2,768 matches
-
din cele 14 mănăstiri vizitate, și o amănunțită expunere a îndeplinirii acestei însărcinări și a dificultăților de tot felul ce am avut de întâmpinat. Astfel, din procesele-verbale din 14 și 16 octombrie, se vede ciudata întâmpinare a arhimandritului Meletie Nicuță, starețul M-rei Neamțu, care, refuzând a se conforma Înaltului Ordin al Marelui Cartier General, m-a silit să recurg la intervenția comandantului Armatei de Nord. Dl. general Prezan, neputând tolera nesupunerea starețului, a delegat pe comandantul Companiei de Jandarmi Neamț spre
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
octombrie, se vede ciudata întâmpinare a arhimandritului Meletie Nicuță, starețul M-rei Neamțu, care, refuzând a se conforma Înaltului Ordin al Marelui Cartier General, m-a silit să recurg la intervenția comandantului Armatei de Nord. Dl. general Prezan, neputând tolera nesupunerea starețului, a delegat pe comandantul Companiei de Jandarmi Neamț spre cercetare și aducerea la îndeplinire a Înaltului Ordin. Din actele dresate de delegatul armatei și din declarațiile consemnate reieșind absoluta vinovăție a starețului, s-a dispus arestarea și conducerea lui sub
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de Nord. Dl. general Prezan, neputând tolera nesupunerea starețului, a delegat pe comandantul Companiei de Jandarmi Neamț spre cercetare și aducerea la îndeplinire a Înaltului Ordin. Din actele dresate de delegatul armatei și din declarațiile consemnate reieșind absoluta vinovăție a starețului, s-a dispus arestarea și conducerea lui sub escortă la Cartierul General al Armatei de Nord, spre cele legale. În afară de acest caz, peste tot am întâmpinat cel mai eficace concurs al autorităților. În Oltenia am ridicat Tezaurele Mănăstirilor Bistrița, Arnota
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
acestei însărcinări pentru ca, în cazul nenorocit când nu le-am mai recăpăta, să se cunoască aceia care poartă întreagă răspundere a pierderii odoarelor strămoșești. De vină este Mitropolia din Iași, care fără prealabilă cercetare și pe simpla depunere a răsvrătitului stareț, reclamând Minsterului Cultelor, a provocat ordinul circular de rechemare a mea la București. Tot numai în urma insistentelor cereri ale I. Pr. Sf. Sale mitropolitul Moldovei, odăjdiile au fost apoi transportate la Iași, luând în urmă drumul Moscovei, în loc de a fi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
-și pierduse capul. Cînd a venit panica și au început să se strângă, cu înfrigurare, toate bogățiile țării românești, spre a fi trimise la Moscova, un singur om n-a voit să cedeze valorile ce la avea sub privegherea sa: starețul mănăstirii Secul din județul Neamțului. Așa au fost scăpate de la pieire odoarele acestei frumoase mănăstiri, între care și acel vestit aer al lui Nestor Ureche, mare vornic al Țării de Jos și al soției sale, Mitrofana, din 1608 «în zilele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Așa au fost scăpate de la pieire odoarele acestei frumoase mănăstiri, între care și acel vestit aer al lui Nestor Ureche, mare vornic al Țării de Jos și al soției sale, Mitrofana, din 1608 «în zilele blagoslovitului Voievod, Simion Movilă». Numele starețului, care a văzut limpede și nu a avut încredere în Rusia țaristă, opunându-se cu hotărâre deși era ordin de sus ! Ca să predea odoarele mănăstirii, este protosinghelul Ilarion Bălăiță“ - ne informează dl Pătrășcanu. Tezaurul de la Pietroasa Dl. D. D. Pătrășcanu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lui urâte, s-a dus la o mănăstire de monahi și s-a călugărit, căindu-se până la sfârșitul vieții lui. Este o Carte, se numește Baraba Tâlharul, este o carte bună, educativă, s-o citiți! a fost recomandată de Părintele Stareț Luca de la mănăstirea Sf Nicolae Păpăuți - Botoșani În anul 2005 la vecernia Sf Trei Ierarhi - Botoșani din 29 Ianuarie. Și cum mă aflam și eu În biserică, am auzit recomandarea lui pentru această carte. Greu am găsit-o, mi-a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
altro e dominata de alcune belle coline tutti vestite di vigne che producono buonissimo vino, in mezza de questa valle si trova la città di Usse”. Despre situația grea din Moldova, dar și despre pământul roditor al acestei țări, relata starețul Leonte (? - după 1701), în Călătoria în Moldova (17 februarie 1701): „Să nu fie pustiită această țară (Moldova, n.a.), nu ai găsi alta ca ea! E pământul făgăduinței, dă tot felul de roade”. Pietro Diodato descria, și el, bogățiile acestor locuri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acestora, ajungându-se astfel la " Ospiciul de nebuni de la Golia". Mănăstirea Neamț avea și ea faima de a vinde-ca alienații. Același proces a condus și acolo la înființarea unui ospiciu de nebuni. După cum ne informează P. Zosin la 1779, un stareț, Paisie, a organizat la Mănăstirea Neamț o "bolniță a bătrânilor" și, în același timp, separat de aceasta, chilii pentru "mireni parte bărbătească cu feluri de neputinți și de duhuri necurate pătimând, și având unde-și pleca capul... de la trapeza de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
