8,775 matches
-
ce se bazează pe stabilirea cu rigurozitate a obiectivelor construite în vederea obținerii informațiilor dorite. În același timp, moderatorului îi revine dificila sarcină de a ține discuția focalizată pe problematică fără ca prin intervenția lui să inhibe fluxul de idei și comentariile spontane ale cursanților. Conform lui Richard Krueger (online), moderatorul trebuie, de asemenea, în timpul aplicării metodei, să controleze comportamentul verbal și nonverbal al participanților, evitarea adresării unor calificative propunerilor cursanților (exprimări de tipul „o idee bună”, „o idee greșită”), prin administrarea rolului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lasă participanților sprijină o profundă implicare și o motivație majoră pentru activitate a acestora din urmă. Procesul de desfășurare a focus-group-ului presupune deci o planificare a studiului (constând în stabilirea scopului, a tipurilor de întrebări - întrebări care trebuie să pară spontane, dar pe care moderatorul focus-group-ului trebuie să le gândească în prealabil, în funcție de ceea ce cunoaște despre participanți). Bulai (2000, pp. 61-62), citându-i pe K. Wheatley și W. Flexner, ne oferă o clasificare a acelor întrebări, utilă pentru cadrul didactic care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1999). O amplă sinteză, Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), se află în pregătire la propria editură, Mașina de Scris. Volumul Preludiu, panoramă selectivă a literaturii române actuale, e alcătuit de Ș. cu înzestrare de comentator și de gazetar: notații fulgurante, spontane și trasate cu o mână sigură, ce se remarcă mai degrabă prin acuitatea percepției și dezinvoltură decât prin rigoarea construcției sau prin deschidere teoretică. Dacă sinteza finală, oarecum didactică, este mai puțin convingătoare, analizele ce pun uneori în valoare un
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
foarte important în liturghia creștină antică, se înțelege de ce s-au dezvoltat imediat diverse forme de imnuri și de rugăciuni cîntate și de ce o astfel de producție a sporit și chiar s-a format în fiecare comunitate și prin „invenție” spontană. Caracteristic acestor compoziții, așa cum am arătat deja, e faptul că erau ritmice, și nu metrice. Orientul bizantin și Evul Mediu occidental au continuat să „inventeze” imnuri ritmate și au dat naștere unei înfloritoare producții poetice. Numai că poezia liturgică, întîi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
se înțelege o scurtă rugăciune liturgică în proză sau chiar în formă poetică: Teodoret vorbește despre acești oameni numindu-i „poeți”. La drept vorbind, comportamentul creștinilor care se adunau în jurul lui Auxențiu nu are nimic liturgic: era vorba de reuniuni spontane și improvizate, la care nu participa nici un cleric; inițiativa lui Auxențiu trecuse probabil aproape neobservată în mijlocul mulțimii anonime din Constantinopol. Troparion-ul rămîne așadar o specie marginală a imnografiei, chiar dacă e destul de vechi și el - anterior personajelor ale căror nume le-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
opoziției intelectuale de odinioară" (37). Ne aflăm într-o realitate aproape de limita basmului: a fost odată ca niciodată. Și totuși, pe un scenariu istoricește bine cunoscut: "Cea de-a doua fază a revoltei din Est a fost restaurația..." (22) Revoluția spontană, cu inițiatori și căi acoperite, începe să fie identificată ca revoluție furată. Noile figuri proeminente răspund presei, iar faptele lor sunt așezate sub lupă, dezvăluindu-și legăturile suspecte. Din declarațiile colonelului Radu și ale generalului Nicolae Militaru, publicate de "Le
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
jocului de fotbal, ne putem referi la mai multe componente: 1. alergare în viteză cu mișcări adaptate jocului; 2. necesitatea de a executa elemente tehnice rapid și sigur; 3. viteza de gândire și combinații tactice specifice, executate rapid cu reacții spontane la intervențiile neprevăzute ale adversarului. Metodica dezvoltării vitezei în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), constatăm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 5 și 7 ani, se
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
