2,663 matches
-
mi-a spus Wirtanen, dar probabil că ești convins că n-o să-ți spun. N-aveți încredere în mine nici măcar pentru atâta lucru? l-am întrebat. — Cum aș putea să am încredere într-un om care s-a dovedit un spion așa de bun ca dumneata? mi-a zis Wirtanen. Hm? CAPITOLUL TREIZECI ȘI ȘAPTE „VECHEA REGULĂ DE AUR...“ L-am părăsit pe Wirtanen. Dar nici n-am apucat să fac câțiva pași, când mi-am dat seama că singurul loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Nimeni nu-mi simțise lipsa. Garda de Fier a Fiilor Albi ai Constituției Americane avea în încăperea cu cazanul o lecție despre onorurile drapelului, lecție ținută de unul dintre membri. Jones se dusese sus să scrie, să creeze. Kraft, maestrul spion rus, citea un număr al revistei Life care avea pe copertă un portret al lui Werner von Braun. Kraft avea revista deschisă exact în mijloc, la o poză pe două pagini, panorama unei mlaștini din epoca reptilelor. Un radio mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
actor care ar putea să-ți joace cu adevărat rolul, a zis agentul F.B.I., s-ar putea să fie greu să-l convingi. Oh! făcu Kraft. Cine este? — Charlie Chaplin, a spus agentul F.B.I. Cine altul ar putea interpreta un spion care a dus-o tot într-o beție din 1941 până în 1948? Cine altul ar putea interpreta un spion rus care și-a făcut o rețea compusă aproape în întregime din agenți americani? Urbanitatea lui Kraft a dispărut, dezvăluind un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
greu să-l convingi. Oh! făcu Kraft. Cine este? — Charlie Chaplin, a spus agentul F.B.I. Cine altul ar putea interpreta un spion care a dus-o tot într-o beție din 1941 până în 1948? Cine altul ar putea interpreta un spion rus care și-a făcut o rețea compusă aproape în întregime din agenți americani? Urbanitatea lui Kraft a dispărut, dezvăluind un bătrân palid, zbârcit. — Nu este adevărat! a spus el. — Întreabă-ți superiorii dacă nu mă crezi, a spus agentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
mă costă așa de mult. Singurul lucru de care am nevoie ca să fiu un om liber, susține Dobrowitz, este o cât de mică dovadă că a existat o persoană cu numele de Frank Wirtanen și că Wirtanen m-a făcut spion american. Ei, și-acum despre scrisorile de astăzi: Prima începe destul de călduros. Mi se adresează cu „dragă prietene“, în ciuda tuturor relelor care mi se spune că le-am făcut. Sunt luat drept profesor. Am explicat într-un capitol, mai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
arată gata să mergem alături de imperiile de pradă, cu cei ce oferă cu larghețe sângele românesc pentru Franța și pentru Rusia... Fiecare dintre noi are argumente convingătoare : numai eu și dumneata suntem de bună-credință, în rest, interes peste tot, mișună spionii și vânduții ! Nu există niciun pericol de invazie, așa cum unii interesați răspândesc zvonuri răuvoitoare... Să ne gândim, domnilor, că este de-ajuns un pas greșit și micul nostru stat va dispărea de pe harta Europei, ca și când niciodată... Situația este radical schimbată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
geamuri tot personalul feminin al casei. El a fost cu ideea să le împărțim soldaților apă, idee inspirată, pe care o vom aplica și de acum înainte. Victor, ca multă lume de altfel, este agitat de ideea nenumăraților informatori și spioni strecurați printre noi și cea mai bună dovadă îi par a fi bombele ce au vizat casa lui Take Ionescu, la piața Lahovary, colț cu strada Atena. El tocmai de acolo venea și cercetase atent ravagiile. Curiozitatea bucureșteanului a făcut
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nându-și motivul ce-i adusese aici - același la toți, ca și la mine, am dedus, adică scutire temporară de front. Unii își tot argumentau cazul, confuz și detaliat, alții vorbeau prin gesturi și tot priveau temători împrejur, știind că mișună spioni de toate felurile printre noi. Eu, tot mai enervat, scoteam ceasul din buzunarele vestei, numărând minutele cât stătea fiecare înăuntru și încercând a stabili un mic calcul : inutilă încercare însă. în plus, nenumărate persoane intraseră dezinvolte sau conduse de câte
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
