19,182 matches
-
diferite: fie de un principe avînd alături de el numai slugi plecate care, fiind miniștri prin bunătatea și îngăduința lui, îl ajută la conducerea statului, fie de un principe și de către nobilii feudali, baroni, care posedă acest rang, nu prin bunătatea stăpînului lor, ci prin vechimea neamului din care descind. Acești feudali își au statele și supușii lor proprii care îi recunosc drept stăpîni și care au față de ei un sentiment firesc de afecțiune, în statele care sînt guvernate de un principe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
conducerea statului, fie de un principe și de către nobilii feudali, baroni, care posedă acest rang, nu prin bunătatea stăpînului lor, ci prin vechimea neamului din care descind. Acești feudali își au statele și supușii lor proprii care îi recunosc drept stăpîni și care au față de ei un sentiment firesc de afecțiune, în statele care sînt guvernate de un principe și de slujitorii lui, autoritatea acestuia este mai mare, deoarece nu există nimeni altcineva în toată țara care să fie recunoscut ca
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care el i-o adusese. Și deoarece lucrurile care urmează sînt demne de a fi cunoscute și de a fî pildă altora, nu vreau să le las deoparte. După ce ducele a ocupat Romagna și a constatat că fusese condusă de stăpîni incapabili, care mai curînd îi jefuiseră pe supuși decît îi guvernaseră, și astfel le dăduseră motiv de dezbinare iar nu de unire, încît provincia era bîntuită de hoți și de tîlhari și în tot felul tulburată, socoti că, pentru a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu sînt de loc bune. Căpitanii de mercenari sau sînt oameni foarte capabili, sau nu sînt; dacă sînt astfel, nu poți să ai încredere în ei, deoarece vor năzui întotdeauna la propria lor mărire, fie doborîndu-te pe tine care ești stăpînul lor, fie doborîndu-i pe alții fără voia ta; dar dacă nu sînt oameni capabili, atunci firește ți-aduc înfrîngerea. Dacă cineva îmi obiectează spunîndu-mi că oricine ar avea arma în mînă ar face același lucru, fie că este mercenar sau
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să angajeze străini în solda lor. Cel dintîi care a făcut faima acestui fel de armate a fost Alberigo de Conio din Romagna. Din școala lui au coborît între alții Braccio și Sforza, care au fost, în vremea lor, adevărații stăpîni ai Italiei. După aceștia au venit toți ceilalți care pînă în vremurile noastre au condus armatele de acest fel; rezultatul vitejiei lor a fost acela că Italia s-a văzut în toată lungimea ei cotropită de Carol, prădată de Ludovic
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
atunci cînd a rămas cu soldații lui și s-a bizuit numai pe forțele proprii. Această glorie a lui a crescut mereu și n-a fost niciodată atît de prețuită ca atunci cînd fiecare a văzut că el era singur stăpîn peste armatele lui. Nu vreau să renunț la exemplele italiene și recente, dar nu vreau să las la o parte nici pe Hieron Siracuzanul, întrucît este unul dintre aceia pe care i-am citat mai sus. După cum am spus, el
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
va fi îndeplinit bine rolul și astfel celelalte fapte dezonorante pe care le-ar săvîrși nu-i vor mai fi primejdioase. Oamenii îl vor urî mai ales, după cum am mai spus, dacă se va arăta lacom și se va face stăpîn peste averile și pe soțiile supușilor săi. De aceste fapte trebuie să se ferească, deoarece atîta vreme cît nu le iei oamenilor, anume majorității lor, nici onoarea, nici averea, ei trăiesc mulțumiți și nu ai de luptat decît împotriva ambiției
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a se fi știut ceva de plecarea lui. Odată sosit la Roma, Senatul îl alese împărat, de frică, iar lulianus a fost ucis. După acest început, îi mai rămîneau lui Sever două dificultăți de învins, dacă voia să se facă stăpîn pe statul întreg; una i se prezenta în Asia, unde Niger, comandantul suprem al armatelor din Asia, reușise să fie proclamat împărat; iar cealaltă se ivea în Apus, unde se afla Albinus care năzuia la rîndul lui să ajungă împărat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se asigure împotriva celor mari, a putut să se lupte timp de mai mulți ani contra dușmanilor; iar dacă la sfirșit a pierdut stăpînirea cîtorva cetăți, i-a rămas totuși regatul. Acești principi ai noștri care au fost multă vreme stăpîni în statul lor și care acuma l-au pierdut, să nu acuze soarta, ci numai propria lor lipsă de hotărâre: căci în timp de pace ei nu s-au gîndit niciodată că împrejurările s-ar putea schimba (ceea ce este o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
