2,107 matches
-
Acum nu te opri... Îmi place să mă atingi așa, încet... îmi place că-ți tremură mâna... Parcă ai avea mai multe degete... Parcă ai avea mai multe mâini... Parcă ar fi în tine mai mulți bărbați deodată... Maca se strâmbă de dezgust. Își strânse pumnii în buzunare și o porni pe scări în sus. Umbra mai zăbovi câteva clipe, apoi veni după el, înfășurându-i-se în jurul tălpilor, ca niște încălțări îmblănite. Închise ușa și rămase rezemat. Observă, cu mirare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
atunci când trecu pe lângă el. Ea îi aruncă o căutătură ucigașă și fugi pe hol, trântind ușa. Auzea țăcăneala dinților care parcă explodau în gura bătrânului ca floricele de porumb sub capacul ceaunului. De jos năvăleau pași pe scări. Maca se strâmbă la bătrân, încercând să-i imite rictusul, apoi înșfăcă rața de plastic de pe dulap și o luă pe scări în sens invers, îmbrâncindu-se cu cei ce urcau. La parter dădu peste bărbatul în pijama, care ocupa ușa de la intrarea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
împreună; 3. Sugerați și cereți fiecărei părți aflate în dispută să fie de acord cu următoarele: Fiecare își va da silința să rezolve problema; Fiecare se va abține să-l insulte pe celălalt; * Fiecare se va abține de a se strâmba sau de a face gesturi de dezacord în timp ce vorbește cealaltă persoană; * Fiecare se va abține de a-l întrerupe pe celălalt. B.Abordarea problemei 4. Aprofundarea problemelor * Cereți uneia din persoane să înceapă, povestindu-vă ce s-a întâmplat; * Parafrazați
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
nu flecuștețe literar-teatrale, pe care nu dădea nimeni doi bani... Să nu mai lungesc vorba: ne-am recunoscut "pe față"; mi-a și vîndut două kile de carne (cînd i-am zis că n-am prea mulți bani, s-a strîmbat și mi-a creat senzația că-mi face un favor, dar unul ne-repetabil). Pe cînd începusem să depănăm amintiri, a intrat în magazin fostul mare portar de fotbal Voinescu, cu o sarsana uriașă, și-a cumpărat, tot "prin spate
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ascensională, elevația sacră. Dorința unor creatori contemporani de a plasticiza elementele componente ale crucii, a adus alcătuiri plăcute pentru neinițiați, care nu se gândesc la semnificația fiecărei forme care compune crucea. Cele două forme constitutive au devenit curbe, crucea este strâmbată și își pierde semnificația și rolul său sacru. Așteptam o reacție vie, polemică din partea teologilor ortodocși, dar ea întârzie. Numai frumusețea proporțiilor unei cruci, făurită din verticală și orizontală, îi mărește expresivitatea și îi accentuează simbolismul. În dorința de a
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
sigur.Ă Câteva nume Îi veniră simultan În cap lui Martins, mici nume ascuțite ca acela al lui Stern, pietricele rotunde ca Woolf. Un tânăr austriac, cu o bandă neagră lipită pe frunte [...] strigă „Daphne du Maurier”. Dl Crabbin se strâmbă și Îi aruncă o privire lui Martins, spunându-i: Încercați să-i Înțelegeți.Ă Această poziție de autoritate este un element esențial printre cele care privesc schimburile de opinii legate de cărți, iar asta pentru că simpla amintire a unui text
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
lui Lermontov din poemul "M-apasă greu urâtul"; ideea trecerii timpului și a inexistenței fericirii o descoperim și-aici: Că nu există decât această fluidă/ trecere de la o nesinceritate la alta, și niciodată/ ne-răsfrângând, nici cât să-l poată strâmba,/ chipul adevărului adevăratei ființe și tu deopotrivă de schimbător, și privind-o" ("Tratat despre posibilitatea unicității") O notă de reflexivitate caracterizează ultimul volum. "Alte poeme" (1973): liniștea, timpul, spaima, plictiseala se desenează-n aer, în imagini rare ce se-aud
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe "Marele orb" care guvernează lumea, ce sălășluiește într-un univers pustiu; fragmente de real și imaginar sunt surprinse în stare de imponderabilitate. Cosmios, măsurătorul timpului, este invocat ca sentiment al morții potențat de teribila așteptare: "Vedem doar gurile lor strâmbându-se rar/ Cu buzele tremurând, desfășurându-se mari,/ Părul meu se-nfipse-n pământ/ Între pietre sub apă și rotit de vânt." Alteori cântă puterea magică a șerpilor purtători de pietre prețioase cu care sunt însemnați cei care, conform credinței
