2,655 matches
-
de susținere, exegeza subtilă și aplicată au făcut epocă. Pentru Șerban Cioculescu, Tudor Arghezi are o statură de dimensiunile celei eminesciene: "Tudor Arghezi nu se dezminte: păstrează primatul poeziei noastre nezdruncinat. Încă o dată, oricât ar displăcea repetiția, îl socotim de statura ciclopică a lui Eminescu. Și ne fericim că ne-a fost dat să trăim în epoca lirică pe care posteritatea o va numi a lui Arghezi." Extrasele succinte din opera unor critici reprezentativi ai perioadei interbelice sunt concludente. Dealtfel, mai
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
întâlnim cazuri de sportivi juniori cu modificări ale creșterii chiar și la intensități medii de antrenament”. Hormonul (de creștere) STH (somatotropina) „crește ca răspuns la efortul fizic”, mărire ce depinde de intensitatea efortului depus, de etapa pubertară, dar și de statură, idee consemnată de Greene în 1987 (citat de G.Theintz și colab, în 1996). Autorii mai sus menționați, citați de B. Rață, 2008, subliniază ideea că foarte puțini din cei care fac sport vor ajunge sportivi de mare performanță, întrucât
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
11 - 12 ani în care s-au folosit încărcături cuprinse între 60 - 90 % din maximum. Ele nu au provocat nici o modificare negativă a aparatului locomotor constatându-se chiar o ameliorare a parametrilor cardio - respiratori, însoțită de o ușoară creștere a staturii care de fapt reprezintă unul din principalii factori limitativi la copil și adolescent : plăcile epifizelor , zonele de creștere ale oaselor care nu sunt încă îndeajuns de rezistente la tracțiuni, apărând astfel riscul unor leziuni. Tot Weineck,1994, a constatat că
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
forme de conformism religios, material instituit. E ceea ce, radicalizînd, Simone Weil sau Nikolai Berdiaev numeau ateism purificator : refuzul chipurilor limitative, legate de conveniențe sau de putere, reduse la sociomorfism ale divinului. Biserica însăși e provocată de laicitate să își reamintească statura ei primă, esențială, acordată de Christos: ea e destinată să rămînă, de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma mică, minoritate de înțeles ca ferment calitativ orientată ascendent, opusă tendinței dominante grele, gravitaționale. Critica practicată de André Scrima nu descalifică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dar pe care modernitatea laică le pune într-o tensiune nouă, cărora le furnizează un nou context de percepție. Iată așadar schițate cîteva exemple, pe care capitolele următoare le vor dezvolta. Tema libertății Fondatoare pentru modernitate, ea are aici o statură tot atît de centrală pe cît e de ambiguă. Omul european modern a apărut prin revendicarea unei libertăți în același timp totale și drastic limitate. Libertate totală, căci omul modern se definește ca ființă care în planul istoriei și al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
despre o funcție spirituală perenă pentru care fiece tradiție are personaje emblematice și ea semnifică șansa, niciodată închisă, acordată oricărei căutări bine orientate. în al doilea rînd, principiul laic al libertății poate fi un bun suport pentru a ne reaminti statura completă a omului. Trecînd de partea libertății religioase 1, cele mai multe Biserici creștine o interpretează astăzi în registru spiritual, din interiorul doctrinei lor. Libertatea religioasă și de conștiință ține acum, pentru ele, de demnitatea trans-umană a omului, de chipul divin care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Pentru Berdiaev, pentru Simone Weil, pentru gînditorii care lucrează în orizontul metafizic al doctrinelor tradiționale, subiectivitatea umană echivalează cu omul lăuntric paulin, loc de actualizare a întregului real, de la polul lui sensibil la cel divin. Subiectivitatea echivalează cu persoana în statura ei completă, capabilă de absolut, față de care individul este obiectivare, om exterior, periferie. Periferie a persoanei, individul face parte din lumea obiectivată și e atras în jocul tuturor obiectivărilor. în ciuda totalei lui libertăți concrete, în ciuda numeroaselor lui libertăți, el rămîne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Totodată, cetatea face evident caracterul parțial, exterior al individului în raport cu persoana, cu întregul ei. Societățile vechi erau organizate pe acest principiu de analogie : prin profesiunea, locul, vocația sa particulară, fiecare persoană avea suportul concret și mijloacele de a-și realiza statura metafizică deplină Iar pentru a răspunde la obiecțiile modernilor față de ceea ce li se poate părea doar un determinism social înghețat, e de amintit observația lui Georges Dumézil referitoare la distincția dintre principiul care orientează o societate tradițională și funcționarea ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