este foarte clar că se posedă toate datele despre Capitală : că e lipsită de mijloace de apărare, că tunurile au bătaie scurtă, că avioanele sunt în acest moment la Sibiu, unde lucrurile se pare că nu merg deloc bine. Nenumărații spioni ce circulă printre noi au spus tot, dovadă bombele ce au căzut lângă casa lui Filipescu, a lui Take Ionescu, lângă proprietatea Brătianu etțetera. Marie-Liliane (știind de la doamna general Averescu) mi-a povestit astăzi de intenția generalului de a-i
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
aruncate pe străzi obiecte infestate cu culturi de microbi sau otrăvuri. Marie Liliane m-a întrebat care este opiniunea mea : aeroplane dușmane ori chiar mâini ucigașe, ascunse printre noi, risipesc așa ceva ? Nu pot ieși din senzația că suntem năpădiți de spioni și trădători, i-am mărturisit. Privindu-le alături, trăiam o acută neliniște, ce aproape îmi dădea crampe : și totuși, mai mult ca sigur, nu riscam nimic. O teamă obscură, născută de firea mea convențională, pentru că, scrutându-mi altminteri sufletul, am
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
îmi pare cel mai rău, și nu pot înțelege cum de nu au ajuns a fi lăsate prietenilor în păstrare, așa cum se întâmplă curent în asemenea situații ! Și din ce trece timpul, ipoteza lui Tudor, că nenea Sandu a fost spion dublu, ce mi-a părut prima oară atât de extravagantă, o fantasmagorie de copil pasionat de romane polițiste, îmi pare tot mai posibilă... N-am aflat însă decât că locuia la Paris în arondismentul XIV, că avea mașină, un câine
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
că fiecare generație cunoaște doi-trei oameni sacrificați pentru ceilalți și destinați să descopere în teribila lor suferință acea realitate din care ceilalți vor avea de câștigat ("astfel mă înțelegeam în melancolia mea și pentru acest rol mă vedeam ales"). K. - "spion în slujba divinului". Deformarea pe care o aduce cu sine reflexivitatea: lipsa de acces la imediat, deci la vârsta copilăriei și a tinereții, la timpul simțit în instantaneitatea lui. În schimb, reflexivitatea are avantajul de a fi o propedeutică la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ale patului meu. Codoașa văzuse tot! Oare se va găsi mereu cineva care să mă prindă pe picior greșit? Tendințele mele paranoice se treziseră. Nu mă părăsiseră, de altfel, niciodată. Erau mereu prezente la Întîlnire! Mereu gata să-mi trimită spioni care să se țină scai de mine! Că mă făcuseră să iau o patroană de bordel drept reîncarnarea doamnei Marie-Isaure, treacă-meargă, dar, mulți ani mai tîrziu, cînd mă pregăteam să fac dragoste cu Maureen Michell, o cover-girl englezoaică cu ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ne spusesem, mă opresc și mă mulțumesc să semnalez, o lună mai tîrziu, că primesc o scrisoare de la Truffaut În care Își exprimă speranța că arăt mai bine decît ultima oară cînd ne văzusem. Îi spusesem că avea gesturi de spion, veșnic vigilent și cu băgare de seamă, iar el se apucase să Înșire nume de actori care interpretaseră roluri de spioni. Dintre toți prietenii pe care Îi aveam În lumea filmului, Truffaut era singurul căruia Îi mărturisisem că Începusem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Își exprimă speranța că arăt mai bine decît ultima oară cînd ne văzusem. Îi spusesem că avea gesturi de spion, veșnic vigilent și cu băgare de seamă, iar el se apucase să Înșire nume de actori care interpretaseră roluri de spioni. Dintre toți prietenii pe care Îi aveam În lumea filmului, Truffaut era singurul căruia Îi mărturisisem că Începusem să scriu o carte. Ne cunoșteam de multă vreme. Mă invitase la o proiecție completă a filmului Cele patru sute de lovituri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
să schimb lumea.” “Toată lumea scrie. Să scriu cum horesc eu ?” “Unii vorbesc despre fluier, dar nu știu să cânte în fluier. Dacă vorbești despre ceva, trebuie să știi. Dacă nu aduci ceva nou, nu exiști.” “Am fost cel mai mare spion în cultura tradițională.” “Includerea DOINEI în patrimoniul UNESCO a fost o notă de presă.” “Omul prin cântec se răbufnește.” “De ce horești ? De osteneala bătrânilor”. ”Eu nu horesc după conservator. Glasul are legătură cu mama, cu tata, străbunica..., nu are legatură
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
să-și spună părerea poate liniștit să-și pună singur capul pe butuci, o dată ce informatorii mișună pretutindeni (I, p. 65). Demagogul Gorgias veghează ca tineretul atenian să primească o educație adecvată și pentru aceasta strânge date despre toți profesorii de la spionii recrutați chiar printre apropiații acestora (I, p. 69). Totodată, el intervine în programa cursurilor cu argumentul că în aceste vremuri istorice nu ne putem permite ca tineretul nostru să primească o educație necorespunzătoare și caută oameni dispuși să predea discursurile
