3,752 matches
-
să aibă certitudini că au oferit valoare pentru banii pe care i-au investit/perceput ca taxă pentru curs; - studenți, în aprecierea cursului cu referire directă la procesul învățării și larezultatele acesteia: dobândirea de noi competențe și cunoștințe utile, creșterea stimei de sine, măsura în care experiența de învățare a fost una plăcută, balanța dintre costurile studiului (financiare și efortul personal) și beneficiile dobândite din punctul de vedere al calificării primite, al utilității celor dobândite și al calității experienței de învățare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
resurse și capacități latente, dar neexersate încă; - combaterea mentalității privind unele profesii (considerate degradante, care conferă practicanților acestora un statut social inferior etc.); - evaluarea corectă a capacităților fiecărei persoane, astfel încât aceasta să-și construiască o imagine de sine și o stimă de sine realiste (consilierii nu trebuie să inducă clienților lor speranțe și așteptări exagerate); - abilitarea clienților de a adopta decizii referitoare la propria carieră, în mod liber și în cunoștință de cauză; - acordarea de sprijin, inclusiv emoțional, șomerilor, ajutându-i
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a solicita din nou îngăduința D-voastră și a vă cere ca, prin câteva șiruri, să mă lămuriți dacă am perspectiva de-a mă întoarce curând în țară. În așteptarea unui răspuns, rămân al D-voastre cu toată supunerea și stima, M. Eminescu 1. Prezintă conținutul de idei al scrisorii. 2. Notează doi termeni din registrul neologic. 3. Menționează modul de formare a cuvintelor: astăzi, binevoitori. 4. Motivează folosirea virgulei după formula de adresare. 5. Transcrie două formule de politețe. 6
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
fiind necesar de luat În considerare În cazul ambilor termeni ai relației producător-consumator. În cazul consumatorului este implicat procesul de prezentare și realizare a Sine-lui. Prezentarea Sinelui, competentă cu efecte la nivelul pieței de textile În dinamica dezvoltării Eu-lui social, stima de sine este considerată ca o coloană vertebrală a comportamentului. Pe parcursul existențial, fiecare individ aparține mai multor grupuri, cluburi, locuri de muncă În care involuntar, dar mai ales voluntar el realizează prezentarea Eu-lui său și printr-o imagine În care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de a nu fi acceptați Întrun grup datorită vestimentației, mulți dintre ei Își cumpără un anumit tip de haine pentru a afișa o anumită imagine. Rezultatele cercetării analizate prin verificarea ipotezei nr. 5 ne permite să apreciem implicarea și rolul stimei de sine În comportamentul consumatorului adolescent. Considerații conclusive Imaginea propriului corp este un instrument al exprimării socio-culturale: comunicarea la nivel corporal, se manifestă ca un sistem cu mai multe canale, care atrage participarea actorului În fiecare moment fie că vrea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lor. În funcție de situație, această intervenție poate fi etichetată ca impolitețe, sfidare (Fontana D., 1988, p.289). Dar dacă vom considera afirmarea de sine ca având valoare În contextul potrivit și ca fiind un aspect important al independenței, Încrederii În sine, stimei de sine și al eficienței sociale, atunci copiii trebuie să fie Îndrumați cum să dezvolte afirmarea de sine și cum să decidă când este momentul potrivit de a o manifesta. Tot D. Fontana este de părere că dacă se induce
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Atitudinea de afirmare a propriilor drepturi Atitudinea de a susține drepturile cuiva neprivilegiat Atitudinea de apărare a propriilor drepturi fără a le Încălca pe ale altora Exprimarea și susținerea propriului punct de vedere Asumarea responsabilității Anticiparea și pregătirea succesului social Stima de sine și dorința de afirmare Se evidențiază prin aceste atitudini pe care individul trebuie să le manifeste că asertivitatea ține de exprimarea și clarificarea propriilor puncte de vedere, autoapreciere și Înseamnă a te face ascultat. Între a fi pasiv
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
oamenii le utilizează pentru a-și crea imaginea În fața celorlalți Dintre componentele acestei structuri complexe a sinelui ne vom opri și asupra autoprezentării componenta comportamentală a Eului social de care depinde În mare măsură manifestarea asertivității. Din această perspectivă, consecințele stimei de sine, a autoevaluărilor influențează considerabil modul de abordare a situațiilor interacționale zilnice ale indivizilor. Deși unii oameni au o imagine pozitivă despre sine, uneori pot interveni perioade de Îndoială care atrag sentimentul de neputință și incompetență. Persoanele care gândesc
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
