3,144 matches
-
și mama ei din nuvela a opta a zilei a șaptea) sau rudimentare și urâte (slujnica Cintazza, din povestirea a patra a zilei a opta, are un portret grotesc și acceptă să-și cedeze trupul în schimbul unor daruri primite de la stăpână; la fel și Nuta, tot o servitoare, din ultima istorisire a zilei a șasea: „o fetișcană îndesată și groasă, scurtă și cam slută la trup, cu o pereche de țâțe de ai fi zis că-s două corfe de gunoi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fiecare dintre ele primește o anumită cantitate de substanță și de materie, bine definite. Nu mai rămâne nimic care să nu fie așezat la locul lui, nimic care să rămână În afară, ca un surplus. Sistemul fiecărei lumi În parte, stăpână pe materia ce i se atribuie, nu va Îngădui ca vreunul dintre elemente să părăsească aria sa pentru a se rătăci și a intra Într-o altă lume, nici să sosească dintr-o altă lume pentru a pătrunde În propria
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pahar cu vin. Tot acum se ascut fiarele plugului, vitele sunt bine hrănite, pentru ca lucrările de primăvară să înceapă bine. Dacă tună în această zi, vara va fi neroditoare. La Tarnița, scoaterea plugului la câmp era însoțită de un ritual: stăpâna casei arunca înaintea boilor un ou de găină, care dacă se spărgea, plugul se strica. Alexiile - 17 martie - constituie momentul în care pământul se dezgheață și se deschide pentru arătură și toate gângăniile învie și ies de sub pământ. În această
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
morală a Fecioarei Maria, singura creatură capabilă să cuprindă în ființa ei divinitatea și astfel să i confere omului posibilitatea înălțării spre dumnezeire. Cultul mariologic cunoscuse în perioada medievală o amplă dezvoltare, de aici și ipostaza femeii din lirica trubadurilor: stăpână și doamnă, superioară bărbatului, oferindu-i acestuia o înnobilare spirituală. Donna demonicata ar fi reversul, personajul feminin negativ, înzestrată cu trăsături cert mundane, atât de diferite de însușirile celeste, avidă să trăiască din plin o viață de care, deseori, are
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și sunt cucernice, respectă o tradiție religioasă încă foarte puternică în acea perioadă. Patroana locașului 148 Ibidem, p. 526. (trad. n.) 149 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 20. 150 Ibidem. 151 Ibidem. 62 de cult este Sfânta Fecioară Maria („stăpâna” și „doamna”, după cum sugerează numele 152), prototip ideal al frumuseții și imaculării, anunțând un primat al femeii, restabilindu-i locul important pe care îl deținea. Adjectivul novella indică nu doar noutatea și debarasarea de vetust, femeile acestea reprezintă un alt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un impediment pentru tinerele femei: „Dacă eu una sunt cinstită și nu mă mustră cugetul cu nimic, zică oricine orișice, că mie tot nu-mi pasă.” 160 Femeia decide, alege, hotărăște - iată verbe cheie pentru întreaga mișcare a personajelor feminine, stăpânele reale ale universului diegetic boccaccesc. Nobile și cultivate, tinerele sunt capabile de a organiza riguros grupul: stabilesc ca fiecare membru al brigatei să fie desemnat, pe rând, rege sau regină a unei zile, să impună o temă a povestirilor din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o simplă vindecătoare, ci o „doftoriță”223, capabilă să l vindece pe rege de o boală căreia alți bărbați pricepuți ai vremii nu-i găsiseră leacul. Fata conștientizează perfect situația ingrată în care se află, de a nu fi credibilă: „Stăpâne, dumneata nesocotești priceperea și știința mea fiindcă mă vezi că-s tinerică, ba și femeie pe deasupra”224, dar nu cedează și cere ca răsplată pentru serviciile ei alegerea drept soț a unui bărbat superior ca poziție socială. Educația îi permite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
bătălie verbală. „Cazul” pe care îl susține are fundament în doctrina Sfântului Apostol Pavel, dar târgoveața citază de fiecare dată doar jumătate din versetul paulin și ignoră ceea ce omite. Fragmentului din I Corinteni 7, 4 conform căruia „Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci femeia” îi dă o nouă interpretare, eronată: „Să știe el că-i sub a mea putere/ Necontenit, de-acu și pân’ la moarte”306. De
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