toți cei care au conspirat împotriva principelui sînt oameni cu putere sau prieteni ai principelui; or, adesea binefacerea excesivă inspiră acest plan tot atît de mult ca și cele mai crude jigniri. Toți acești favorizați fuseseră atît de copleșiți de către stăpînul lor cu averi, onoruri și demnități, încît nu le mai lipsea decît tronul pentru a-și satisface puterea și ambiția; au conspirat, deci, pentru a se urca pe tron. Comploturile lor au avut soarta pe care o merita ingratitudinea lor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
principalul obiect al unui Suveran; el guvernează deci binele oamenilor, pe care trebuie să-l pună mai presus de orice alt interes. Ce devine atunci ideea de interes, mărire, ambiție și despotism? Se întîmplă că Suveranul, departe de a fi stăpînul absolut al oamenilor care se află sub conducerea lui, nu este în fapt decît primul slujitor al lor. Deoarece mi-am propus să resping aceste principii pernicioase pe rînd, îmi rezerv dreptul de a vorbi despre ele pe măsură ce fiecare capitol
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
li s-au supus decît cu această condiție; în timp ce, supunîndu-se uzurpatorului, ei se sacrifică pe ei înșiși și toate bunurile lor pentru a hrăni avariția și toate capriciile unui tiran. Nu există, deci, decît trei modalități legitime pentru a deveni stăpînul unei țări, fie prin succesiune, fie prin alegerea poporului care are această putere, fie atunci cînd, în urma unui război drept, sînt cucerite cîteva provincii ale dușmanului. Îi rog pe cei cărora le destinez această lucrare să nu piardă din vedere
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cel al Siciliei au trecut de mai multe ori din mîinile spaniolilor într-ale împăratului și invers; cuceririle au fost întotdeauna foarte ușoare, deoarece și o dominație și cealaltă erau foarte apăsătoare, iar popoarele sperau mereu să aibă în noii stăpîni niște eliberatori. Ce diferență între acești napolitani și loreni! Cînd au fost obligați să schimbe dominația, toată Lorena era în lacrimi; poporul regreta pierderea urmașilor acelor duci, care de atîtea secole conduceau acea țară înfloritoare și printre care se număraseră
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
practicilor și a vechilor obiceiuri, de care nu s-au îndepărtat aproape niciodată. Religia lor, diferită de cea a europenilor, îi obligă și ea, într-un fel, să nu-i ajute pe cei pe care-i numesc necredincioși, în dauna stăpînului lor și să evite cu grijă tot ce ar putea avea atingere la credință și ar putea să le răstoarne conducătorii. Iată ce menține, la ei, siguranța tronului, mai mult decît a monarhului; căci monarhul este adesea detronat, dar imperiul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vicii mai nevinovate decît ale lui. Cel mai violent dintre uzurpatori, cel mai fals dintre sperjuri, cel mai temut asasin și otrăvitor a condamnat la cele mai groaznice suplicii niște trișori, cîteva spirite nesupuse care copiau, în miniatură, caracterul noului stăpîn, după măruntele lor posibilități. Acel rege al Poloniei, a cărui moarte a dat naștere atîtor tulburări în Europa, se purta mult mai consecvent și mai nobil față de supușii lui saxoni. Legile din Saxonia condamnau orice adulter cu tăierea capului; nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să fii cinstit; din nefericire însă, acest caz nu survine aproape niciodată. Spiritul republican, gelos pînă la exces cu libertatea lui, este bănuitor față de orice ar putea constitui o piedică în acest sens și se revoltă numai la ideea de stăpîn. Știm state din Europa care au scuturat jugul tiranilor pentru a se bucura de libertate; dar nu cunoaștem popoare care, din libere cum erau, să se fi supus unei sclavii voluntare. Mai multe republici au recăzut, ulterior, sub despotism; s-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
război al acelui principe. Ideea pe care ne-o dă Machiavelli despre orașele imperiale din Germania este total diferită de ceea ce sînt ele astăzi; o petardă ar fi de ajuns, sau numai o dispoziție a împăratului, pentru a-l face stăpîn peste aceste orașe. Toate sînt prost fortificate, majoritatea cu ziduri vechi, flancate pe alocuri cu turnuri și înconjurate de șanțuri, pe care terenurile alunecate le-au umplut aproape cu totul. Au puține trupe, iar acelea pe care le întrețin sînt