1 și 2 x 2. 3. Rugbi Procedee tehnice și acțiuni tactice: poziția fundamentală și deplasările specifice; ținerea și purtarea balonului; prinderea și pasarea balonului de pe loc și din deplasare; culegerea balonului de pe sol; lovitura de picior; grămada ordonată și spontană; culcarea balonului în terenul de țintă. Joc bilateral. 4. Înot Procedee tehnice: plutirea și alunecarea pe piept și pe spate; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul liber; startul; întoarcerea. 5. Schi alpin Procedee tehnice: poziția în coborârea directă; ocolirea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sus. Joc bilateral 1 x 1 și 2 x 2. 3. Rugbi Procedee tehnice și acțiuni tactice: ținerea și purtarea balonului; prinderea și pasarea balonului de pe loc și din deplasare; culegerea balonului de pe sol; lovitura de picior; grămada ordonată și spontană; culcarea balonului în terenul de țintă; așezarea jucătorilor în margine, aruncarea și prinderea balonului. Joc bilateral. 4. Înot Procedee tehnice: plutirea și alunecarea pe piept și pe spate; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul liber; startul; întoarcerea. 5. Schi
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
prezintă un deficit În comunicare, manifestat sub forma a cel puțin unuia dintre următoarele aspecte: Întârzierea sau lipsa totală a limbajului verbal; limbaj stereotipic și repetitiv; lipsa Înțelegerii și a practicării unor jocuri social-imitative sau a unor jocuri variate și spontane referitoare la orice condiții abstracte; În domenii precum: interacțiune socială, limbaj asemănător cu cel din comunicarea socială, joc simbolic sau abstract-imaginativ. Jocul se rezumă la senzorio-motricitate, manipulări ale obiectelor, iar accentul cade pe forța fizică și locomotorie (trântă, fugărire, azvârlire
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
termen, fără complicații la naștere; nu a suferit până la această dată boli sau traumatisme care să influențeze dezvoltarea fizică normală; se Încadrează În standardele de greutate și Înălțime corespunzătoare vârstei; starea sănătății este bună. Psihomotricitatea: tendința de a face mișcări spontane, neastâmpăr În activitatea posturală; coordonarea oculo-motorie deficitară, manifestată În lipsa preciziei și a acurateții În realizarea unor activități ca scris, decupaj, reproducerea unui desen. Caracteristici ale dezvoltării psihice: Senzații: folosește activ simțul tactil; are dificultăți În vederea la distanță. Percepții: percepțiile auditive
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
succesul. Educatorul și elevul sunt convinși de succesul planului de acțiune stabilit Împreună. Nu sunt acceptate nici scuzele pentru eventualele greșeli și nici lipsa de implicare. Cea mai bună strategie a educatorului este de a menține o implicare grujulie și spontană. g) Eliminarea pedepsei pentru eșecurile elevului pornește de la ideea că pedeapsa e un obstacol În calea succesului, ea ducând la stabilizarea valorică a eșecului. Orice aluzie critică la adresa elevului respectiv Îl poate face pe acesta să se simtă singur și
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
limbaj Acest deficit afectează atât limbajul expresiv, cât și cel receptiv și, de asemenea, mimica și gestica. Unii copii autiști nu vor putea achiziționa niciodată limbajul vorbit. În cazul În care acesta este prezent pot apărea anumite caracteristici stranii: ecolalie spontană sau tardivă (repetarea cuvintelor sau frazelor), inversarea pronumelui („tu” pentru „eu”), idiosincrazii (inventarea cuvintelor), Întrebări obsesive. De asemenea, intonația și accentul pot fi anormale. Următoarele tehnici au fost propuse părinților: comunicarea trebuie să fie rară, clară, concretă, constantă; folosirea cuvintelor
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
formal, care determină, pînă la un punct, chiar anumite oscilații stilistice. Expresia seacă, aproape rigidă, din lucrările mai acuzat grafice, își pierde orice relevanță - și chiar orice amintire - în spațiile subtil construite cromatic în care, concomitent cu exprimarea unui lirism spontan, dispar crispările de a spune lucruri cu orice preț importante. Chiar dacă diferită în esență, sculptura se înscrie și ea cam în același scenariu. Diversitatea ei materială și formală arată, ca și în cazul desenului, dacă nu o instabilitate a proiectului
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
d.Cr. până la sfârșitul anilor 80 d.Cr. Peerbolte expune opt argumente în favoarea caracterului pseudoepigrafic al scrierii (pp. 65‑66). Printre cele mai semnificative sunt: 1) diferența de stil între 1Tes. și 2Tes.: prima epistolă are un ton foarte cald, este directă, spontană, convingătoare în mod cu totul firesc; a doua este oficială, rezervată, cu o vădită preocupare persuasivă; 2) pasaje întregi din 1Tes. sunt reluate de autorul epistolei 2Tes.; intenția acestuia nu este de a anunța „vestea cea bună”, ci de a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ATN, 1986, 2; Ioan Holban, Oameni și locuri, SLAST, 1986, 20; Al. I. Friduș, „Orașul lunar”, CRC, 1986, 33; Lucian Chișu, „Coridorul”, LCF, 1988, 23; Valeriu Cristea, „Coridorul”, RL, 1988, 44; Cosma, Romanul, I, 189-191; Vlad Sorianu, Pledoarie pentru comunicarea spontană, ATN, 1989, 23; Nițescu, Proletcultismul, 332; Micu, Ist. lit., 480; Popa, Ist. lit., II, 759-760; Dicț. scriit. rom., IV, 235-237. C.M.B.
