2,691 matches
-
și se dă prin ciocolată, apoi se pune un celofan și se lasă la uscat. Se așează distanțate, ca să nu se lipească între ele. FURSECURI (1) 4 ouă, 3 cești de ulei, 3 cești de zahăr, 2 ½ lingurițe de amoniac stins, făină cât cuprinde Se amestecă cu zahăr pudră ouăle, apoi pe rând, uleiul, amoniacul și făina. Rezultă un aluat potrivit de tare, se lasă la rece timp de câteva ore, apoi se coace la foc iute. Se întinde o foaie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sau pateuri. Când se pun la copt, ungem cu ou și presărăm pe deasupra mac, sare, delicat sau susan. MARGARETE 2 ouă întregi, 300 g zahăr pudră, 250 g untură, 1 pachet de margarină, făină cât cuprinde, o linguriță de amoniac stins. Ouăle cu zahărul se freacă spumă, după care se pun restul de ingrediente. Se face un aluat potrivit de tare, care se coace la foc potrivit. MĂLAI (1) 1 kg iaurt, o cană de zahăr, o cană de făină mălai
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
albușuri cu un pahar de zahăr, adăugând gem și servind la masă. PRAJITURA CU MORCOV 300 g morcov ras mărunt, o cană de zahăr, ½ de cană de ulei, o cană de borș, o esență de rom, o linguriță de bicarbonat stins, 2 căni de făină Se amestecă toate la un loc, se pune în tavă tapetată la copt. După ce s-a copt, se unge cu jumătate de borcan de dulceață și se presară pe deasupra cu 100 g nucă tăiată. PRAJITURA CU
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
în tavă pătrată. PRAJITURA KRISTA 250 g margarină Rama, 3 ouă, 200 g zahăr, 500 g făină, 1 praf de copt, 4 linguri de gem, 150 g nucă, mirodenii Se freacă margarina cu zahăr, adăugăm gălbenușurile și praful de copt stins. În tavă tapetată cu unt și făină, radem două treimi din aluat, deasupra punem albușurile bătute spumă și amestecate cu gemul și nuca. Peste albuș radem restul de aluat, apoi dăm la copt. Se poate pudra cu zahăr. NEGRESA 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
la răcit amestecând mereu, apoi punem frișca și dăm la rece să se întărească. PRAJITURA BUDAPEST 300 g făină, 150 g margarină, 100 g zahăr, 1 ou, 2 linguri de cacao, 2 linguri de lapte și un praf de copt stins. Se fac două foi pe dosul tăvii. Se bat spumă cu 4 ouă, făină și zahăr atât cât cântăresc 4 ouă, se adaugă 4u linguri de apă clocotită, alternată cu făina. Se unge tava cu unt, se dă cu făină
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de cremă, apoi acoperiți totul cu migdale prăjite și pisate. PRĂJITURĂ CAFEINĂ Blatul - 6 albușuri se bat spumă cu 140 g zahăr, apoi cu 6 gălbenușuri, 140 g nuci măcinate și 1 ½ lingură de făină și un praf de copt stins. Tava se unge și se tapetează. Crema - 150 g zahăr se freacă cu 2 gălbenușuri și 2 linguri de ness, pe marginea plitei, apoi se adaugă 1 pachet de unt și 100 g nucă măcinată. Glazura - se amestecă 200 gr.
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
deasupra puțină ciocolată menaj. După ce s-a răcit, la sfârșit, se taie sub formă de pătrate sau romburi. PRĂJITURA COȘĂRCUȚE 250 g untură, ½ de pahar de ulei, 250 g zahăr, 4 gălbenușuri, 4 linguri de smântână, 1 praf de copt stins, un vârf de cuțit de ammoniac, făină cât cuprinde. Se coace în forme de coșulețe și se umplu cu crema de mai jos. Crema - se bat spumă 4 albușuri cu 250 g zahăr, apoi o vanilie, esență de migdale, o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de zahăr și se pune peste sosul de cacao, după ce s-a răcit. Blatul - 6 ouă bătute spumă cu 250 g zahăr, se adaugă 2 linguri de cacao, 5 linguri de făină, 100 g ulei, o linguriță de bicarbonat stins și 50 g rom. Se coace totul la foc iute și, după ce s-a răcit, se taie în două, se însiropează cu puțin lichior de cafea amestecat cu 100 g cafea fiartă, apoi, tava în care am copt o tapetăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
separat, apoi se adaugă 1 praf de copt, 3 linguri de apă, 3 linguri de făină, puțină sare și zeamă de lămâie. Se freacă gălbenușurile cu zahăr, se adaugă, pe rând, câte o lingură de apă, apoi praful de copt stins, făina, nucile, lămâia, sarea, iar la urmă, albușul bătut spumă. Se coace compoziția în tavă tapetată cu ulei și hârtie. După ce s-a copt și s-a răcit, se pune deasupra o cremă făcută din 2 gălbenușuri, 250 g unt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