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din frică și timiditate a avut acest caracter. Sînt de părere că un principe care va avea darul de a se face iubit va domni peste inimile oamenilor, căci supușii vor ști că e spre binele lor să-l aibă stăpîn; în istorie sînt multe exemple de fapte mari și frumoase, împlinite din dragoste și devotament. Mai spun că moda insurecțiilor și a revoluțiilor pare astăzi cu totul sfîrșită. Nu se cunoaște nici un regat, cu excepția Angliei, unde regele să aibă cel
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se poate vedea cît curaj, cîtă virtute le dă oamenilor iubirea de libertate, și că este periculos și nedrept s-o oprimi. A doua întrebare se referă la încrederea pe care un principe trebuie s-o aibă după ce a devenit stăpîn într-un nou stat, în cele ale noilor săi supuși, care l-au ajutat să se urce pe tron, sau în cele care au fost fidele suveranului lor legitim. Cînd un oraș este cucerit prin inteligență și prin trădarea unor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
un oraș este cucerit prin inteligență și prin trădarea unor cetățeni, ar fi o mare imprudență să te încrezi în trădători, care, probabil, te vor trăda și pe tine; și trebuie să presupunem că cei care au fost fideli foștilor stăpîni, vor fi astfel și față de noii lor suverani; aceștia sînt, de obicei, oameni înțelepți, așezați, cărora le este bine în țara lor, care iubesc ordinea și cărora orice schimbare le face rău; totuși, nu trebuie să te încrezi cu ușurință
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
servește de inteligențe superioare omului ca să-și îndeplinească voia), au spirite penetrante și laborioase pentru a le executa planurile și pentru a îndeplini în amănunt ceea ce ei au proiectat în mare; miniștrii lor sînt, propriu-zis, niște instrumente în mîinile unui stăpîn înțelept și abil. Suveranii din a doua categorie sînt, din lipsă de inteligență sau dintr-o indolență nativă, cufundați într-o indiferență letargică. Dacă statul, gata să cadă răpus din pricina slăbiciunii suveranului, trebuie să fie susținut de înțelepciunea și agerimea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Nu este atît de ușor pe cît s-ar crede, pentru un suveran, să cunoască în profunzime caracterul celor pe care vrea să-i ia în slujba lui; căci oamenilor obișnuiți le este la fel de ușor de a se deghiza în fața stăpînilor, pe cît le este de greu principilor să-și ascundă adevărata natură, de ochii publicului. La urma urmei, dacă Sixtus V a putut să înșele șaptezeci de cardinali care trebuie că-l cunoșteau, de ce n-ar fi cu mult mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mari cer întotdeuna ca ei să recompenseze cu generozitate și să pedepsească cu clemență, căci miniștrii care-și dau seama că virtutea va fi cheia norocului lor, cu siguranță că nu vor recurge la crimă și vor prefera, firesc, binefacerile stăpînului lor coruperii de către străini. Calea dreptății și înțelepciunea lumii se acordă perfect în privința acestui subiect, și este imprudent și nedrept să pui la o periculoasă încercare atașamentul miniștrilor, lipsindu-i de recompense și de generozitatea princiară. Există suverani care cad
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
poate fi nicidecum cea a autorului nostru, căci ea vine în contradicție cu cele mai elementare noțiuni ale bunului simț; predilecția ce ar manifesta-o un popor în favoarea unui om care comite o acțiune violentă în scopul de a deveni stăpîn peste acel popor și care, de altminteri, n-are nici un merit preferabil aceluia al unui suveran legitim, ar fi un efect lipsit de cauză. Și nici cea de-a doua presupunere n-ar putea fi considerată aici ca exactă: fiindcă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în general, decît la două feluri de temperament, cel de o vioiciune plină de îndrăzneală și acela de o lentoare circumspectă; și cum aceste cauze morale au o cauză fizică, e aproape imposibil ca un principe să fie atît de stăpîn pe sine încît să capete, după voie, toate culorile, aidoma cameleonului. Există secole ce favorizează gloria cuceritorilor și a acestor oameni îndrăzneți și întreprinzători, care par a fi născuți pentru a face schimbări extraordinare în univers: revoluții, războaie și, mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]