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de cele contemporane, cînd sînt exagerate. Orice ineleganță, orice revendicare sau tendință excesivă, orice vine în contrast cu „normalul” e taxat de „barbar”. Arghezi depista „barbaria” în „pornirea [modernă, brutală n. m.] de a deprecia prin analiză, de a dizolva, de a strîmba pirostiile lumii”, de a-l coji pe ins „de orice poezie”: „Barbarii albi - «Les grands barbares blancs» - se înmulțesc pe zi ce trece proporțional cu zămislitorii”5). Din zona moralei, termenul de „barbar” se deplasează spre cea a artei, unde
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
invidios („Sînt sigur că jumătate din păr și l-a pierdut numai de necazul meu!...”), A. de Herz își face reclamă insistentă, „bate toba”, Al. Cazaban e un spirit veninos („o viperă care cînd plînge lăcrămează venin și cînd se strîmbă crede că e de spirit”), Sadoveanu n-are talent, ci doar „umeri de hamal” pentru a duce în spinare toată viața „saci încărcați cu slove”, Caragiale e vinovat că a preferat o popularitate de „băncuță” (monedă mică), Vlahuță - că tratează
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și fură somnul copiilor care sunt scoși din casă înainte de 40 de zile; pe lumea cealaltă, Muma Pădurii dă fetelor să mănânce copiii din flori omorâți), Pocita, ("duh scâmav", care umblă noaptea și face copiii să plângă până li se strâmbă gura, sau face să le țâșnească sângele pe nas, gură și urechi), Striga (sufletul, care după 9 ani de la decesul unor oameni vine după sânge, metamorfozat în fluturele cap de mort), Vidmele, strigoaicele (fac rău copiilor și mamelor, sunt recunoscute
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a lui F. a avut bot de câine. Ducă-se pe pustii! L-o bătut Dumnezeu pentru păcatele lui prin copil. Tare o mai năcăjit cu el!" (G.A., 70 ani, Suceava). "Era o babă care făcea vrăji. Dumnezeu o strâmbat-o toată că n-o mai răbdat-o. Apoi și când o murit s-o umflat toată în sicriu" (M., 63 ani, Suceava). Exemplele prezentate mai sus arată că se poate alcătui un întreg inventar de semne care au ca
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lor. "Stătea nemișcată, cu ochii mici, de parcă-i închisese. După aceea a spus dintr-odată ce mă interesa" (A., 68 ani, Suceava). d) Grimase scurte. Acestea acompaniază momentul de decriptare și transmit subiecților semnale îngrijorătoare. "S-a încruntat brusc și a strâmbat din gură. Mi-am dat seama că nu-i a bine... După aceea mi-a zis că va muri cineva din familie... Atunci mi-a fost teamă!" (I., 52 ani, Iași). e) Ducerea mâinilor la gură, la tâmplă sau mângâierea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai capabilă să străpungă ideologiile și să ilumineze acțiunea, dar fără să așteptăm, printr-o iluzie rațională, miracole. Concluzie: pledoarie pentru o navigare rațională Violența în școală este un subiect foarte sensibil și provoacă reacții în plan mediatic. Putem să strâmbăm din nas și să ne întoarcem ochii de la acest subiect "murdar". Putem, de asemenea, să credem că oamenii care se ocupă de asta sunt fie niște hippies care, într-o lume barbară, continuă să viseze floricele și non-violență, fie niște
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
informatic putea fi un progres. Întâiul său merit este că ia în considerare victimele. Recunoașterea lor oficială nu vine de la sine. Negarea prin dorința de "a nu face valuri" a ținut prea adesea loc de doctrină asupra acestui subiect ca să strâmbăm din nas la această tentativă. Cel de-al doilea merit e acela al timpului real. De vreme ce statistica trebuie să fie frecventă și localizată, ea poate fi folosită ca instrument de supraveghere și de orientare a politicilor publice, atât la nivel
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Caragiale publică o Cronică fantastică unde evocă Cetatea Tîmpitopole și pagoda "unde se regulează afacerile privitoare la brahmani", mai mare peste toți fiind "Mandarinul Ti-Li mare învățat, care odinioară a fost trimis prin institute cu însărcinarea exclusivă de-a strîmba picioarele chinezilor de mici."; cetatea e Bucureștiul iar mandarinul Titu Maiorescu; cinci ani mai tîrziu, la publicarea primei sale piese în Convorbiri literare, Caragiale încredințează mandarinului dedicația: "D. Titu Maiorescu este cu adînc respect rugat să primească dedicarea acestei încercări
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
se mai află urmă de Caragiale." Din nuvelistică compartiment extrem de rezistent al operei lui Caragiale O făclie de Paște a întîmpinat rezistența nesemnificativă și fără urmări a lui D. Zamfirescu ("...după ce am isprăvit novela de citit, îmi simțeam mușchii obrazului strîmbați de dezgust") iar exercițiul dramatic 100 de ani va fi aruncat în uitare însoțit de o epigramă semnată Rică: "Veacul nostru-i o minune, Caragiale-o dovedește: Un veac timpul mi se pare Piesa pîn' se isprăvește." În prefața la
