2,618 matches
-
comunei Bârza, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie de argint. În câmp albastru, atât în partea superioară, cât și în vârful scutului, se află câte un snop de spice de grâu, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Fascia reprezintă pâraiele Gengea și Bîrlui, care străbat localitatea. Snopurile de grâu semnifică ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, precum și
HOTĂRÂRE nr. 91 din 10 februarie 2010 privind aprobarea stemelor comunelor Bârza, Cungrea şi Găneasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220044_a_221373]
-
stemei comunei Găneasa, județul Olt Descrierea stemei Stema comunei Găneasa, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, având câmpul albastru, tăiat de 3 fascii undate, de argint. În partea superioară se află 3 spice de aur, iar în vârful scutului două spice de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Spicele de grâu reprezintă cele 5 sate componente ale comunei. Cele 3 fascii undate
HOTĂRÂRE nr. 91 din 10 februarie 2010 privind aprobarea stemelor comunelor Bârza, Cungrea şi Găneasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220044_a_221373]
-
comunei Găneasa, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, având câmpul albastru, tăiat de 3 fascii undate, de argint. În partea superioară se află 3 spice de aur, iar în vârful scutului două spice de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Spicele de grâu reprezintă cele 5 sate componente ale comunei. Cele 3 fascii undate semnifică pâraiele Voinești, Corneșu și Negrișoara, afluenți ai
HOTĂRÂRE nr. 91 din 10 februarie 2010 privind aprobarea stemelor comunelor Bârza, Cungrea şi Găneasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220044_a_221373]
-
tăiat de 3 fascii undate, de argint. În partea superioară se află 3 spice de aur, iar în vârful scutului două spice de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Spicele de grâu reprezintă cele 5 sate componente ale comunei. Cele 3 fascii undate semnifică pâraiele Voinești, Corneșu și Negrișoara, afluenți ai râului Oltișor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
HOTĂRÂRE nr. 91 din 10 februarie 2010 privind aprobarea stemelor comunelor Bârza, Cungrea şi Găneasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220044_a_221373]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Independența, județul Călărași Descrierea stemei Stema comunei Independența, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află 3 spice de grâu, de aur, poziționate două în săritoare, iar cel din mijloc, în pal. În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află o potcoavă de argint. În vârful scutului, în partea dreaptă, în câmp roșu, se află o amforetă
HOTĂRÂRE nr. 143 din 23 februarie 2010 privind aprobarea stemei comunei Independenţa, judeţul Călăraşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220575_a_221904]
-
În vârful scutului, în partea stângă, în câmp albastru, se află două vișine cu codițele unite în partea de sus, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cele 3 spice de grâu semnifică principala ocupație a locuitorilor, agricultura, precum și numărul satelor care alcătuiesc comuna. Amforeta reprezintă siturile arheologice și necropolele din zonă. Potcoava și vișinele simbolizează două sate componente ale comunei, respectiv Potcoava și Vișini. Coroana murală cu un turn
HOTĂRÂRE nr. 143 din 23 februarie 2010 privind aprobarea stemei comunei Independenţa, judeţul Călăraşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220575_a_221904]
-
Descrierea stemei Stema comunei Chirnogi, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de două brâuri undate de argint. În partea superioară se află un ciorchine cu struguri de aur, flancat de două spice de grâu poziționate în săritoare, de aur. În vârful scutului se află o faleră de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ciorchinele cu struguri și spicele de grâu semnifică
HOTĂRÂRE nr. 22 din 5 ianuarie 2011 privind aprobarea stemei comunei Chirnogi, judeţul Călăraşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229424_a_230753]
-
flancat de două spice de grâu poziționate în săritoare, de aur. În vârful scutului se află o faleră de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ciorchinele cu struguri și spicele de grâu semnifică principalele ocupații ale locuitorilor, viticultura și agricultura. Brâurile undate simbolizează faptul că localitatea se află la confluența râului Argeș cu fluviul Dunărea. Falera amintește de trecutul istoric al localității și vestigiile arheologice descoperite în zonă. Coroana murală
HOTĂRÂRE nr. 22 din 5 ianuarie 2011 privind aprobarea stemei comunei Chirnogi, judeţul Călăraşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229424_a_230753]
-
