13,648 matches
-
Gheorghe Crutzescu, în Podul Mogoșoaiei. Povestea unei străzi (Socec, 1931), ilustrează prima direcție, în care mica istorie se amestecă lejer cu detaliile pitorești, ferindu-se, însă - ne-o spune prefața - de romanțiozitate și de invenție. Povestea străzii mari, aceea ce străbate oricare așezare și pe care se perindă mărimile urbei, dar și poporul, unde au loc evenimente de stat și fapte comune, îi este dedicată mamei autorului, Tanți Locusteanu, fiica celebrului colonel. În treacăt fie spus, în Patul lui Procust, scris
Calea Victoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3423_a_4748]
-
oraș adevărat.” Nu știam despre ce vorbesc: pentru mine, când eram mic, Ierusalimul era singurul oraș din lume. Dar acum știu că atunci când părinții mei vorbeau de Ierusalimul care avea să devină un oraș adevărat se gândeau la un oraș străbătut de un râu, traversat de poduri și înconjurat de păduri. Pe scurt: un oraș european. Doamnelor și Domnilor, sunt copilul unor refugiați evrei izgoniți violent din Europa. Norocul lor: dacă nu ar fi fost izgoniți din Europa anilor ‘30, ar
Discursul lui Amos Oz la primirea Premiului Kafka 2013 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3101_a_4426]
-
nici de regres, ci doar de providență, adică de un destin ale cărui criterii nu intră în puterea noastră de înțelegere. Orice perioadă ciclică începe cu un interval anistoric, în cursul căruia fermenții simbolici dau naștere marilor mituri care vor străbate cultura acelui ciclu. Paradoxul e că intrarea în istorie, cu consemnarea timpului în felurite forme (vestigii, documente, monumente etc.), este de fapt o cădere care ne rupe de primordiile ce mocnesc în filonul inițial. Culmea e că această cădere o
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
probleme de cultură, în plină dramă. Exact, ce pagube grave ai, ce lipsuri, de ce trebuie să-ți vinzi o parte din bibliotecă? La cât se ridică avariile? Și trebuie să le suporți singur? O experiență tragică nelivrescă, nescoasă din cărți, străbate întregul d[umnea]v[oastră] text, pe care-l voi păstra în „arhiva” mea. Am și eu experiența mea: un marginal, abia tolerat, căruia, mai de mult, i s-a refuzat până și un post de... „documentarist” la Academie. De
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
Iar această idee pe care mi-o fac este, evident, neclară, însă, în orice caz, ceea ce știu, ceea ce simt în străfundul meu e că acest copac, oricare ar fi el, se găsește într-un loc pe care l-aș putea străbate și eu, că este, la fel ca mine, la fel ca fiecare dintre noi, pradă timpului ce aduce nașterea și moartea. Or, iată că un cuvînt, un simplu cuvînt, mi-a prilejuit această întîlnire cu o realitate vie. Cuvîntul care
„Ce bine că Turnul Babel s-a prăbușit!“ () [Corola-journal/Journalistic/2925_a_4250]
-
pedagogice de a da o clasificare absurdităților, se citește ușor grație limbii cu tentă eseistică de care face uz autorul. Ștefan Afloroaiei are un ochi meticulos mergînd pînă la pedanterie analitică, detaliu ce nu dăunează fluenței paginilor, pe care le străbați cu o plăcere curioasă. E o mirare să constați prin cîte metamorfoze a trecut de-a lungul timpului termenul de „absurd“. Dacă sărim peste unghiul logic de interpretare a absurdului, unde invariabil simți că tema nu numai că decade la
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
a acestui articol. DCNEWS.RO a lansat o serie de interviuri live cu personalități ale vieții politice, sociale și culturale pe care nu trebuie să le ratați! Emisiunea de vineri îl va avea invitat pe actorul Mircea Diaconu, care a străbătut țara într-un ARO galben, pentru a le vorbi oameni despre proiectul său politic, dacă va obține un mandat în Parlamentul European. El pledează pentru două noțiuni de bază: familia și școala. Mircea Diaconu a vrut să candideze pentru funcția
Mircea Diaconu, interviu live la DC News by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/29451_a_30776]
-
Între altele și fiindcă Richard Wagner, scriitorul german originar din România și Thea Dorn, mai tînăra, bătăioasa, fermecă- toarea filozoafă „autohtonă”, în pofida unor experiențe de viață foarte diferite, văd lumea cu „aceleași dioptrii”. Dar cum altfel ar fi putut ei străbate de la A la Z cu iscusință, suveranitate, erudiție și umor labirintul a ceea ce tot ei au convenit să numească „sufletul german”, izbutind să nu cadă prizonieri unor tabuuri și clișee? Temerara expediție începe cu „Abendbrot” , modesta și cucernica „cină cea
O carte de citire by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/2945_a_4270]
-
