spus în nici o problemă. Rușii trag toate sforile"198. Departamentul era îngrijorat mai cu seamă de hotărîrea luată de sovietici, în ianuarie 1945, de a deporta germani "rasiști" din România, pentru muncă forțată în URSS. Comisia emisese ordine în acest sens și Statele Unite nu știau, de fapt, nimic despre această decizie 199. Departamentul de Stat primise, pe lîngă rapoartele lui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de comisie. Pe Berry îl deranja în special hotărîrea sovietică de a scoate utilajele de rafinare a petrolului din compania petroliferă Româno-Americana, care era proprietate americană. Ca urmare, Departamentul de Stat i-a cerut președintelui să obțină asigurări cum că sovieticii se vor consulta cu reprezentanții anglo-americani din Comisia de Control înainte de a lua hotărîri, mai ales în legătură cu despăgubiri și modificări teritoriale 200. În februarie 1945, Roosevelt a avut ocazia de a trata direct cu sovieticii, la Yalta. S-a hotărît
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să obțină asigurări cum că sovieticii se vor consulta cu reprezentanții anglo-americani din Comisia de Control înainte de a lua hotărîri, mai ales în legătură cu despăgubiri și modificări teritoriale 200. În februarie 1945, Roosevelt a avut ocazia de a trata direct cu sovieticii, la Yalta. S-a hotărît, totuși, să nu pună în discuție problema României. Convorbirile de la Yalta au avut ca subiecte Statele Unite, Germania postbelică, participarea sovieticilor la războiul împotriva Japoniei, precum și granițele și guvernul Poloniei. Problemele din Polonia s-au aflat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
modificări teritoriale 200. În februarie 1945, Roosevelt a avut ocazia de a trata direct cu sovieticii, la Yalta. S-a hotărît, totuși, să nu pună în discuție problema României. Convorbirile de la Yalta au avut ca subiecte Statele Unite, Germania postbelică, participarea sovieticilor la războiul împotriva Japoniei, precum și granițele și guvernul Poloniei. Problemele din Polonia s-au aflat în centrul atenției, căci de rezolvarea lor depindea controlul pe care-l aveau sovieticii asupra estului Europei. Ținînd cont de aceasta, Departamentul de Stat a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Convorbirile de la Yalta au avut ca subiecte Statele Unite, Germania postbelică, participarea sovieticilor la războiul împotriva Japoniei, precum și granițele și guvernul Poloniei. Problemele din Polonia s-au aflat în centrul atenției, căci de rezolvarea lor depindea controlul pe care-l aveau sovieticii asupra estului Europei. Ținînd cont de aceasta, Departamentul de Stat a întocmit o Declarație privind Europa eliberată și a înaintat-o celor Trei spre aprobare. Prin această declarație, cele trei puteri erau îndemnate să conlucreze pentru a ajuta popoarele eliberate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Guvernul Rădescu Între timp, în București, comuniștii încercau să înlăture guvernul Rădescu, Războiul lăsase România fără instituții și crease un haos social, economic și politic. De fapt, guvernul nu prea reușea să-și extindă controlul dincolo de Muntenia și sudul Transilvaniei. Sovieticii mențineau ordinea în Basarabia, denumită mai apoi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și în Transilvania, unde autoritățile bucureștene nu mai erau în stare să-i țină în frîu pe românii dornici să se răzbune pentru cei patru ani de persecuții, în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o celebră întrunire cu regele, îi dădu acestuia două ore și cinci minute pentru a anunța în mod public înlocuirea lui Rădescu. Regele încercă să formeze un guvern condus de prințul Știrbei, însă comuniștii respinseră ideea. Vîșinski anunță imediat că sovieticii îl aleseseră pe Petru Groza 213. Regele Mihai a mai tras de timp pînă pe 1 martie, cînd, fiind nevoit să cedeze presiunilor sovietice, i-a cerut lui Groza să formeze un nou guvern 214. Această situație de criză îl
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Moscova a acceptat sfatul "moderaților" din Partidul Comunist Român, care insistau să se adopte o politică de "convingere" a românilor de către români, în vederea cîștigării sprijinului maselor pentru aplicarea unor "reforme progresiste"217. Cu trei zile mai tîrziu, pe 9 martie, sovieticii au aprobat reanexarea nordului Transilvaniei la România; țara își primea răsplata pentru reacceptarea regimului Groza. Reacții occidentale la regimul Groza Aceste evenimente nu-i încîntau nici pe Churchill sau Roosevelt și nici pe ministrul american Burton Berry, care a telegrafiat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
219. Frustrarea lor se datora și unei anumite lipse de îndrumare din partea Washingtonului. Nici Roosevelt, nici Churchill nu voiau să salveze România și să piardă Polonia 220. Pe 8 martie, Churchill îi scrise președintelui. Recunoștea că România era sub controlul sovieticilor și că Marea Britanie nu a putut protesta prea vehement, întrucît la Moscova el însuși, împreună cu Eden, cedaseră România pentru a se alege cu Grecia. Acum "avem în mîini problema mult mai importantă a Poloniei și tocmai de aceea nu vreau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]