libertăți, faptul că ele desenează din harta ființei doar o provincie mărginită, periferică. Presimțindu-și demnitatea verticală prin aceste libertăți, și tot prin ele limitarea curentă la exterioritate și individual, nu va fi persoana provocată, împinsă, pornită să-și caute statura completă, să se lase antrenată de elanul libertății fără margini? Dar, reflectată social în libertatea individului, libertatea omului complet trimite în fond la libertatea lui Dumnezeu, care, nu numai pentru Berdiaev, e superioară ființei divine, pe care o precedă și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
va apărea drept radiația atotposibilității sale. Căci, din punct de vedere metafizic, Cel care poate tot e Posibilitatea universală. Le tout puissant est Celui pour qui tout est possible, Celui qui est la toute possibilité. Astăzi, a rememora, a tematiza statura completă a omului constituie probabil condiția ca societățile noastre să nu fie părăsite de acea fărîmă de supranatural cu privire la care Simone Weil se întreba dacă nu cumva ține, pentru ele, de ordinul necesităților vitale. Iar atunci, libertatea totală acordată în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
exprima nestingherit personalitatea. în acest caz, libertatea e asociată cu o participare încă scăzută la rațiune, iar nu cu plenitudinea ei. Pentru grecii vechi însă, a fi liber nu însemna altceva decît a fi om în deplinătatea dezvoltării lui, în statura lui întreagă. Asemenea sclavilor și copiilor, barbarii și femeile erau considerați oameni neîmpliniți, neterminați, necrescuți pînă la capăt. în ce privește femeile, această incompletitudine ținea, potrivit doctrinelor medicale antice, chiar de genele lor. Femeile erau, prin natura lor, mai reci și mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
soții lor progresul intelectual [subl. n.], femeile, lăsate de capul lor, zămislesc idei nepotrivite și planuri sau emoții josnice. Gîndită după modelul creșterii neîmpiedicate și complete, libertatea era valoarea umană esențială, definitorie, bunul cel mai de preț al omului, era statura lui dreaptă. Cu acest înțeles în minte, am putea spune că îndemnul din Facerea creșteți și vă înmulțiți nu cuprinde o repetiție de intensificare, ci distincția dintre înmulțirea numerică a omului originar și creșterea lui pînă la statura completă de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
omului, era statura lui dreaptă. Cu acest înțeles în minte, am putea spune că îndemnul din Facerea creșteți și vă înmulțiți nu cuprinde o repetiție de intensificare, ci distincția dintre înmulțirea numerică a omului originar și creșterea lui pînă la statura completă de om deificat, de om universal, creștere pe care eroarea de alegere din Paradis a stingherit-o și a deformat-o și pe care Christos o reașază în făgașul ei drept. Scriind în atmosfera culturală a Antichității tîrzii, la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
al însinguratului, al nebunului întru Dumnezeu sau pur și simplu al monahului care se dedica, măcar idealmente, verticalei. în societățile premoderne, omul comun nu era un erou metafizic, dar nici nu se considera pe sine omul de drept, omul în statura lui întreagă. Insul cel mai comun se raporta la un destin total care cuprindea viața de aici, viața de după moarte și viața veșnică, se raporta în mai toate actele sale la un principiu divin, la instituțiile lui și la acei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
anumită ideologie a transformat-o în subiect obligatoriu și model al condiției noastre. Ceea ce, pentru acest tip de gîndire, reprezintă o excepție de neluat în seamă, în gîndirea și în societățile tradiționale constituie tocmai omul pe cale de a-și realiza statura completă, de om universal. Sfinții întruchipează norma după care omul a fost creat (chip și asemănare a Creatorului), cu alte cuvinte ei sînt omul în splendoarea normalității sale. Agregatul tulbure pe care obișnuim să-l calificăm astăzi drept normal nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de Christos, ființa își va recupera, prin nesfîrșite transmutații puse în relație cu treptele universului, ardoarea unitivă și capacitatea de cunoaștere intelectuală. Recuplat la Focul divin pe care îl va contempla cu ochii lui Christos , omul își va realiza astfel statura de ființă universală. Elementele sale reci, grele, individualizante trupul sensibil și sufletul egoist nu vor fi eliminate, ci preschimbate. își vor recîștiga ardenta calitate spirituală cu care fuseseră create. Potrivit Epistolei II Corinteni, 5, 4, pasaj des interpretat de Origen
