2,070 matches
-
da semnificație speranței de soluționare a conflictelor. Mahler însuși recunoștea eclectismul lucrărilor sale, numind Scherzoul din a Treia Simfonie „cea mai ridicolă și în același timp, cea mai tragică compoziție care a existat vreodată ... Este ca și cum toată natura s-ar strâmba și și-ar scoate limba.” După cum menționa Cooke, gama stărilor muzicale ale lui Mahler vine din „orchestrația extraordinară care vorbește de la sine”. Franklin enumeră mai multe trăsături specifice de bază ale stilului lui Mahler: extremele între încet și tare, utilizarea
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
După 1945 satul este redenumit în Leadoveni dupa numele aviatorului rus, erou a URSS, Leadov. În 1966 satul este unit cu Singureni. Iar, în 1991 localitatea Leadoveni este divizată în două sate independente ce au existat mai înainte: Singureni și Strâmba. În 1993 satul este iarăși redenumit Corlăteni după numele vechi cel purta. Comuna Corlăteni are o suprafață de cca 4.16 kilometri pătrați, în majoritatea, terenul este destinat agriculturii. Relieful este deluros, aparținând Câmpiei Bălțiului. În compoziția profilului geologic predomină
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
a trecut prin 18 temnițe: minele de plumb de la Baia Sprie, fortul Făgăraș, închisoarea de tranzit Codlea, „malmezonul“ din București, închisoarea militară din Timișoara, închisorile Securității de la Arad, Curtici și Brașov, lagărele de muncă forțată Răchitoasa și de pe insula dunăreană Strâmba, fortul subteran nr.13 Jilava. Și încă multe altele. Din 1962 până-n în 1964 a avut domiciliu forțat în Bărăgan, unde l-a cunoscut și pe Corneliu Coposu. După ce a înaintat, fără rezultat, 61 de cereri de grațiere, a fost
Hans Bergel () [Corola-website/Science/306000_a_307329]
-
și imprimă reliefului trăsături caracteristice. Din întregul lanț carpatic oriental, Munții Rodnei păstrează cel mai bine urmele ghețarilor cuaternari. Acești munți prezintă numeroase circuri glaciare (Ineu - Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor, Puzdrele etc), chei și defileuri (Cheile Bistricioarei, defileurile Strâmba, Rebra, Cormoaia, Pasul Prislop etc), cascade (Cascada Cailor cu o cădere de peste 80 m - cea mai mare din țară, treapta principală având peste 16 m înălțime -, Gușet, Cormoaia, Anieș, cascada Puzdrele care se află la 1.520 m altitudine). Parcul
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
al Rodnei. Limita vestică urmărește linia care trece prin culmea de dealuri - Vf. Frăsiniș (932 m), Vf. Mărcuș (1 042 m) - ce închid către apus Depresiunea Sîngeorz - intersectează valea Someșului la vest de confluența cu Ilva, urmăreste și întretaie valea Strîmba și ajunge în Dealul Tănasa, situat la sud de valea Bistriței. Limita aceasta jalonează un relief înalt (culmea Frăsiniș-Mărcuș și Dealul Tănasa), care barează depresiunile Bîrgăului spre vest (Podișul Transilvaniei) sau un uluc (valea Strîmba) situat la baza reliefului vulcanic
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
Ilva, urmăreste și întretaie valea Strîmba și ajunge în Dealul Tănasa, situat la sud de valea Bistriței. Limita aceasta jalonează un relief înalt (culmea Frăsiniș-Mărcuș și Dealul Tănasa), care barează depresiunile Bîrgăului spre vest (Podișul Transilvaniei) sau un uluc (valea Strîmba) situat la baza reliefului vulcanic înalt din Bîrgău. Limita estică corespunde culoarului văilor Măria-Coșna ce separă Munții Suhardului de cei ai Bîrgăului și al văii Dornei superioare către Căliman. Limita sudică este greu de trasat datorită întrepătrunderii și suprapunerii zonei