se pare indispensabil unei imagini mai omogene despre această instituție. Sub forma sa organizată, Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțului își are originile în secolul al XVIII-lea. Continuând o tradiție de asistență a infirmilor și alienaților, caracteristică acestei mănăstiri, starețul Paisie organizase în 1779 o bolniță a bătrânilor și totodată un azil pentru a avea unde-și duce zilele dezmoșteniții sorții, "unia și până la moarte". Erau primiți numai "mireni parte bărbătească". Nu rezultă că acest azil primea numai alienați, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
necurate" sau vor fi conviețuit cu alienații în aceleași chilii. Faima acelui azil s-a extins repede, numărul alienaților care au aici căutare și adăpost fiind tot mai mare. Instituția nu poate fi desprinsă, la începuturile ei, de numele marelui stareț Paisie Velicicovschi. În evoluția instituției distingem două etape diferite; cea dintâi, când ospiciul era de fapt un azil de mănăstire, a durat peste opt decenii, de la 1779 până la 1863, perioadă în care autoritatea tutelară era însăși mănăstirea, bineînțeles prin Mitropolie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cadru. Cel dintâi doctor diplomat care s-a ocupat de tratamentul acestor bolnavi a fost doctorul Fleișer, medic al spitalului din Tg. Neamț, începând de la 1851. Dar atribuțiile acestui medic erau prea extinse pentru a putea face față. La propunerea starețului din 1851, Neonil, medicii din Târgul Neamț au devenit subordonați direct Comitetului Sănătății; nemaidepinzând de autoritățile medicale de la Piatra Neamț. Deși Mihail Kogălniceanu, care era vechil al mănăstirilor Neamț și Secu, a revenit asupra acestei decizii, până la urmă Comitetul Sănătății le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
NOTE BIBLIOGRAFICE 1) N.A. Bogdan, Orașul Iași, Iași, 1913, p. 199. 2) P. Zosin, Mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul M-rei Neamț, pe anul 1904, Spitalul, 1904, p. 91. 3) Idem, vezi și P.G. Samarian, p. 61. 4) Din viața starețului Paisie, 1722-1794, tip. M-rei Neamț, 1836. 5) Arh. St. Iași, fond Secretariatul de Stat al Moldovei dos. 1958, f. 11. 6) Arh. St. Iași, fond Mitropolia Moldovei și a Sucevei 6, 1847, f. 2. 7) Arh. St. Iași, fond Secretariatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
studiului Limitele cunoașterii științifice (1943); Paul Sterian, om de cultură și tehnocrat, Paul Constantinescu, cel care a compus „Imn al Rugăciunii lui Iisus”, Ion Marin Sadoveanu, arhitectul Constantin Jora, profesorul Alexandru Elian, filosoful și profesorul Anton Dumitriu, părintele Dumitru Stăniloaie, starețul Benedict Ghiuș, Andrei Scrima care în 1957 datorită și sprijinului primit de la patriarhul Iustinian Marina plecând în străinătate a scăpat de pușcărie, la care grup se adaugă, firește, și Vasile Voiculescu. Care a fost contribuția poetului la activitatea grupului „Rugul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
vor găsi și aresta oamenii securității. S-a predat singur, pentru că s-a vrut ca Rarăul să nu fie pângărit de cizmele și brutalitatea soldaților care îl căutau. Ieroschimonahul Daniil era numele său de preot și mare duhovnic, numele de stareț la mânăstirea Rarău din Munții Bucovinei, omul care nu a murit dar s-a lăsat omorât ca martir în penitenciarul de maximă securitate de la Aiud. Acolo, într-o iarnă, povestesc supraviețuitorii, părintele Daniil a fost băgat într-o iarnă la
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Cosimo și mai cu seamă fiului al doilea, Giovanni, care a primit de patru ori mai multe scrisori din partea comunităților supuse decât tatăl său28. Prima scrisoare de acest fel din arhiva de' Medici adresată lui Giovanni a fost expediata de starețul din Sân Gimignano pe 27 iunie 1442, la scurt timp după ce Giovanni a împlinit vârsta de douăzeci și unu de ani. El a continuat să primească scrisori din dominion până la moartea să în 1463. În mod natural rolul semnificativ al lui Giovanni
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