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în sînge, el e înclinat să gîndească într-un sistem de referințe strict antropocentric. Nu îi mai vine la îndemînă să se conceapă ca depinzînd în mod esențial de un Altul, în care umanul își găsește prin depășire de sine statura completă, libertatea maximă. Sensibilitatea noastră intelectuală față de registrele invizibile, trans-individuale ale realului s-a diminuat pînă la dispariție sau pînă la lipsa de discernămînt. Dacă admitem asemenea registre, le admitem în calitate de construcții mentale ale individului sau ale unui grup, ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Omul universal este Relația ca persoană, Mediatorul în care totalitatea lumii e raportată la Principiu. Numindu-l pe acest mediator Om, doctrinele spirituale îl așază pe omul concret în orizontul maxim al destinului său, îl concep ca avînd, în potențialitate, statura de om universal și libertatea lui. A-ți împlini destinul de om revine la a trece în act, potrivit unei variante personale, posibilitățile Omului Universal. înseamnă, mai precis, a participa activ la modelul care te locuiește. Cînd vorbește despre realizarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
colectivitățile compacte. Pe de o parte, atenția față de individ e perfect racordabilă la logica transcendentă a religiilor. Asumînd importanța pe care categoria individualului a căpătat-o în modernitate, religiile îi pot sublinia acesteia valoarea spirituală, dar și limitele, parțialitatea în raport cu statura completă a persoanei, cu destinul ei total. Ce alt rost au credința, religia, spiritualitatea decît să lucreze pe axul metafizic, să dea omului suport pentru a-și desfășura propriul ax interior, pentru a tinde spre modelul lui divin? Pe de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
posibilități simbolice? Căci, dintotdeauna, cel care poate face experiența absolutului este omul singur, pe cale de a se unifica, de a deveni simplu ca și polul pe care îl vizează. Cel care poate participa la divin este omul lăuntric, persoana în statura ei verticală completă. Fuga de lume, fuga în pustie, fuga de aici înseamnă, dintotdeauna, retragere din regimul obiectivării și al pluralității, reacordarea ființei la unitatea Unului. în societățile vechi, tipul acesta de destin reprezenta excepționalul normei, dacă recurgem la termenii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
întreba asupra adevărului, de a-l căuta. Din această perspectivă, societatea e mediul în care valorile menționate se actualizează, dar nu în mod funcționalist, în orizontul exclusiv al vieții de aici, ci pentru a pune la lucru și la încercare statura completă a persoanei. Simone Weil își dorea ca proiectul de societate întemeiat pe principii spirituale pe care ea îl construiește în L'Enracinement să fie inteligibil și convingător pentru oricine acordă atenție statutului său de om, indiferent de apartenența sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
liberi și mai îndrăzneți în problematizările lor decît teologia oficială, mai înclinați să exploateze parodoxurile realului, gînditori laici și teologi nonconformiști au creat, în modernitate, punți între tradiția spirituală și cultura înaltă. Au pus întrebările culturii în contact cu înalta statură intelectuală a tradiției. Henry Corbin declara că numai datorită unor gînditori religioși ca Nikolai Berdiaev și Alexis Homiakov, care nu erau teologi oficiali, un anumit număr dintre noi, cei din Apus, am devenit conștienți de ceea ce era specific și de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dar conștiința sa îi spunea că așa nu se mai poate. Trebuia să facă ceva ca să iasă din mocirla acestor păcate. Dorea din toată inima să-l vadă pe Iisus. Dar s-a poticnit de două piedici: era mic de statură și era mulțime multă în jurul lui Iisus. însă, atunci când ești hotărât să faci ceva, găsești și soluția cu orice preț. Zaheu s-a urcat într-un dud de pe marginea drumului pe care avea să treacă Iisus. Nu se gândește
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Cucoaneș are consecință pierderea unor nevoi fiziologice ca foamea și a capacitații de a percepe sunetele umane; compensatoriu, aude altceva, "lucruri stranii", ceva care bate "ca un puls", are impresia că i s-au "schimbat simțurile", "nu-și schimbă numai statura, își schimbă și firea: îi aude pe zei vorbind. Dar ce spun ei? Noi, cei de jos, nu mai înțelegem zgomotul care îi iese din gură..."200, așadar reușește să comunice cu miticul, fără a putea transmite lumii comune. Folosind
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
acesta tocmai locul în care se ivește sufletul poemului, acel suflet mai limpede de unde izvorăște creativitatea pentru a se întruchipa în formă vie, în imagine grăitoare a materiei sculptate de spirit, așa "cum anticii deșteptau din ape clare și inexpresive statura indolentă a nimfei captive - figura ei umană, aproape soră, figura prin care explicau izvorul"?29 Din invizibilul de maximă interioritate al spațiului inimii izvorăște unda ce însuflețește rostirea poetică, revărsare a exprimabilului ce dă seama de începutul inexprimabil din care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]