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
a fost purtat prin cele mai grele închisori și prin lagărele de muncă forțată. Astfel a fost la penitenciarul din Gherla, 3 ani, apoi în Bărăgan și Deltă: la "Stoienești", "Salcia", "Grind-Periprava," din nou adus la "Gherla", apoi la "Luciu-Giurgeni", "Strâmba", iarăși la "Salcia" și în sfârșit la "Ostrov," de unde, în baza decretului de grațiere nr. 411/1964, la 30 iulie, acel an, a fost eliberat. De data aceasta s-a așezat la Sărățel, satul natal. Însă, mereu urmărit și hărțuit
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]
-
Mănăstirea este o mănăstire ortodoxă din România, situată în satul Strâmba-Jiu din județul Gorj. Este situată la 9 km de Mănăstirea Dealu Mare. În privința originii etimologice a denumirii satului „Strâmba” -Jiu există două ipoteze: Mănăstirea de astăzi se află pe locul Schitului Strâmba, de care ne vorbește inscripția zugrăvita în anul 1793 deasupra intrării în pronaos, conform căreia acesta există deja la 1519. Dintr-un document emis la 1487 de
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
o mănăstire ortodoxă din România, situată în satul Strâmba-Jiu din județul Gorj. Este situată la 9 km de Mănăstirea Dealu Mare. În privința originii etimologice a denumirii satului „Strâmba” -Jiu există două ipoteze: Mănăstirea de astăzi se află pe locul Schitului Strâmba, de care ne vorbește inscripția zugrăvita în anul 1793 deasupra intrării în pronaos, conform căreia acesta există deja la 1519. Dintr-un document emis la 1487 de cancelaria lui Vlad Călugărul, aflăm pe Danciu și Oprea ca fiind doi mari
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
conform căreia acesta există deja la 1519. Dintr-un document emis la 1487 de cancelaria lui Vlad Călugărul, aflăm pe Danciu și Oprea ca fiind doi mari proprietari ce-și întindeau moșiile de o parte și de alta a pârâului Strâmba, fiind considerați și ctitori, ai Schitului. Deasupra intrării în pronaos se află o inscripție, scrisă la 25 august 1793, care lasă să se înțeleagă că fondator al mănăstirii la data de 1519 ar fi Stoichiță Râioșeanu și nepotul său Miloși
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
istoricul Alexandru Ștefulescu subliniază că aceasta lectură nu este corectă întrucât Stoichiță a fost vistier între 1603 și 1618. Din pisanie lipsește numele primului fondator al schitului. Conținutul ei nu poate confirma decât faptul că Stoichiță Râioșeanu a reconstruit mănăstirirea Strâmba în vremea când era vistier. Stoichiță moare la 1620, deci reconstrucția mănăstirii nu se poate situa mai tarziu. Acesta doar reconstruiește actuala mănăstire pe locul vechiului schit Strâmba în anul 1603. În aproximativ 1525 Schitul Strâmba este menționat că metoc
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
ei nu poate confirma decât faptul că Stoichiță Râioșeanu a reconstruit mănăstirirea Strâmba în vremea când era vistier. Stoichiță moare la 1620, deci reconstrucția mănăstirii nu se poate situa mai tarziu. Acesta doar reconstruiește actuala mănăstire pe locul vechiului schit Strâmba în anul 1603. În aproximativ 1525 Schitul Strâmba este menționat că metoc al mănăstirii Govora, păstrându-și acest statut până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Cum relevă documentele secolului al XVI-lea averea mănăstirii provenea din terenurile pe care această
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