va avea unele urmări - femeia va primi o palmă ce-i va cauza surzirea, se soluționează amiabil, cei doi se împacă, târgoveața preia puterea așa cum și-a dorit: „Îmi puse mie frânele în mână/ Să fiu pe casă, pe pământ stăpână,/ Pe brațu-i și pe limba lui procleată;/ și-i poruncii să arză cartea-ndată.” 395 Focul vine din nou purificator, distrugând răul metamorfozat în manuscris. Cartea devine un substitut al femeii, un mijloc misogin prin care bărbații își ascundeau de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
misterioasă, pe care i-a pus o pe limbă, este îndepărtată de starețul din zonă. Între timp evreii sunt demascați și executați. În mare parte, povestirea accentuează pietatea copilului, patosul cu care mama îndurerată îl caută și miracolul surprinzător al Stăpânei celeste.494 Episodul în care mama își caută îndurerată fiul poate fi corelat cu un episod biblic: Fecioara Maria în căutarea propriului Fiu. Femeia devine o emblemă a mamei îndurerate. Stareța mizează pe declanșarea emoției: miracolul se produce, corpul copilului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
662 Ibidem, p. 60. 663 Ibidem. 182 numai, doar să vrea.”664 Nu doar nașterea aleasă, ci mai curând noblețea firii o înscriau într-o elită aristocratică. Pe această donna angelicata, cavalerul decide să și-o ridice la rangul de stăpână a propriei ființe („era stăpână pe trupul meu”665), de doamnă a sufletului său însetat de iubire: „I am pus iubirea la picioare;/ Mi-era acea făptură dragă,/ Izvor de bucurie-ntreagă,/ Har, viață, binecuvântare,/ Din cer lumească întrupare,/ Iar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Ibidem. 182 numai, doar să vrea.”664 Nu doar nașterea aleasă, ci mai curând noblețea firii o înscriau într-o elită aristocratică. Pe această donna angelicata, cavalerul decide să și-o ridice la rangul de stăpână a propriei ființe („era stăpână pe trupul meu”665), de doamnă a sufletului său însetat de iubire: „I am pus iubirea la picioare;/ Mi-era acea făptură dragă,/ Izvor de bucurie-ntreagă,/ Har, viață, binecuvântare,/ Din cer lumească întrupare,/ Iar eu eram deplin al ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
singur consoarta, datoria supușilor fiind de a arăta alesei respect și supunere deplină: „O veți cinsti oricând ca pe crăiasa/ Heruvilor, oricine-ar fi să fie,/ De vreme ce-oi lua-o de soție.” 784 Iată că, în intenția conducătorului, stăpâna domeniului său trebuia să fie o donna angelicata, desprinsă de cele lumești, serafică, eterată, desăvârșită. Proveniența socială a viitoarei mirese îi va șoca pe toți, nu avea nici pe departe un rang nobiliar, era fiica unui țăran sărac, dintrun sătuc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
e stăpân/ Pe soața lui”793. Relațiile în cadrul căsătoriei nu cunosc egalitatea, nici echitatea, femeia se simte în posesia celui care i-a oferit, prin mariaj, onoare, dar a privat-o și de orice drept la replică sau la opunere: „Stăpâne-al meu, la buna ta voință/ și eu și prunca stăm cu umilință,/ Căci amândouă suntem ale tale.../ Ci fă cu lucrul tău cum crezi cu cale.”794 Personajul feminin în epoca medievală era conștient că nu reprezintă decât un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
număr tot atâtea dește/ Câți inși iubesc și nu cer dezlegare,/ Iar când le trece... coada pe spinare!”970) și mai conștientă de rolul pe care trebuie să îl joace într o societate în care regulile sunt impuse de bărbați („Stăpână-s mie însămi, înlesnită -/ Har Domnului - cu bruma-mi de avere;/ Tot tinerică, zburd nepriponită:/ Nici gelozii, nici sfăzi și-învăpăiere,/ Nici soț să-mi zică: <<Protos eu, muiere!>>/ Căci soții-s sau geloși peste măsură,/ Sau zbiri, sau umblă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și mama ei din nuvela a opta a zilei a șaptea) sau rudimentare și urâte (slujnica Cintazza, din povestirea a patra a zilei a opta, are un portret grotesc și acceptă să-și cedeze trupul în schimbul unor daruri primite de la stăpână; la fel și Nuta, tot o servitoare, din ultima istorisire a zilei a șasea: „o fetișcană îndesată și groasă, scurtă și cam slută la trup, cu o pereche de țâțe de ai fi zis că-s două corfe de gunoi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un raționament analogic: semnele zodiacale, planetele și casele se află Într-o relație simbolică. Astfel, fiecare planetă are legătură cu un anumit semn, pe care zicem că Îl „guvernează” sau, altfel spus, Îl „stăpânește”. Soarele este stăpânul Leului. Luna este stăpâna Racului. Mercur este stăpânul Gemenilor și al Fecioarei. Venus este stăpâna Taurului și a Balanței. Marte este stăpânul Berbecului. Jupiter este stăpânul Săgetătorului. Saturn este stăpânul Capricornului. Uranus este stăpânul Vărsătorului. Neptun este stăpânul Peștilor. Pluto este stăpânul Scorpionului. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