patronaj. Dar eforturile lui Giuliano în calitate de patron aveau un mod nefericit de a expune o penibilă ignorare a acțiunilor și intenților fratelui său mai mare, dezvăluind foarte clar rolul său minor în pattern-ul lorenzian de patronaj. Spre exemplu, cănd stareții din Pistoia s-au plâns că Lorenzo și Giuliano scriseseră separat în favoarea a doi candidați diferiți pentru poziția de notaio del danno dato, Lorenzo a fost cel care a tranșat problemă, avansându-și propriul candidat 34. Mărturii asupra faptului că
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de mormânt ( probabil străin), care a adăugat steaua lui David, o cruce pe laturile mici și o inscripție care s-a șters aproape în întregime, pe fața superioară. Corelând conținutul unei scrisori pe care Vladislav I o adresa, în 1369, starețului mănăstirii Cutlumus, Pavel Chihaia este de părere că simbolurile figurate pe piatra de mormânt ilustrează cap 22 din Apocalips și că se aseamănă cu sanduk-urile din Bosnia și Harțegovina. Dincolo de aspirația mântuirii, simbolistica acestui mormânt ar putea comunica, după comentariul
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
conducătorii unui fel de guvern laic sîrb, avînd în frunte o mitropolie sîrbească cu sediul la Sremski Karlovci. Întrunirile periodice ale consiliilor au ajuns să semene cu adunările naționale. Sesiunile lor erau destinate în primul rînd alegerii episcopilor și a stareților mînăstirilor, dar se discutau și problemele și chestiunile de interes general pentru comunitatea sîrbă. Ele puteau audia reclamanți și puteau protesta. Așa cum am văzut, puternicul element laic existent în cadrul bisericii în timpul dominației otomane era prezent și aici; reprezentarea în adunări
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
stare de liniște și de bucurie care Îmi dă speranțe că sunt pe drumul cel bun. Am Însă cale foarte lungă de parcurs și-mi va fi tot mai greu să mă țin și de proiecte, deși Părintele Iustin Petre, starețul mănăstirii, m-a Încurajat iarăși. Ce va fi În zilele următoare, depinde doar de mine, dar cred că prioritate va trebui să acord lucrurilor legate de suflet și apoi să am grijă și de celelalte. 2 decembrie 2012 A doua
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
când apelezi la banul văduvei, nu-i deloc ușor să strângi 40.000 lei, la care se vor adăuga și cheltuielile pricinuite de vijelia din ultimele zile. Acum s-a mai potolit vântul, dar a Început să plouă, așa că părintele stareț ne-a trimis urgent să acoperim cu plăci de lemn zonele rămase fără țiglă. Am dat și eu o mică mână de ajutor, dar greul a căzut pe Ierodiaconul Gherman, cel mai priceput dintre toți când e vorba de treburile
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
un nevrednic de a primi Sfânta Împărtășanie, chiar dacă foarte mici progrese parcă se observă. Sunt Însă la mii de kilometri lumină de ceea ce ar trebui să fie un credincios adevărat și atât mai mult un călugăr. Mâine, cu binecuvântarea Părintelui stareț, voi trage o fugă până la Bacău. Nu știu cu ce mijloace și cu ce resurse o voi face, dar Îmi pun nădejdea că Dumnezeu mă va ajuta, așa cum a făcut-o În seara aceasta, când, căutând prin buzunarul unei bluze
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Și cum biletul a costat 60 de lei, am ajuns și cu ceva rezerve În buzunar. E Însă destul de straniu să știu că nu mai depind de banul meu și că de fiecare dată va trebui să Îi cer de la stareț. În cursa Constanța-Suceava am avut condiții destul de bune de călătorie, așa că până la Bacău am putut citi În tihnă excelentul jurnal al poetului și traducătorului Petre Stoica, Viața mea la țară (Editura Cartea Românească, București, 1988, 140 pagini). Cu excepția primelor minute
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Întrebările mele. Scrisă inițial de Neofit, În 1772, la Brașov, această pledoarie pentru deasa Împărtășire a fost Întregită de Sfântul Nicodim și publicată inițial În Grecia, ediția din 1783 fiind acum tradusă În românește de regretatul Părinte Petroniu Tănase, fostul stareț al Schitul Prodromu, din Sfântul Munte Athos, pe care am avut șansa mare să-l cunosc și chiar să fac un interviu cu sfinția sa. Sunt multe de notat pe marginea ei, dar le voi lăsa pentru anul ce vine, pentru că
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
pâlpâiau încă. Se strecoară pe sub schelăria ce nu fusese dată jos. La iconostas, Ștefan se închină cu evlavie, sărută icoanele împărătești și cere să cerceteze zugrăveala. Umbrele înserării, îndulcite prin galbenul, albul și roșul vitraliilor, începuseră să se lase și starețul Ioasif trebui să aprindă o lumânare din cele cu muc mare, cu care slujește la morți și la botezuri. Ștefan cere să-i lumineze "Patimile" mult dragă inimii lui se dă doi pași îndărăt și o privește îndelung într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]