Râioșeanu a reconstruit mănăstirirea Strâmba în vremea când era vistier. Stoichiță moare la 1620, deci reconstrucția mănăstirii nu se poate situa mai tarziu. Acesta doar reconstruiește actuala mănăstire pe locul vechiului schit Strâmba în anul 1603. În aproximativ 1525 Schitul Strâmba este menționat că metoc al mănăstirii Govora, păstrându-și acest statut până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Cum relevă documentele secolului al XVI-lea averea mănăstirii provenea din terenurile pe care această le-a primit că donații sau le-a
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
Șerban, confirmată de acesta la 21 martie la 1603. Perioadă cea mai prosperă a mănăstirii a fost între 1604-1628 când Dochia soția lui Stoichiță Râioșeanu a dăruit succesiv 19 sate: Petrești, Hupavi, Stejarul, Baltă de Munte, Cotești, Isvarna, Gureni, Baltă, Strâmba, Izvoare, Smelești, Grăguești, Marbani, Lipea, Fărcășești, Căpăceni, Șerbești, Groși, Peștișani - cu livezile, grădinile, pădurile și iazurile cu morile și pivele lor. La 8 noiembrie 1724 are loc un incediu care mistuie casă ctitorului, chiliile, pivniță și hambarele. Urmează o perioadă
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
mistuie casă ctitorului, chiliile, pivniță și hambarele. Urmează o perioadă de declin a mănăstirii când la 10 iunie 1731 conform Extractului privilegiilor, donațiilor și confirmațiunilor mănăstirilor din Oltenia scris de episcopul Inocențiu, mănăstirea mai posedă din cele 19 sate numai Strâmba, Izvoarele, Murgești, Baltă și jumătate din moșia Sărdăneștilor. La ridicarea bisericii contribuise și Milos, nepotul lui Stoichiță Râioșeanu. Acesta răsculându-se cu Lupu Mehedințeanu împotriva grecilor a atras urgia domnitorului Alexandru Ilias asupra casei sale și implicit asupra mănăstirii care
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
cu Babi Minune: hopa, hopa, am intrat în Europa, acesta este meritul producțiilor artistice care se situează în afara canonului, ca așa zisa literatură de mahala a lui Anton Pann sau ca manelele. Dar majoritatea celor educați se sfiesc să cânte, strâmbă din nas și cenzurează. Cultura națională - cultură eminamente modernă - este o tehnologie a sinelui măiestrită de clasele intelectuale și politice din secolul 19 și până azi; ea formează suflete, ca să zicem așa. Pe calea internalizării, ea a contribuit la difuzarea
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
însuși instrumentele de tortură, începând să-l rănească pe sfântul martir, când deodată mâinile i-au căzut ca secerate de sabie, rămânându-i atârnate de corpul sfântului. Atunci, l-a scuipat în față pe sfânt, dar gura i s-a strâmbat și i s-a întors la ceafă. Lucian, disperat, l-a implorat pe sfânt să-l salveze cu rugăciunile sale și să se milostivească de el. Sfântul martir, în bunătatea lui, s-a rugat pentru Lucian, care s-a vindecat
Sfântul Haralambie () [Corola-website/Science/298162_a_299491]
-
Sherlock Holmes". El consideră, cu umor, ca fiind reale povestirile în care apare Holmes, care au fost relatate de doctorul Watson. Acest lucru îl determină să încerce să rezolve anumite contradicții flagrante între povestiri: de exemplu, în "Omul cu buza strâmba", Watson este numit "James" de soția sa, în timp ce el are prenumele de "John" în toate celelalte povestiri. În mod similar, el remarcă faptul că procedura unei căsătorii, celebrate în "Scandal în Boemia", și materia pentru un examen de la universitate, care
Sherlockiana () [Corola-website/Science/325539_a_326868]
-
un capăt al coroniței, care s-a rupt, iar Arthur a rămas cu diadema în mână, dar nu și-a dat seama că o bucată rămăsese la inamicul său. Ajuns cu diadema în cameră, el a văzut că bijuteria se strâmbase în timpul luptei și a încercat să o îndrepte. În acel moment, a apărut tatăl său și l-a surprins. Arthur nu a spus nimic, deoarece o iubea pe Mary și a încercat să o protejeze. Holmes a observat urmele încăierării