o relație simbolică. Astfel, fiecare planetă are legătură cu un anumit semn, pe care zicem că Îl „guvernează” sau, altfel spus, Îl „stăpânește”. Soarele este stăpânul Leului. Luna este stăpâna Racului. Mercur este stăpânul Gemenilor și al Fecioarei. Venus este stăpâna Taurului și a Balanței. Marte este stăpânul Berbecului. Jupiter este stăpânul Săgetătorului. Saturn este stăpânul Capricornului. Uranus este stăpânul Vărsătorului. Neptun este stăpânul Peștilor. Pluto este stăpânul Scorpionului. Dacă În tema natală cuspida (pragul, Începutul) unei case este de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
forțe și rezistența morală.” Dacă vă raportați la capitolele consacrate interpretării tranzitelor, veți găsi acolo o ilustrare simbolică a climatului trăit de Charlotte: iubire fulgerătoare și iluzii, Îndepărtare afectivă (Uranus și Neptun În opoziție cu Venus, care este, de exemplu, stăpâna casei a V-a: iubiri... și copii); sentimentul de nemulțumire (Jupiter În careu cu Venus); protecție materială și profesională (Jupiter trigon Soare); reînnoire la sfârșitul anului (Pluto trigon Lună). II INTERPRETAREA TRANZITELOR PLANETELOR LENTE Pentru fiecare tranzit al unei planete
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
influență (conjugale, mai ales Într-o temă feminină, dar și profesionale sau sociale). Trebuie menționate de asemenea unele intervenții medicale (operațiile, de exemplu, mai ales dacă una dintre cele două planete se găsește În casa a VI-a sau este stăpâna casei a VI-a). Sens: Cel ce e atins de un astfel de tranzit trebuie să știe următorul lucru: cu cât se va agăța mai mult de trecut, de obiceiurile sale și de acumulările psihologice sau sociale, cu atât perturbările
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
m-a costat prietenia lui Freud”. Ruptură dureroasă care-l lasă față-n față cu sine Însuși, dar care constituie preludiul celor mai remarcabile descoperiri ale sale (cercetările asupra inconștientului, și mai ales asupra inconștientului colectiv). Uranus, planeta sa dominantă (stăpâna Ascendentului, situată angular, pe Descendent, În conjuncție largă cu Soarele) În tranzit face opoziție la Soarele natal: ruperea de modelul paternal. b) Tranzitele lui Uranus la Lună Conjuncție Dispoziție: Individul Își schimbă adesea starea de spirit și nu are astâmpăr
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
născut În 1970 În 2005, Jupiter trece În tranzit mai Întâi peste Venus, apoi peste Mijlocul Cerului În Balanță. Saturn este În careu cu Mijlocul Cerului până În iulie. Soția mea a născut la Începutul lui 2005 (În natal, Venus este stăpâna casei a V-a: copiii) și a dorit să Înceteze lucrul câțiva ani pentru a se ocupa de el. Am resimțit toate acestea ca pe o mare bucurie, dar și ca pe o enormă responsabilitate... cu atât mai mult cu
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
a XI-a - prietenii, susținătorii; Stăpânul casei a XII-a - probele fizice sau morale, izolarea. Ținând cont de faptul că la stăpâniri se recurge cel mai adesea În scopul precizării climatului previzional, rezultatul este mai concludent atunci când planeta tranzitată este stăpâna unei case angulare (I, a IV-a, a VII-a, a X-a), și mai puțin concludent când stăpânește casele a II-a, a V-a, a VI-a, a IX-a. Dacă se ia hotărârea de a se folosi
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
ca o extensie a casei pe care o stăpânește. Cititorul se va putea referi la capitolul „Utilizarea stăpânirilor”. În toate cazurile, Învățăcelul trebuie să țină cont de importanța planetei tranzitate În tema personală: dacă aceasta este angulară sau dacă e stăpâna Ascendentului, va căpăta o dimensiune foarte personală. În schimb, dacă este puțin valorizată (slab aspectată, Între altele), este posibil ca impactul tranzitului să fie inexistent. Să vedem, Într-o primă etapă, cum se interpretează tranzitele de evoluție. Acestea sunt legate
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
sentimentală: bărbații pe care Îi iubise sau cu care fusese căsătorită muriseră toți, fie de boală, fie În accident. Or, tema ei natală conținea o configurație care era cu adevărat legată de „moartea iubirii”: mai multe planete, printre care Venus, stăpâna casei a V-a, și Luna, stăpâna casei a VII-a, se situau În casa a VIII-a, În careu cu Pluto și În opoziție cu Saturn. Evident că această doamnă nu-și indusese Încercările respective. Dar, Într-un fel
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]