făcută din 200 g ciocolată topită cu 30 g ulei. PRĂJITURĂ DOBOȘ (2) 150 g zahăr frecat cu 2 ouă întregi, apoi cu 4 linguri de ulei, 4 linguri de lapte, 4 linguri de miere, sare, o lingură de bicarbonat stins și făină cât cuprinde. Se coc 4 foi pe dosul tăvii. Crema - 500 ml de lapte se pune la fiert cu 2 linguri de făină, o vanilie și o budincă de vanilie. Separat se freacă 250 g unt cu 300
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
într-o tavă pătrată. PRĂJITURĂ FOI DE NAPOLITANĂ 4 foi de napolitană, 3 foi cu nucă - 6 ouă, o cană de zahăr, 4 linguri de miere, o cană de nucă măcinată, ½ de cană de făină și o linguriță de bicarbonat stins Pentru a obține cele 3 foi, se bat albușurile spumă, se adaugă zahărul, gălbenușurile, mierea încălzită, nuca măcinată, făina și bicarbonatul stins. Crema: 3 albușuri, 300 g zahăr și 150 ml de apă. Se fierbe apa cu zahărul timp de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
4 linguri de miere, o cană de nucă măcinată, ½ de cană de făină și o linguriță de bicarbonat stins Pentru a obține cele 3 foi, se bat albușurile spumă, se adaugă zahărul, gălbenușurile, mierea încălzită, nuca măcinată, făina și bicarbonatul stins. Crema: 3 albușuri, 300 g zahăr și 150 ml de apă. Se fierbe apa cu zahărul timp de 10 minute (sirop), după care se pune peste albușurile bătute spumă separat și se continuă baterea până se întărește; adăugăm mirodenii, vanilie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
o cană de nuci tăiate și prăjite, o cană de rahat tăiat, 1 pachet de unt, mirodenii, 2 foi de napolitană Blatul se face bătând albușurile spumă cu o cană de zahăr. Se adaugă rahatul, nuca, făina, sarea și bicarbonat stins, după care se coace. Crema - pe baie de aburi se freacă 7 gălbenușuri cu o cană de zahăr, vanilie și apoi cu untul. La final, se așează napolitană - cremă - blat - cremă - napolitanăcremă, iar deasupra se adaugă ciocolată rasă, nucă sau
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
nu trebuie să fie diferite. O a doua propunere pe care ne-o fac foștii comuniști este iertarea. Foștii atei îmbracă acum haina creștinilor practicanți. Ieri respingeau cu patos "obscurantismul religiei", iar astăzi o fac pe smeriții, predicând cu glas stins și tremurat iertarea creștinească. Ei, cei care au pedepsit vinovați fără vină, cer astăzi scăparea de pedeapsă. De ce ar trebui să fie pedepsiți?", apare întrebarea. "Pedepsirea lor mai întoarce morții din mormânt, le mai dau viețile și familiile înapoi celor
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ciocul lor. Un scrânciob mai la vale pe lângă ei adună Flăcăi și fete mândre ce rid cu voie bună: Și 'n sunet de vioare, de cobze și de nai Se întoarce hora lină, călcând pe verde plai. Bătrâni cu fețe stinse, Români cu fețe dalbe Românce cu ochi negri și cu ștergare albe Pe iarba răsărită fac praznic la un loc Iar pe 'mprejur copiii se prind la luptă ’n joc. Și scrânciobul se 'ntoarce purtând în legănare Perechi îmbrățișate cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de copii". Iar mai către bătrânețe imaginea lui devine și mai colorată de afecțiunea poetului: „Bătrân de tot îl revăd apoi, într-un palton lung până la pământ urcând greoi scările unei tribune. Într-o sală furtunoasă de întrunire, glasul lui stins și plângător abia răsună și lacrimi mari i se rostogolesc pe obrajii bucălați, fără să le poată stăpâni". Erau poate lacrimile pentru cauza Basarabiei, pentru care a dat ultima sa luptă politică ca om de stat și pe care o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de lupi înfometați prind o juncă slabă ce tocmai s-a adăpat, se năpustesc asupra ei și o sfâșie. [...]... cum oare această frumusețe pe moarte nu vă îngheață dorințele de fiare. Iată deja ochii ei închiși, chipul șters și fața stinsă: paloarea morții i-a pus stăpânire pe obraji, bujorii i se preschimbă în flori vineții, ea nu mai are glas să geamă mâinile nu mai au putere să se împotrivească: Vai, fata e deja moartă! Sălbatici ce nu meritați numele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de sânge" și care amintește fără încetare crima, "reflexul stacojiu al vitraliilor, străpunse acum de prima suliță a soarelui"391* care luminează petele roșii care sunt semnul unui real pus tragic în evidență și expus privirii lui Iulian, sau "privirea stinsă care îl ardea ca focul" a tatălui mort sau "ochii mai aprinși ca jarul" ai leprosului. Scenele de vânătoare sunt foarte interesante în această privință. Într-o zi, "în mijlocul lacului se afla o vietate cum nu mai văzuse încă, un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