Enigma diademei de berile () [Corola-website/Science/325308_a_326637]
-
dealurile Teleormanului, care vin dinspre Costești și se pierd dincolo de Tătărăști, atingând în unele locuri 200 m. înălțime.; la nord, dealurile Bucovului șiPiscului; la vest- dealurile Strâmbei și în interior dealurile Barbeșului și Purcarului. Câmpiile mai importante sunt: Coșcovele, Izvoarele, Strâmba și Tudoria. Dintre ape, râul cel mai apropiat de sat, cu debitul cel mai mare este Teleormanul care izvorăște mai jos de Slătioare și merge paralel cu drumul național Pitești-Costești-Alexandria, vărsându-se în râul Vedea. Râul Câinelui sau Strâmba, pe
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Izvoarele, Strâmba și Tudoria. Dintre ape, râul cel mai apropiat de sat, cu debitul cel mai mare este Teleormanul care izvorăște mai jos de Slătioare și merge paralel cu drumul național Pitești-Costești-Alexandria, vărsându-se în râul Vedea. Râul Câinelui sau Strâmba, pe a cărui vale s-a aflat localitatea Râca până la 1830, se găsește la vest de sat, pornind din Câmpia Burzii și trecând prin comuna Siliștea-Gumești. Râul Bucov izvorăște din Humele și trece prin sat despărțind satul Bucov de Râca
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
urmaș al celor ce primiseră o parte din moșie de la Vladislav-Voievod, neavând moștenitori, face danie partea lui Mânăstirii Aninoasa. Iar în anul 1684 și Tudor, sau Tudorache, urmează exemplul fratelui său, Dragomir, făcând danie aceleiași Mânăstiri Aninoasa satele Râca și Strâmba (astăzi dispărut). Acest Tudorache fusese vel-clucer, boier care se ocupa cu aprovizionarea curții domnești și, pentru loialitatea lui, fusese blagoslovit cu cele două sate. Între anii 1685 și 1830, moșia Râca s-a desprins de mânăstiri fiind răscumpărată deoarece la
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
și cu moșia Chelească moșnenească. La miază noapte din Valea Bucovului până în Valea Burdea cu moșia Strâmbeni, moșnenească. Moșia Strâmbeni a fost a sfintei Mânăstiri Aninoasa din județul Muscel și o găsim până la 1810-1830 în actele vechi sub denumirea de Strâmba, iar după 1830-1842 sub numele de Burdea-Căldăraru. Din anul 1864 s-a dat drept loturi sătenilor din cătunele Betegi și Ciuculești din satul Bucov de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, odată cu secularizarea averilor mânăstirești. Satul Bucov (fără Purcărești) este așezat pe
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
de drum, hotar despărțitor între moșia Aninoasa și între Râca, până ce am trecut drumul Piteștilor și acolo am găsit o moviliță mică lângă drum, spre apus; 7-lea; Mers-am tot nainte până ce am trecut o vale ce-i zice Strâmba și în muchia văii este o dolioară de drum vechi hotar; 8-lea. Mers-am tot înainte spre apus și am mai trecut două vălele până o am dat în cap despre apus în Valea Plescăriții la satul Adunați.(Căldăraru
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
acolo pe marginea dinspre nimiezi ce se hotărăște cu moșia megieșească spre răsărit și însă mimând semnele cele în jos arătate; 11. Viind pe lângă o lăscioară de mărăcini de rogoz, până ce am dat la un ulm mare în muchia Văii Strâmba, de aici am pogorât devale și am venit prin hodaia lui Alexe ( o casă rămasă pe vechiul amplasament al satului Râca -Veche) în vale; 12. Am luat-o pe hotar ce este însemnat până am dat într-un drumeag ce este
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]