succes În adaptarea la situații stresante. Prin contrast, cei care se evaluează În termeni negativi sunt anxioși, deprimați, pesimiști și predispuși eșecului. O parte a acestei probleme o reprezintă atitudinea de Înfrângere care poate Închide persoana În cercul vicios al stimei de sine. Anticipând eșecul, persoanele cu stimă de sine scăzută sunt anxioase și depun un efort minim În abordarea provocărilor vieții. Din această prezentare, se reliefează nevoia de cultivare și creștere a stimei de sine, nevoie care, odată satisfăcută, determină
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
contrast, cei care se evaluează În termeni negativi sunt anxioși, deprimați, pesimiști și predispuși eșecului. O parte a acestei probleme o reprezintă atitudinea de Înfrângere care poate Închide persoana În cercul vicios al stimei de sine. Anticipând eșecul, persoanele cu stimă de sine scăzută sunt anxioase și depun un efort minim În abordarea provocărilor vieții. Din această prezentare, se reliefează nevoia de cultivare și creștere a stimei de sine, nevoie care, odată satisfăcută, determină manifestarea asertivității și a competenței sociale. Așa cum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
poate Închide persoana În cercul vicios al stimei de sine. Anticipând eșecul, persoanele cu stimă de sine scăzută sunt anxioase și depun un efort minim În abordarea provocărilor vieții. Din această prezentare, se reliefează nevoia de cultivare și creștere a stimei de sine, nevoie care, odată satisfăcută, determină manifestarea asertivității și a competenței sociale. Așa cum am menționat anterior, un alt element cu o mare valoare În afirmarea de sine și asertivitate este autoprezentarea. Autoprezentarea utilizează două strategii: agreabilitatea și autopromovarea care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mergi la shopping?", pusă unui grup de studente cu vîrsta Între 20-30 de ani, care au mărturisit că practică shoppingul, răspunsurile au reliefat pe lîngă funcțiile conturate mai sus și plăcerea, relaxarea, starea de bine, uneori euforică, detensionarea, activarea, creșterea stimei de sine și ieșirea din stări depresive, cauzate de stress sau oboseală ca efecte ce sunt factori susținători ai comportamentului lor de mers la cumpărături. "Este ca o terapie fără terapeut", " Îmi stimulează imaginația", "mă simt bine cînd văd atîția
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Cele mai puternice necesitați stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz, 1976, 225
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de a recomanda o marcă, un produs, un serviciu, și cele patru stări emoționale prezentate mai sus. Încrederea siguranța că promisiunile vor fi respectate; integritatea - tratament corect din perspectiva intereselor clientului atunci când apar probleme; mândria - respectul față de clienți ce consolidează stima de sine; pasiunea - „potrivirea” Între client și companie ca indicatori ai loialității și fidelității. Pentru a obține fidelizarea clienților marile companii și marii manageri ăși stabilesc direcții de acțiune Între care pregătirea angajaților pe linia formării competențelor de comunicare și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
similare a obținut și W. D. Rubinstein (1981) referitor la cei cărora le face plăcere să cheltuie bani și să meargă la cumpărături. El a constatat că aceștia aveau un profil al satisfacției de sine la cote ridicate. Ceilalți aveau stimă de sine scăzută, satisfacție scăzută față de bani, față de creșterea și dezvoltarea personală, prieteni și job; mai pesimiști În ceea ce privește viitorul țării și mai predispuși la anxietate, dureri de cap sau lipsa atracției sexuale. Datele furnizate de Rubinstein pot fi valoroase pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai multor focus grupuri, a descoperit că utilizarea cardului de credit facilitează apariția unui comportament compulsiv de cumpărare care apare cu precădere la persoane care nu sunt interesate de prețul produselor, ci doar de a satisface o deficiență la nivelul stimei de sine. Alte studii aduc În prim plan aspecte legate de evaluarea timpului și comportamentul de cumpărare. Erica Mina Okada și S.J. Hoch (2004) au evidențiat că oamenii sunt dispuși mai curând să cheltuie bani decât șă ofere din timpul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
3.3 Teoria motivației bazată pe conceptul de sine 3.3.1 Structura conceptului de sine În modelul motivației bazat pe conceptul de sine, conceptul individului despre sine este compus din patru percepții interrelaționate ale sinelui: sinele perceput, sinele ideal, stima de sine și setul de identități sociale. Fiecare din aceste elemente joacă un rol crucial în înțelegerea manierii în care conceptul de sine corelează cu impulsionarea, direcționarea și susținerea comportamentului în cadrul organizațional. Fiecare din aceste reprezentări de sine vor fi