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
iulie 1971”, Ceaușescu trece la o restalinizare care ne va singulariza față de țările din Est și, finalmente, chiar față de Moscova. Apar cărți despre „obsedantul deceniu”, la început de domnie, Ceaușescu are interesul ca perioada Dej să fie criticată, se poate strâmba din nas în fața clișeelor proletcultiste, cântă Phoenix, inte lectualii încep să iasă din statutul dubios de pușcăriași sau pușcăriabili politici, iar România să se occidentalizeze căti nel, datorită circulației mai libere a indivizilor, informației și valorilor culturale. Filmul lui Pintilie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mai ales după necesitățile unui sensus communis, limba, spune Bergson, a devenit un fel "voal" care se așază între noi și lume - "generalitățile, simbolurile, chiar tipurile, sunt moneda de schimb a percepției cotidiene"41 - convenționalitatea ei deformând, ca o oglindă strâmba, percepția pură, individuală, spre care țintește, dintotdeauna, arta: În sfârșit, pentru a spune totul, noi nu vedem lucrurile așa cum sunt; ne mărginim, cel mai des, să citim etichetele lipite pe ele. Această tendință, născută din nevoie, este încă și mai
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
proza lui Vlahuță și în același timp, în același sens, înrobiți ideii că nebunia este mărturisită în operă. Riscăm, însă, ca să refacem imaginea lui Eminescu din mândriile personale ale prietenilor săi, adică să ne aflăm în fața unor oglinzi strâmbe fiecare strâmbă în felul ei din care să avem superbia de a crede că transpunem chipul într-una curată, adevărată. Ca să fim drepți cu trecutul, trebuie, în acest caz, să căutăm și punctul celălalt de vedere, al lui Eminescu: are și el
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
susține că totul se creează singur. Dar aceasta se poate realiza numai dacă este «viuă. Astfel ajungi Înapoi la mister și poți la fel de bine mărturisi, În ignoranța și capacitatea ta limitată, că universul este inexplicabil”. * „Ca să Îndrepți lemnul strîmb, Îl strîmbi invers.” (Michel Montaigne) Așa se Întîmplă și În actul educativ: recurgem la o măsură educativă, pentru ca să Îndreptăm un defect sufletesc. Numai că cel care o suportă nu-i Înțelege, de la Început, rostul și atunci, după un timp, revine la condiția
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
deochi, din nedescântat la timp, din spirietură etc. Se manifestă prin amețeli, dureri de cap, dureri În tot corpl, fierbințeli, somnolență, tremurături, "scurtări de vedere". Bolnavului i se desfigurează chipul, i se moaie o mână sau un picior, i se strâmbă gura, mâinile sau picioarele, este pocit. Frecții cu oțet sau cu spirt și descântarea pociturii. I se spală fața cu aghiazmă. LEȘIN (bătaie de inimă, greutate la inimă, lipotimie) În medicina populară, pierderea cunoștinței este tratată prin diferite mijloace și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de tulpini a unor microorganisme mult mai virulente pentru om. Societatea prin complicarea metodei de învățămînt, a separate cercetarea de tratament, a introdus prea muți oameni în acest lanț și de aici eșecul în rezolvarea acestor cercetări. Societatea strîmbă a strîmbat oamenii, prin modifcarea relației cu Dumnezeu, au apărut o multitudine de secte, asemeni evreilor care au cerut un idol cărora să se închine cît Moise a fost plecat pe un munte pentru a vorbi cu Dumnezeu. Încheiere Prin finalizarea acestei
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
și ochii în pământ, atunci când în fața mea era vreo mărire. Stefano era precum toți acei câțiva bărbați frumoși și eleganți pe care îi întâlnisem, de-a lungul vremii, a căror frumusețe și eleganță parcă sporise odată cu vârsta. Un psihanalist ar strâmba atotștiutor din nas la chestia cu vârsta, după cum un bărbat mai de anii mei ar zâmbi cu subînțeles. E drept că, probabil, în adâncurile minții mele, stătea sădit respectul dintotdeauna pentru autoritate, de orice fel ar fi fost ea, și
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
scot din el toate lucrurile rele, ceea ce m-a făcut să mă întreb serios care era rostul acelei relații, nu de alta, dar, la iveală ar fi trebuit să iasă ce era bine și frumos și nu altceva. Depășeam momentul strâmbându-mă la el și sugerându-i că ar fi trebuit să-mi mulțumească pentru că funcționam ca detoxifiant. Întreb un polițist unde e Palazzo Reale, nici nu văzusem că era la o aruncătură de băț, ascuns după niște copaci și după
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]