2,780 matches
-
își descrie pe larg metodele de traducere și soluțiile găsite pentru pasaje aparent intraductibile. Regretăm din acest punct de vedere varianta incompletă a Prefeței la Cartea lui Isaac Sirul reținută pentru această ediție, pe considerentul că toate observațiile făcute de starețul Paisie despre limbile slavonă și greacă, printr-o analiză comparativă, ar fi interesat doar un număr redus de specialiști. Varianta completă ar fi fost totuși, un regal de informație de mare valoare pentru specialiști și ar fi ușurat considerabil drumul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
o analiză comparativă, ar fi interesat doar un număr redus de specialiști. Varianta completă ar fi fost totuși, un regal de informație de mare valoare pentru specialiști și ar fi ușurat considerabil drumul novicilor care se apropie de opera marelui stareț strict din punct de vedere filologic. Acest mic neajuns este însă pe deplin compensat de generoasele note de subsol care însoțesc fiecare text, note abundând în detalii privind istoricul scrisorii respective, numărul de copii, atât în slavonă cât și în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
adevărat altruism intelectual al doamnei Valentina Pelin care, furnizează în felul acesta informații de o valoare inestimabilă cercetătorilor aflați la început de drum. În plus, în anexa volumului doi, descoperim atașate „Cronica zilelor din preajma și de după adormirea întru Domnul a Starețului Paisie (4 octombrie-13 decembrie 1794)”, precum și un „Cuvânt de laudă” adus marelui stareț, la un an de la încheierea pelerinajului său pământesc, de către apropiatul și preaiubitul său ucenic, dascălul Isaac. Ediția poartă girul domnului profesor academician Virgil Cândea, care semnează prefața
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de o valoare inestimabilă cercetătorilor aflați la început de drum. În plus, în anexa volumului doi, descoperim atașate „Cronica zilelor din preajma și de după adormirea întru Domnul a Starețului Paisie (4 octombrie-13 decembrie 1794)”, precum și un „Cuvânt de laudă” adus marelui stareț, la un an de la încheierea pelerinajului său pământesc, de către apropiatul și preaiubitul său ucenic, dascălul Isaac. Ediția poartă girul domnului profesor academician Virgil Cândea, care semnează prefața primului volum și postfața celui de-al doilea. Realizarea în condiții grafice excepționale
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
primului volum și postfața celui de-al doilea. Realizarea în condiții grafice excepționale, precum și tehnoredactarea fără cusur pun o dată în plus în valoare textul. Toate materialele selectate sunt relativ autonome, fiind vorba de scrisori și cuvinte de învățătură concepute de Starețul Paisie, în ani și locuri diferite. Astfel, nu există practic o ordine de lectură obligatoriu consecutivă, cititorul putând să-și aleagă cu ușurință ceea ce dorește să citească și în ce ordine. Regretăm doar, lipsa oricărei ilustrații pe tot parcursul textului
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
învingător al lui Napoleon de la Borodino, se pare că și-ar fi înscenat propria moarte în 1825, pentru ca apoi, în chip de simplu pelerin să facă o călătorie la Ierusalim și ulterior să se retragă sub numele Fiodor Kuzmici, ca stareț întro mănăstire din Siberia. Misterul a rămas neelucidat până astăzi. În geografia Rusiei, Siberia este un tărâm care a apărut pe harta lumii prin pelerinaj. După căderea Rusiei Kievene (1240) foarte mulți călugări pornesc înspre Siberia, unde defrișează suprafețe considerabile
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ruse combatante în Moldova, dar și ca favorit și sfătuitor apropiat al împărătesei Ekaterina a II-a. Figura cea mai luminoasă a intregului roman însă, este aceea a Sfântului Paisie de la Neamț, prezentat în ultimii săi ani de viață ca stareț al sfintei mănăstiri a Neamțului, sfătuitor de taină al domnitorului, povățuitor al monahilor mai tineri și mângâietor al norodului la vreme de restriște. Paginile dedicate în roman starețului Paisie sunt o dovadă de măiestrie literară inegalabilă, dar și de adâncă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Sfântului Paisie de la Neamț, prezentat în ultimii săi ani de viață ca stareț al sfintei mănăstiri a Neamțului, sfătuitor de taină al domnitorului, povățuitor al monahilor mai tineri și mângâietor al norodului la vreme de restriște. Paginile dedicate în roman starețului Paisie sunt o dovadă de măiestrie literară inegalabilă, dar și de adâncă cunoaștere a tuturor detaliilor din viața pământească a Starețului Paisie de la Neamț (Paisie Velicikovski, 1722-1794). Limba română în care este scris romanul este de o gingășie și de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