Eminescu și Ion Creangă”, apoi, În 1940, a unui secol de la nașterea lui Titu Maiorescu - „sufletul Întregii mișcări”, având „conștiința Împăcată a datoriei Împlinite de-a lungul celor 15 ani de grele Încercări, editoriale mai ales, pe care le-a străbătut revista, suntem fericiți a putea ura noii generații tot succesul cuvenit <Convorbirilor literare>, care, prin vechimea și rolul lor istoric, se clasează printre instituțiile naționale cele mai de seamă ale intelectua lității românești”. 18 februarie 1939. Noul director I. E. Torouțiu
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
invitat-o la dans. Era Anthony Edwards medicul acelui campus militar, care peste 10 ani va deveni soțul Piei. În 1996 mă aflam cu Pia și Toni (Anthony Edwards) într-un pub aflat pe marginea unuia din drumurile înguste ce străbat Țara Galilor despre care Toni îmi spunea că urmau șoselele romane ce șerpuiau ocolind dealurile majestuoase și singuratece. Din pajiști se înălțau aburi învăluind înălțimile ce se estompau în noapte. Eram singurii oaspeți în camera cu pereții căptușiți cu lambriuri, la
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
la masă și ea a comandat ouă pe șuncă și eu m-am îndrăgostit de ea." Îmi petreceam vacanța în Anglia aproape în fiecare vară - după ce Dinu nu a mai fost. De obicei Pia mă aștepta la aeroportul Heathrow și străbăteam cu automobilul Anglia și Țara Galilor, cu drumurile străjuite de castanii înfloriți și salcâmii din care atârnau legănându-se - ciorchini de flori galbene. Căsuța lui Toni o vedeam de departe, ca un vapor alb printre valurile imense ale dealurilor. Îmi intrase
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
cu facultatea la Cluj, apele entuziasmului lăuntric nefiindu- i tulburate de represaliile pe care le va îndura începînd cu 1948. Într-un cuvînt, Blaga avea toate condițiile să întocmească o autobiografie remarcabilă. Cu aceste împrejurări în minte, mirarea cu care străbați paginile Hronicului crește pe măsură ce constați strania inadecvare dintre întîmplările trăite de autor și aerul cu care le evocă. E ca și cum peste mintea lui Blaga s-a lăsat vălul unei duioșii iremediabile, în virtutea căreia orice eveniment capătă tenta unui suvenir drăgălaș
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
ca un prost/ într-o vană de fier/ lîngă parcare, în mușețel.// Un zeu mă dă în leagăn/ fără să-i cer.// Fețe de porci în oraș/ scurmă și scurmă cu jale./ Îndeobște fac pași,/ din pămînturi fac morți,/ nu străbat nici o cale.// Eu stau ca un prost/ cu furtuna în brațe/ vîslesc din picioare/ pe o mare de țațe.// Gîștele mari în făraș/ Oamenii-porc în canale!/ Să fiu singurul eu din oraș/ găsesc cu cale!// Dar stau ca un prost
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
Și, la drept vorbind, iubise el vreodată altfel decât sub imperiul spaimei? Tăcere, urmează sfaturile medicului, să te scufunzi în ascunzișul timpuriu al nopții. Căci s-a făcut noapte, o noapte goală, pustie ca o cameră părăsită, pe care-o străbate șuieratul strident al trenului gonind pe șine la doar trei sute de metri de-acolo. André ciulește urechile, tresare, dar nu, telefonul sună la vecin, agentul de asigurări insomniac. Ultima dată, Clara îi dăduse un telefon. Două, trei cuvinte, cu un
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
O Întâmplare de neuitat. Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. Poetul George Filip a vorbit despre eroul nostru cu umoru-i recunoscut și a primit aplauze. Pentru domnul Herman Victorov, cuvintele sunt prea sărace pentru a ne exprima gratitudinea. A străbătut drumul lung de la Windsor la Montreal pentru a fi alături de noi (și pentru a Întâlni vechi prieteni de la șantierele din România) și ne-a umplut inimile de bucurie cu această minunată carte. Ne-a vorbit cu Înțelepciune, ne-a recitat
Cum am sărbătorit Ziua Limbii Române la Montreal. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
a cărții sunt prea „frumoase“, poate puteți menține sobrietatea titlurilor de început. Așa cum cartea și cărțile d[omniei]voastre au în mine un prieten, m-aș bucura să știu că proiectul facsimilării caietelor lui Eminescu, pe care desigur le-ați străbătut în întregime, își află în d[omnia]voastră un prieten. Cu autoritatea pe care o aveți și pe care remarcabila d[omniei]voastre activitate o va spori desigur, veți reuși acolo unde eu am eșuat. Poate, așadar, pe curând, din
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
14, Loco, VII; Constantin Noica, Aleea Ornamentului, nr. 4, Bloc E9, apartament 34, București, V]. * București, 2 aprilie [1]974 Stimate și iubite domnule Munteanu, Citisem mai de mult întreaga d[umnea]v[oastr] lucrare, în afara „concluziilor“ - Hieroglifă 3. Vă străbat acum ultimele pagini - lăsate pentru un ceas când am din nou nevoie să mă apropiu de Eminescu - și le găsesc admirabile. Cartea însăși m-a încântat și instruit, dar nu fără unele rezerve, minore în fond. Paginile din urmă, însă