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
dimensiuni diferite: nivel și putere (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Nivelul perceperii sinelui se referă la gradul în care fiecare individ percepe că deține un atribut. Această dimensiune relevă cum se percepe fiecare individ, în raport cu sinele ideal și corelează direct cu stima de sine. Se manifestă într-un concept de sine ridicat sau scăzut. Când doresc să determine nivelul unui atribut, indivizii utilizează pentru evaluare două tipuri de cadre de referință. Cea ordinală standard, sau cadrul referinței, care este utilizată când indivizii
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
socială oferă un răspuns parțial la întrebarea „Cine sunt eu?”, fiind astfel unul dintre acele aspecte ale conceptelor de sine ale individului care derivă din categoriile sociale de care consideră că aparține (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.5 Stima de sine Stima de sine este componenta evaluativă a sinelui. Este o funcție a distanței dintre sinele ideal și cel perceput. Când sinele perceput se potrivește cu cel ideal, stima de sine este realtiv ridicată. Stima de sine scăzută se
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
că aparține (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.5 Stima de sine Stima de sine este componenta evaluativă a sinelui. Este o funcție a distanței dintre sinele ideal și cel perceput. Când sinele perceput se potrivește cu cel ideal, stima de sine este realtiv ridicată. Stima de sine scăzută se prezintă atunci când sinele perceput este semnificativ mai scăzut sinele ideal. Din moment ce distanța dintre sinele ideal și perceput variază constant, fiind dependentă de sarcină și de feedback-ul social, stima de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
3.3.1.5 Stima de sine Stima de sine este componenta evaluativă a sinelui. Este o funcție a distanței dintre sinele ideal și cel perceput. Când sinele perceput se potrivește cu cel ideal, stima de sine este realtiv ridicată. Stima de sine scăzută se prezintă atunci când sinele perceput este semnificativ mai scăzut sinele ideal. Din moment ce distanța dintre sinele ideal și perceput variază constant, fiind dependentă de sarcină și de feedback-ul social, stima de sine este o componentă dinamică a
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
ideal, stima de sine este realtiv ridicată. Stima de sine scăzută se prezintă atunci când sinele perceput este semnificativ mai scăzut sinele ideal. Din moment ce distanța dintre sinele ideal și perceput variază constant, fiind dependentă de sarcină și de feedback-ul social, stima de sine este o componentă dinamică a conceptului de sine și se află într-o continuă schimbare și dezvoltare. Există trei tipuri de stimă de sine (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002).: Stima de sine cronică este descrisă ca o trăsătură de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
dintre sinele ideal și perceput variază constant, fiind dependentă de sarcină și de feedback-ul social, stima de sine este o componentă dinamică a conceptului de sine și se află într-o continuă schimbare și dezvoltare. Există trei tipuri de stimă de sine (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002).: Stima de sine cronică este descrisă ca o trăsătură de personalitate realtiv persistentă sau ca o stare dispozițională care se manifestă în mod constant în diverse situații. Este rezultatul unor experiențe anterioare și se
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
fiind dependentă de sarcină și de feedback-ul social, stima de sine este o componentă dinamică a conceptului de sine și se află într-o continuă schimbare și dezvoltare. Există trei tipuri de stimă de sine (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002).: Stima de sine cronică este descrisă ca o trăsătură de personalitate realtiv persistentă sau ca o stare dispozițională care se manifestă în mod constant în diverse situații. Este rezultatul unor experiențe anterioare și se axează pe competențele subiectului. Încrederea în propriile
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
dispozițională care se manifestă în mod constant în diverse situații. Este rezultatul unor experiențe anterioare și se axează pe competențele subiectului. Încrederea în propriile competențe direcționeaz ă individul în situații care vor necesita utilizarea acelor competențe (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima de sine în sarcini specifice este propria percepție asupra competențelor cu privire la o sarcină specifică. Este rezultatul feedbackului, care r evine direct din observații asupra rezultatelor obținute (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima de sine influențată social este funcția așteptărilor celorlați și
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]