al domnitorului, povățuitor al monahilor mai tineri și mângâietor al norodului la vreme de restriște. Paginile dedicate în roman starețului Paisie sunt o dovadă de măiestrie literară inegalabilă, dar și de adâncă cunoaștere a tuturor detaliilor din viața pământească a Starețului Paisie de la Neamț (Paisie Velicikovski, 1722-1794). Limba română în care este scris romanul este de o gingășie și de o poeticitate care face ca, lectura lui să fie o încântare prea curând sfârșită. Ediția revăzută și completată a acestui roman
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Ortodoxe nu a luat nici o măsură față de pătrunderea În monahism a unor elemente criminale, reacționare sau leneșe - care au căutat să facă din mănăstiri focare ostile regimului nostru”. Se cerea modificarea regulamentului de organizare a mănăstirilor astfel Încât episcopii și nu stareții să decidă admiterea În monahism, să se evite primirea minorilor, reducerea numărului schiturilor și mănăstirilor prin concentrarea călugărilor În mănăstirile cu posibilități de cazare, să fie excluși călugării care “prin trecutul lor sau prin activitatea lor politică de azi nu
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
Rușii se întorc în Țara Sfântă. Iar viitorul creștinilor din Orient trece acum neîndoielnic mai mult prin Moscova decât prin Roma și Paris ceea ce ochelarii noștri latini ne împiedică să vedem. Ortodocșii au acum imperiul sfântului Chiril în spatele lor; Dostoievski, stareții și bărboșii slavofili omniprezenți la și în jurul Sfântului Mormânt reapar la suprafață. Iată-ne iar pe timpul Fraților Karamazov. Mai mult de opt ruși din zece își afirmă credința în Dumnezeu, așa cum o fac și nouă americani din zece. 11% dintre
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
suferința nu-i un argument. Poți s-o respecți, dar fără a face din ea un piedestal, și încă și mai puțin o trambulină. "Suferința nu dă niciun alt drept, în afară de acela de a iubi", ar fi spus călugărul Benedictin, starețul de la Abu-Gosh, Gourion, chiar înainte de a muri. Iar amplificatorul emoțional poate juca în ambele sensuri. Când, în mașină, pe drum cu un israelian îl aud: "Uite, chiar aici, soția unui prieten a fost ucisă la volan de un glonte", și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
-lea. Veniți tocmai de la mănăstirea normandă de la Bec-Hellouin, niște benedictini francezi au readus la viață această abație lăsată multă vreme în paragină. Frații de la Abu Gosh, vorbind ivrit, sunt, ca și surorile de la Notre-Dame-de-Sion, cei mai atașați cauzei Israelului. Fostul stareț Jean-Baptiste Gourion a primit chiar, în Knesset, premiul Prieteniei iudeo-creștine. În cadrul serviciilor culturale ale armatelor, acești călugări își aleseseră ca misiune să prezinte dogma creștină recruților israelieni. Fratele Olivier primește așadar în grădină câte un grup de soldați mai mult
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
grandoare și viață exuberantă, așa cum le-a descris atît de bine Claudel. Dintre vizitele mele nu vreau să o uit pe aceea făcută abatelui Zavoral, pa care l-am găsit îmbrăcat complet în alb, la mănăstirea călugărilor premoniți, al cărui stareț era. Vizită de recunoștință românească, deoarece monseniorul Zavoral, preot bun samaritean, în războiul dintre 1914 1918, emoționat să-i vadă, în spitale și taberele de prizonieri, pe sărmanii soldați români tăcuți și însingurați (nimeni nu le vorbea limba... ), învățase în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
afișată de Barbu se vede în arhaismul licențios „besearică” de care abuzează în Princepele. Tot fanariotul este cel care, pentru a dobândi popularitate ieftină ascultă plângerile sătenilor împotriva unei mănăstiri și apoi bate cu biciul toți călugării, neomițându-l pe stareț. Lumea clerului este prezentă în proza noastră, dar se remarcă mai ales prin minusuri. Amintirile lui Creangă de la școala de catiheți ar descuraja orice candidat. Călugării și călugărițele lui Damian Stănoiu nu sunt pilde de sfințenie. Povestirile lui sunt foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în care episcopul de Rădăuți își exercita autoritatea numai asupra preoților ce făceau parte din dieceza sa, în timp ce mănăstirile erau subordonate direct mitropolitului de Iași, sub a cărui ascultare se afla și episcopul 140. În ierarhia bisericească, după episcop urmau stareții numeroaselor mănăstiri ortodoxe din zonă, care erau organizate după normele Sf. Vasile. În acord cu ideile iluministe ale epocii, boierul bucovinean condamnă fenomenul cumpărării posturilor în biserica ortodoxă, generat de suzeranitatea otomană și de sistemul fanariot corupt, în care "dezordinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
posturilor în biserica ortodoxă, generat de suzeranitatea otomană și de sistemul fanariot corupt, în care "dezordinea, neștiința și abuzurile făceau parte din totdeauna din sistemul politic al Imperiului oriental și se întindeau asupra tuturor obiectelor și întâmplărilor". Astfel, deși aparent stareții mănăstirilor erau aleși de călugări și confirmați de mitropolit, arhiepiscopul de Iași acorda funcția de stareț, datorită permanentei lipse de bani necesare a-i asigura condițiile de viață "după modul oriental", aceluia care oferea o sumă mai mare. În afară de aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