așeze în acel loc de ospitalitate pe care îl constiuie patul: "Îi culcă chiar ea în patul ei, apoi închise fereastra; iar ei adormiră"397*. Patul este prin excelență un loc de ospitalitate în două rânduri (leprosul "cu glas aproape stins" șoptește într-adevăr: " Dă-mi patul tău"), pat care se dovedește în ambele cazuri un spațiu erotic și mormânt. Or Iulian, din pricina unei supărătoare confuzii, este neospitalierul prin excelență de vreme ce își omoară oaspeții. Fără îndoială există există o coincidență ironică
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
convin de comun acord să accepte și să efectueze livrarea în alte condiții decât cele din Regulamentul bursei, având însă obligația de a anunța Casa de Clearing despre încheierea unei astfel de tranzacții (ADP), pentru ca obligațiile lor să fie anulate (stinse) din evidența Casei de Clearing. Tranzacțiile ADP se inițiază și se desfășoară după expirarea unui contract futures și după ce Casa de Clearing a echilibrat pozițiile „short” cu pozițiile „long”, în scopul efectuării livrării fizice. B. Plata în numerar este o
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
Cu mari ochii tăi mirați?// Și tu/ Miercure, ah, floare / Adolescență visătoare?/ Și tu, joie mohorîtă / Tinerețea mea pierdută?/ Nu pleca, vinere, încă/ Nu Stea màtură, adîncă// C-o să vină sîmbăta/ Cu rece suflarea sa// Și-o să-mi lase geana stinsă/ Și-n duminici gura ninsă" ( Steaua de vineri). Precum la poetul spaniol, jocul vieții e de-o voluptate gravă, practicat la intersecția materiilor aluzive, nimbat de sclipirea timpului devorator: "M-am amestecat cu viața/ Ca noaptea cu dimineața.// M-am
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
că este ultimul poet cu Basarabia în glas. Un poet mesianic, un poet al tribului său, obsedat de trei mituri: Limba română, Mama și Unitatea neamului. Un poet elegiac, dar, în ciuda fragilității înfățișării sale și a vocii sale - moi și stinse, menite parcă să șoptească o rugăciune, nu să pronunțe propoziții aspre ca vechii profeți - un poet dârz, un cuget tare, un spirit incoruptibil. Mulți i-au înțeles stilul și mesajul, alții i-au reproșat mereu faptul că nu este un
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
de întârziere calculată la suma înscrisă pe OP pentru întârzierea cauzată de nerespectarea prevederilor art. 7.2, pentru această obligație fiind emise instrumente de plată distincte. 13.2. Obligația unei instituții de credit*) receptoare cf. art. 13.1 poate fi stinsa prin efectuarea plății către instituția de credit*) receptoare următoare sau direct către beneficiarul OP. În cazul în care o instituție de credit*) receptoare, alta decât instituția de credit*) destinatara, primește o astfel de suma, aceasta are obligația să transmită respectivă
REGULAMENT nr. 8 din 19 august 1994 (*actualizat*) privind ordinul de plată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164619_a_165948]
-
sprijinul oricărei unități bancare receptoare ulterioare în vederea completării procedurilor bancare privind respectivul transfer-credit. Articolul 15 Finalizarea transferului 15.1. În cazul în care un OP a fost emis în scopul stingerii unei obligații a plătitorului față de beneficiar, această obligație este stinsa în momentul în care instituția de credit*) destinatara accepta OP în favoarea beneficiarului. 15.2. Un transfer-credit este finalizat atunci când are loc acceptarea prevăzută la art. 15.1. În momentul în care transferul-credit este finalizat, instituția de credit*) destinatara devine obligată
REGULAMENT nr. 8 din 19 august 1994 (*actualizat*) privind ordinul de plată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164619_a_165948]
-
întocmi un referat de oportunitate. Acesta va cuprinde punctul de vedere asupra celor solicitate, precum și asupra memoriului tehnic și va prevedea expres eficienta preluării bunului imobil, determinata din compararea creanțelor bugetului asigurărilor de stat, respectiv ale bugetului asigurărilor pentru șomaj stinse, la care se adauga și cheltuielile de transformare și amenajare, cu cheltuielile necesare unei noi construcții sau achiziții ori cele aferente plății de chirii. Se va menționa, de asemenea, și sursa de acoperire suplimentară prevăzută pentru amenajarea spațiului. 7. Întreaga
NORME METODOLOGICE din 17 aprilie 2003 pentru trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile ale debitorilor persoane juridice, supuse executării silite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149349_a_150678]