Stema comunei Lumina, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu un câmp de culoare albastră și bordură roșie. În câmpul albastru se află un soare de aur. În bordura roșie se află șase spice de grâu de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Soarele dă denumirea localității. Spicele de grâu semnifică ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat
HOTĂRÂRE nr. 23 din 5 ianuarie 2011 privind aprobarea stemei comunei Lumina, judeţul Constanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229425_a_230754]
-
În câmpul albastru se află un soare de aur. În bordura roșie se află șase spice de grâu de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Soarele dă denumirea localității. Spicele de grâu semnifică ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ---------
HOTĂRÂRE nr. 23 din 5 ianuarie 2011 privind aprobarea stemei comunei Lumina, judeţul Constanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229425_a_230754]
-
SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Drăguș, județul Brașov Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Drăguș se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În partea dreaptă, în câmp roșu, se află un buzdugan de spice de aur, împodobit cu panglici multicolore. În partea stângă, în câmp argintiu, se află o pană și o călimară de culoare neagră. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Buzduganul de
HOTĂRÂRE nr. 849 din 11 august 2010 privind aprobarea stemelor comunelor Budila, Drăguş, Sâmbăta de Sus şi Ucea, judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225640_a_226969]
-
de aur, împodobit cu panglici multicolore. În partea stângă, în câmp argintiu, se află o pană și o călimară de culoare neagră. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Buzduganul de spice reprezintă un frumos obicei popular al zonei, care se desfășoară la sfârșitul seceratului. Călimara și până semnifică viața culturală a localității, unde s-a născut memorialistul Ion Codru Drăgușanu, participant la Revoluția din anul 1848, vicecăpitan al comitatului Făgăraș și
HOTĂRÂRE nr. 849 din 11 august 2010 privind aprobarea stemelor comunelor Budila, Drăguş, Sâmbăta de Sus şi Ucea, judeţul Braşov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225640_a_226969]
-
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară se află un zid de cărămidă roșie. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o crăiță de aur, flancată de câte un spic de grâu cu tulpină, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Zidul de cărămidă roșie reprezintă monumentele din zonă (bazilica romană, mănăstirea paulină) și principala activitate economică, industria construcțiilor
HOTĂRÂRE nr. 411 din 20 aprilie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Band, Cozma, Lunca, Lunca Bradului, Sâncraiu de Mureş, Sânpetru de Câmpie, Suseni şi Zagăr, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232012_a_233341]
-
paulină) și principala activitate economică, industria construcțiilor și a materialelor de construcție. Crăița, floare aflată în fiecare grădină a ținutului, și brâul undat reprezintă râul Mureș. Brâul redă motivele decorative străvechi ale ceramicii descoperite în siturile din localitate. Cele două spice de grâu simbolizează cultura cerealieră de tradiție. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.7 Anexa 2.7 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Sânpetru de Câmpie, județul Mureș
HOTĂRÂRE nr. 411 din 20 aprilie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Band, Cozma, Lunca, Lunca Bradului, Sâncraiu de Mureş, Sânpetru de Câmpie, Suseni şi Zagăr, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232012_a_233341]
-
în vârful scutului. Scutul este încărcat cu Sfântul Petru nimbat, având părul, mantia și sandalele de argint, nimbul de aur, fața și membrele de culoare naturală, iar haina roșie. Sfântul Petru este acolat în dextra și senestra de câte un spic de grâu cu tulpină de aur. În partea superioară, în dextra, se află un soare stilizat de aur, iar în senestra se află o rozetă de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat
HOTĂRÂRE nr. 411 din 20 aprilie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Band, Cozma, Lunca, Lunca Bradului, Sâncraiu de Mureş, Sânpetru de Câmpie, Suseni şi Zagăr, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232012_a_233341]
-
1137; DE 1097 - lungime - 1.200 m, lățime - 8 m. Pleacă din DE 1079 și merge la teren S.A. Rom Mis Șelaru; DE 1137 - lungime - 1.600 m, lățime - 6 m. Pleacă din DE 1079 și merge la teren S.A. Spicul Șelaru; DE 593 - lungime - 670 m, lățime - 8 m. Pleacă din DCL 594, sat Glogoveanu, merge spre izlaz și se continuă cu DE 543 la Pădurea Homu; DE 543 - lungime - 990 m, lățime - 7 m. Pleacă din DE 593 și
HOTĂRÂRE nr. 543 din 25 mai 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