neștiința și abuzurile făceau parte din totdeauna din sistemul politic al Imperiului oriental și se întindeau asupra tuturor obiectelor și întâmplărilor". Astfel, deși aparent stareții mănăstirilor erau aleși de călugări și confirmați de mitropolit, arhiepiscopul de Iași acorda funcția de stareț, datorită permanentei lipse de bani necesare a-i asigura condițiile de viață "după modul oriental", aceluia care oferea o sumă mai mare. În afară de aceasta, ori de câte ori mitropolitul sau unul din trimișii săi vizita o mănăstire, pentru câștigarea bunăvoinței, îi erau date
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
îi erau date importante sume de bani, pe măsura veniturilor mănăstirii, iar în acest mod se scoteau anual mari sume din Bucovina, situație ce trebuia să fie limitată pe viitor 141. Totodată, Balș încrimina, în memoriul său, corupția și abuzurile stareților mănăstirilor care, nefiind siguri de durata funcției lor, căutau ca prin mijloace necinstite să își sporească în timp scurt propriile venituri, în dauna bunei administrări a averii mănăstirii. Pentru îndreptarea acestei stări de lucruri din domeniul ecleziastic, în acord cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
această măsură tendința de modificare a religiei și ar fi astfel înclinată să emigreze masiv. De aceea, pentru buna administrare a bunurilor mănăstirești, propunea înființarea unui consistoriu, ca studiu ce ar înlesni mai târziu etatizarea lor, format din episcop, un stareț și doi consilieri laici stabiliți la cel mai înalt nivel, ce urmau să facă mai întâi un inventar al bunurilor mănăstirilor și apoi să le gestioneze în folosul bisericii și al statului. Totodată, el considera necesară luarea unor măsuri pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
consilieri laici stabiliți la cel mai înalt nivel, ce urmau să facă mai întâi un inventar al bunurilor mănăstirilor și apoi să le gestioneze în folosul bisericii și al statului. Totodată, el considera necesară luarea unor măsuri pentru diminuarea puterii stareților, dând exemplul Rusiei unde le era interzis amestecul în afacerile laice, rămânând doar cu cele spirituale. Nu în ultimul rând, evidenția condiția precară materială și spirituală a preoților de la sate, sugerând, în acord cu ideile iosefiniste, necesitatea îmbunătățirii situației lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
înalta voastră milă ca aceștia, având în vedere fostele lor încălcări, să fie deviați de acum înainte de la netrebnicii prin dispoziții legale și să li se indice să tindă către o comportare mai cuviincioasă. Boierii, clerul, ca arhiepiscopul, episcopul și stareții mănăstirilor au fost întotdeauna scutiți de oricare fel de contribuție, dar ei trebuie să achite cunoscuta impunere a goștinei și a deseatinei, deși erau scutiți, pe măsura stării și demnității lor, de o anumită cantitate din impunerea pe animale. Astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
depășea o mie, boierul pentru tot ce trecea de 800 sau mai puțin, în funcție de demnitatea sa, în timp ce călugării erau obligați să achite, fără milă, impunerea pentru animalele lor, ce nu aparțineau comunității. Apoi le-au fost încuviințați boierilor, episcopilor și stareților mănăstirilor un anumit număr de oameni pentru slujire, care erau complet eliberați de aceste contribuții; și deoarece la instaurarea prezentului regim preaglorios Majestatea Voastră cezaro-crăiască-apostolică ordonase prea milostiv ca toate să rămână în vechea stare, astfel chiar și prea umila
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
necesitatea unui sistem mai nou. Despre stările clericale. Este în afara oricărei îndoieli că clerul din Bucovina posedă cele mai multe moșii și care reprezintă cea mai mare parte a provinciei. Clerul se împarte în episcopul de la Rădăuți și mai multe mănăstiri, cu stareții lor. Episcopul, care de asemenea locuiește la Rădăuți, este neîndoielnic cel dintâi din întreg clerul Bucovinei, totuși puterea sa se exercită numai asupra popilor care fac parte din dioceza sa. Așa precum sus-numitul episcop are dioceze ale sale în afara țării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
al întregii Moldove are și el diecezele sale în Bucovina, cu deosebirea că episcopul posedă mai multe în afara Bucovinei, decât arhiepiscopul în Bucovina; despre cele din urmă voi avea ocazia să relatez mai multe la abuzurile mănăstirilor. Episcopului îi urmează stareții mănăstirilor, al căror număr și denumire mă ofer să le prezint una câte una, la caz de nevoie și, deoarece dezordinea, neștiința și abuzurile făceau parte dintotdeauna din sistemul politic al Imperiului oriental și se întindeau asupra tuturor obiectelor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]