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
realizări” mai sunt și neajunsuri. De altfel, întreaga proză umoristico-satirică a lui S. are această notă de acomodare și chiar de ocolire a strategiilor esopice și subversive. Faptul că în 1987 el lăuda încă „brigada artistică de amatori” ca formă spontană de umor popular este grăitor. Odată cu volumul Glastra cu sfecle (1965), care include „microfoiletoane, momente și schițe vesele”, gama tematică și de procedee se lărgește, iar tezismul propagandistic se atenuează. Prozatorul exploatează resursele umoristice ale cotidianului, faptul divers, savoarea dialogului
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
răzbunătorul lui Ion Vodă, trădat de boieri fiindcă pornise să le restrângă privilegiile în favoarea țăranilor, S. face o figură justițiară și un umanist, cu vederi care depășesc timpul evocat. Dar marele talent al prozatorului salvează cartea prin alte personaje, răzvrătiți spontani, credibili, dieci isteți, oșteni credincioși și jupânese înțelepte. Și aici, prin toți porii, romanul primește poezia basmului. Presvitera Olimbiada e o Sfântă Vineri înconjurată de viețuitoarele ajutătoare care îi stau în preajmă, Moș Petrea, Căpitanul, e un fel de Sânt
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
copiilor. Caracterului vetust, „întârziat”, al majorității compunerilor i se sustrage îndeosebi poezia pentru copii, unde versul scurt este mai spontan, iar diminutivele, rima onomatopeică, naivitățile își găsesc locul potrivit. Lumea copilăriei din Pasărea măiastră își păstrează încă energia neprefăcută, asocierile spontane și coloritul. Satirele din Popești din patru unghiuri, urmând, pare-se, Scrisorile și sonetele de aceeași factură ale lui Eminescu, sunt lipsite de precizia și percutanța modelului, ca și de forța lui plastică. Aici totul are mai degrabă un aer
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
se întâlnesc mai în fiecare pagină. La fel, siluete liliale, fete cu picioare lungi, fragile nimfete evoluând ingenuu către carnalități lirico-livrești, cu o pudoare etanșă, dar și cazuri maladive (o tuberculoză, o surzenie temporară ș.a.) iute recuperate pedagogic, prin solidarizarea spontană a forțelor binelui, în redimensionări moralizante, cu prietenii trădate, copii din flori, adultere, bunici înțelepți și ultracomprehensivi, orfani, pațachine pe post de mamă vitregă, virginități pierdute mai mult sau mai puțin fericit, delațiuni absurde (acuzații de spionaj) dar nu mai
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
Îl refuză pe celălalt În interiorul său, În planul conștiinței sale, conform unei atracții sau respingeri preferențiale. Întâlnirea este fie Întâmplătoare, fie pregătită și selectivă. Prima poate avea adesea un efect surpriză. Cea de-a doua Însă nu are un caracter spontan, ci ea este pregătită, ca un ritual, conform normelor de conduită sau de conveniență, În raport cu valorile sociomorale, comune celor două persoane. Elementul de legătură, În aceste situații, este reprezentat de sentimentele morale ale celor două persoane care se Întâlnesc. Acceptarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cu cineva de către o persoană. Ca semnificație, În sfera Psihologiei Morale, pentru simpatie distingem următoarele: - faptul de a participa la stările afective ale altuia sau ale altora, la suferința sau la pedepsele acestuia, fie printr-un fenomen de contagiune psihică spontană, fie printr-un act de atenție reflexivă; - atracția neexplicată, ireflexivă sau chiar irațională, pe care o Încercăm pentru o persoană Înainte de a o cunoaște mai bine; Înclinație sau atitudine spontană către ceva sau către cineva; - acordul sau fuziunea sentimentelor, comuniune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la pedepsele acestuia, fie printr-un fenomen de contagiune psihică spontană, fie printr-un act de atenție reflexivă; - atracția neexplicată, ireflexivă sau chiar irațională, pe care o Încercăm pentru o persoană Înainte de a o cunoaște mai bine; Înclinație sau atitudine spontană către ceva sau către cineva; - acordul sau fuziunea sentimentelor, comuniune sufletească Între două persoane. Responsabilitatea morală este o atitudine complexă, cu caracter reflexiv-cenzurat, reprezentând tot ceea ce mă obligă, ca persoană, să fac pentru mine, cât și pentru celelalte persoane. Este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sine, din care se va dezvolta valoarea sinelui, dând astfel naștere conștiinței morale care este un atribut al Supra-Eului. Spre deosebire de conștiință În general, conștiința morală este proprietatea pe care o are spiritul uman (Supra-Eul morală de a enunța judecăți normative spontane și imediate asupra valorii morale a anumitor acte individuale și determinate. Când această conștiință se aplică la acțiunile viitoare, ea are caracterul unei voci (daimonionul socratică care comandă, apără sau interzice. Când această conștiință se aplică la acțiunile trecute, ea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atrasă de un model, sau se află În căutarea acestuia. Pentru o bună reușită, este absolut necesar ca modelele să fie bine alese, după criterii valorice pozitive și ele să fie oferite persoanei În raport cu natura și cu necesitățile acesteia. Alegerea spontană sau aderarea la un model este de cele mai multe ori făcută după criterii exterioare și nu după valoarea pe care modelul respectiv o Încorporează. De regulă, sunt alese modelele care oferă o reușită sigură și rapidă, imediată și fără efort deosebit
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]