după cum urmează: Costache Negri, Dropiilor, Aviației, Rovine, Lăcrămioarei, Știrbei Vodă, Aurel Vlaicu, Bogdan Vodă, Vulturului, Andrei Mureșanu, Crivățului, Zorilor, Muncitorului, Bărăganului, Școlii (parțial 250 m), Jiului, Alexandru Vlahuță, 1 Iunie, Cătinei, Sălciilor, Veșniciei, Câmpului, Florilor, Serii, Traian Vuia, Digului, Toporașilor, Spicului", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1974-2009", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "5.196.827,40"; - la poziția nr. 9, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Cartier Vlașca, străzi pietruite, lungime 9.040 m, după cum urmează: Maramureș (par
HOTĂRÂRE nr. 389 din 2 mai 2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.353/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Ialomiţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241834_a_243163]
-
o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, având în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; în cartierul al doilea, pe roșu, o carte deschisă de argint, iar în cartierul al treilea, pe verde, un snop de spice de grâu, de aur. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246484_a_247813]
-
încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ... c) cununa din frunze de stejar - forță, putere, autoritate veche; ... d) cartea - știință, învățământ, cunoaștere; element care se regăsește în stema actuală a județului unde unitatea își desfășoară activitatea; ... e) snopul de spice - element heraldic din domeniul florei, preluat din vechea stemă a județului Cluj. ... -------------- Anexa 62 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246484_a_247813]
-
HONORICI 605. AGROINDUSTRIALA SANTIM - S.A. SÂNANDREI 606. AGROINDUSTRIALA SATIM - S.A. SAG 607. AGROINDUSTRIALA SELECT - S.A. LIEBLING 608. AGROINDUSTRIALA SERE - S.A. TIMIȘOARA 609. AGROINDUSTRIALA SIMM POLL - S.A. LIEBLING 610. AGROINDUSTRIALA SINAGRO - S.A. SÂNNICOLAU MARE 611. AGROINDUSTRIALA SOCGAT - S.A. GĂTAIA 612. AGROINDUSTRIALA SPICUL - S.A. CIACOVA 613. AGROINDUSTRIALA TIMAS - S.A. MAȘLOC 614. AGROINDUSTRIALA TIMBUSIL - S.A. BUZIAȘ 615. AGROINDUSTRIALA TIMCLO - S.A. CLOPODIA 616. AGROINDUSTRIALA TIMJAM - S.A. JAMU MARE 617. AGROINDUSTRIALA TOMTIM - S.A. TOMNATEC 618. AGROINDUSTRIALA TORMACTIM - S.A. TORMAC 619. AGROINDUSTRIALA TURISM AGRAR - S.A. LUGOJ 620
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246630_a_247959]
-
TIMIȘOARA 630. TEREVIN - S.A. TEREMIA MARE Județul Tulcea 631. AGROINDUSTRIALA CONSUL - S.A. NĂLBANT 632. AGROINDUSTRIALA DEALU - S.A. TULCEA 633. AGROINDUSTRIALA - S.A. CORA NĂLBANT 634. AGROINDUSTRIALA - S.A. NUFĂRU 635. AGROINDUSTRIALA - S.A. PIATRA OSTROV 636. AGROZOOTEHNICA - S.A. DEALU BEIDAUD 637. AGROZOOTEHNICA - S.A. SPICUL RAHMANU 638. AGROZOOTEHNICA AVÂNTUL - S.A. BAIA 639. AGROZOOTEHNICA - S.A. CASIMCEA 640. AGROZOOTEHNICA - S.A. FĂGĂRAȘU NOU 641. AGROZOOTEHNICA - S.A. MIHAIL KOGĂLNICEANU 642. AGROZOOTEHNICA - S.A. TRAIANU 643. AGROZOOTEHNICA - S.A. TULCEA 644. AGROZOOTEHNICA - S.A. ZORILE LUNCA 645. AGROZOOTEHNICA - S.A. MACIN 646. DALLCO DUNĂREA
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246630_a_247959]
-
o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, având în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; în cartierul al doilea, pe roșu, o carte deschisă de argint, iar în cartierul al treilea, pe verde, un snop de spice de grâu, de aur. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exerg��, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246485_a_247814]
-
din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ... c) cununa din frunze de stejar - forță, putere, autoritate veche; ... d) cartea - știință, învățământ, cunoaștere; element care se reg��sește în stema actuală a județului unde unitatea își desfășoară activitatea; ... e) snopul de spice - element heraldic din domeniul florei, preluat din vechea stemă a județului Cluj. ... -------------- Anexa 62 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246485_a_247814]
-
o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, având în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; în cartierul al doilea, pe roșu, o carte deschisă de argint, iar în cartierul al treilea, pe verde, un snop de spice de grâu, de aur. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246486_a_247815]
-
încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ... c) cununa din frunze de stejar - forță, putere, autoritate veche; ... d) cartea - știință, învățământ, cunoaștere; element care se regăsește în stema actuală a județului unde unitatea își desfășoară activitatea; ... e) snopul de spice - element heraldic din domeniul florei, preluat din vechea stemă a județului Cluj. ... -------------- Anexa 62 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246486_a_247815]