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pun la cale atacul comun împotriva orașului Delphi și spectacolul manevrelor, cu atenție la efectul vizual menit să-i impresioneze pe localnicii mari amatori de spectacole adunați ca la teatru (II, p. 69). Ulterior, ecranul este ocupat de conclavul dintre spionii care fac schimb de informații cu privire la planurile de pace și război și cântăresc consecințele fiecărui gest capabil să declanșeze o reacție în lanț : Un singur cuvânt rostit la întâmplare e de ajuns ca să arunce în aer toate armistițiile. Nu vedeți
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
eram confundat cu fratele mai urît al lui Companys, ceea ce mă umplea de mîndrie. — Cu ce te ocupai? — Cu cîte puțin din toate. În serialele de acum, ceea ce făceam eu se numește spionaj, Însă În vreme de război cu toții sîntem spioni. O parte a muncii mele era să fiu la curent cu indivizii precum Fumero. Ăștia sînt cei mai periculoși. SÎnt ca niște vipere, fără culoare și fără conștiință. În războaie, răsar de pretutindeni. Pe timp ce pace Își trag obrăzarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
eu credeam la fel. Anii de război se dovediseră foarte prosperi pentru Fumero. Își schimba alianțele de la o lună la alta, de la anarhiști la comuniști, și de acolo la orice ar mai fi urmat. Și unii, și alții Îl declarau spion, zbir, erou, asasin, conspirator, intrigant, salvator sau demiurg. Prea puțin conta. Toți se temeau de el. Toți Îl voiau de partea lor. Poate pentru că era mult prea ocupat cu intrigile din Barcelona pe vreme de război, Fumero parcă uitase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
el, apropiindu-se imediat, lăcrimând și bătându-se cu pumnii în piept. — Ar fi o mârșăvie! — Curat mârșăvie! Ăsta-i cuvântul! Și ce-i cu năravul ăsta al dumitale de a... proceda atât de ciudat? Nu ești decât un... un spion! De ce ai ticluit scrisoarea aceea anonimă îngrijorând... o femeie atât de cumsecade și de bună la suflet? De ce, la urma urmei, Aglaia Ivanovna n-ar avea voie să scrie cui crede ea de cuviință? Te-ai dus astăzi acolo ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
este, pentru a face să se creadă că nu este.” „Drace. Atunci, de acum Înainte, toți cei care spun că sunt roza-cruceeni mint, și deci sunt cu adevărat! Ah, nu, nu, Amparo, să nu cădem În capcana lor. Ei au spioni peste tot, până și sub patul ăsta, așa că ei deja știu că noi știm. Deci ei spun că nu sunt.” „Iubitule, acum mi-e frică”. „Fii cuminte, sunt eu aici, care, prost fiind, când ei zic că nu sunt, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o văzu, se verifică. Se gîndi la date. CÎt trecuse de la ultimul ciclu? Brusc, i se păru că nu-l mai avusese de secole. Scoase agenda și-o deschise. Pe pagini erau Însemnări criptice, de parcă ar fi fost notele unui spion, pentru că erau tot felul de coduri acolo: un simbol pentru zilele În care-l vizitase pe Duncan, altul pentru sîmbetele cu Reggie, și un asterisc discret la fiecare douăzeci și opt sau douăzeci și nouă de zile. Începu să numere zilele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
bătătură. Dădeau orașului un aspect jovial, intim. CÎteva persoane făceau fotografii. — Uite Catedrala Sf. Paul, Îi spuse o fată prietenului ei, un soldat american. Acolo e Parlamentul. Acolo... — Taci odată, i se adresă bărbatul cu voce tare. Ar putea fi spioni prin preajmă. Fata tăcu. Helen și Kay stătură și se uitară la priveliște alături de ceilalți, cu mîna streașină la ochi, pentru a se apăra de strălucirea cerului albit. Apoi se eliberă o bancă pe alee, la mică distanță, și Kay
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
place să bea, cred, de frica bombelor. Dumneavoastră n-aveți nevoie de asta, cu nervii pe care-i aveți. Cu nervii pe care-i am? — V-am urmărit mîna cînd ați dat biletul. Tare ca stînca. Ați fi un bun spion. Își Îngustă ochii și o examină. Spunînd asta, ați putea fi chiar spion. O spioană, ca Mata Hari. Atunci aveți grijă ce faceți, Îi zise ea. — Dar de unde știți, continuă el, că eu nu sînt spion? Sau, nu spion, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]