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
rodnic saturate, alcătuind producția majoră a lui Constantin Flondor din ultimii ani; și mai ales selecția, de curînd elaborată, pentru București, vertical extinsă pe spalierul a două etaje ale incintei ASE din Piața Romană. Pictor de magistrală anvergură, hărăzit a străbate lucid desișul unor multiple experiențe, de la constructivism și abstracție geometrică la o interogație contemplativă a formelor fluide, a norilor desenați pe cer ca niște vaste derive, lent plutitoare, artistul resimte acum ispita unei coalescențe neașteptate, între stări distincte de agregare
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
expresie a unei substituții, adică a unei insuficiențe care descalifică. Dar nu vreau să aduc cititorilor micșorare, nici prin contagiune - O. Mic semnează omul despre care abia vorbirăm -, cînd mă îndrept către finalul acestor pagini. Le-am vrut solstițial înălțătoare, străbătute de un cuget care să nu cedeze obidei. Desigur, neghiobie agresivă s-a exercitat fără folos de-a lungul ultimelor decenii, împotriva concrețiunilor de adevăr și frumusețe pe care ni le-a îngăduit o istorie zbuciumată. Studenți cu sufletul curat
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
subțiri, de-argint, până la brâu, dar le zvârlea pe rând, în treacăt, pe apă turbure de rău. Și de inele fără număr îi erau mâinile-ncărcate, și le scotea, pe fiecare, si le zvârlea în lac, pe toate.(...) În urmă, străbătând orașul, sub mâna-i geamurile toate, sub coardele de apă fură în mii de harpe preschimbate. Dar ploaia cea strălucitoare, pe umăru-i, ca un urcior, întunecat și plin de apă, purta neistovitul nor.(...) Dintre personalitățile marilor sale urmase, de prin
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
numește un spațiu de exersare luminos obstinată a uneltelor scrisului, fără alte ambiții în afara șlefuirii spiritului prin cultură și a formării personalității de autentic om al scrisului: literar, filosofic, științific, artistic. Or, în contextul regimului totalitar pe care l-am străbătut mai bine de două decenii, un asemenea atelier de creație a avut de întâmpinat destule obstacole, opoziții, ostilități, începând cu cenzura mereu în stare de vigilență chiar și anii fragilei liberalizări ideologice, - și nu mai puțin după pretinsa, mincinoasa ei
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
cu toții pe drumul care îi ducea către o nouă viață. Stăpâna făcea uneori cu mâna unor doamne, iar Concha saluta și ea servitoarele, dar numai dacă i se păreau simpatice. Păreau prințese părăsind palatul. Le-a luat ceva timp să străbată labirintul de străduțe la acea oră de vârf. A trebuit să aștepte de mai multe ori pentru ca să aibă pe unde să treacă. Au străbătut pentru ultima dată strada Mercaders, dinspre Avellana. Au dat peste tocilar, peste o cireadă de bivolițe
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
numai dacă i se păreau simpatice. Păreau prințese părăsind palatul. Le-a luat ceva timp să străbată labirintul de străduțe la acea oră de vârf. A trebuit să aștepte de mai multe ori pentru ca să aibă pe unde să treacă. Au străbătut pentru ultima dată strada Mercaders, dinspre Avellana. Au dat peste tocilar, peste o cireadă de bivolițe de lapte pregătite de muls (clienții așteptau laptele proaspăt în ușă, cu brațele încrucișate, iar doamna le-a spus copiiilor că laptele de măgăriță
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
nevoia să plângă de ciudă, dar renunță, sperând ca noua casă să-l facă să uite de jucăria pierdută. După ce și-au luat camera în primire, cei trei frați, însoțiți de Concha, s-au dus să vadă camerele principale. Au străbătut salonul seniorial, privind în toate părțile ca și cum acele ornamente sublime i-ar fi putut ataca în orice clipă. Apoi au văzut ușa de sticlă multicoloră. - Uitați-vă ce culori frumoase are, șopti Concha. Nu vă vine să le mâncați? Violeta
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
Al d[umi]tale, C. N[oica] [Domnului Remus Niculescu - personal] * [București], 25 martie 1969 Iubite prieten, Îți scriu rândurile acestea după lectura extraselor pe care mi le-ai dat și pe care nu m-am putut împiedica să le străbat în întregime și cu toate notele și anexele lor. Te asigur că aș fi vroit să „trișez” puțin și să mai las de o parte câte ceva, dar lucrările sunt atât de bine făcute încât mi-a fost cu neputință. Într-
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]