2,407 matches
-
miresei, Tu care ai facut plăcerea și bucuria, mirele și mireasă, înțelegerea și prietenia”. în cele din urmă putem spune că deși căsătoria la evrei era într-o stare de superioritate față de celelalte popoare totuși ea rămâne marcată de păcatul strămoșesc, manifestat mai cu seamă în inegalitatea soților, fapt care stă la baza alterării caracteristicilor fundamentale ale căsătoriei, pentru că deși Vechiul Testament conținea ideile de căsătorie monogama și indisolubila, totuși religia iudaica nu a putut să le impună și nici nu a
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
căreia îmi vine să îngenunchiu.[...] Biata mea Monica, prin câte ai trecut; bietul meu pumnișor de energie, demnitate și dârzenie izbindu-se de toate energiile deslănțuite, mica mea prințesă cerșetoare cu babouchii ferfeniță, cerând bani! În ce colț de minte strămoșească va fi dăinuit acest grăunte de roman senzațional și cum [de] nu am putut să rup vraja malefică în noaptea ursitoarelor, când pe măsuța de noapte, pe tablaua de argint am pus tacâmuri de argint, farfurii de argint, azimă și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pacifism”, „umanitarism”, „internaționalism” și „anarhism”. Și asta pentru că, fiind „străin”, Gross ar face „apologia trădării”, n-ar avea „În suflet un pic de iubire de țară” și n-ar avea de apărat - cum are Varga - o „patrie” și o „moștenire strămoșească” <endnote id="(731, pp. 41-46)"/>. Reacția unei părți a populației românești a dublat-o pe cea a autorităților civile și militare. Începând cu 11 noiembrie 1918, după retragerea intempestivă a trupelor germane, În București, Brăila și alte orașe din Muntenia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atrage aderenți pentru Gardă, dar au declarat că încă nu au format cuiburi. Au fost găzduiți în Horodiștea, la preotul Aristotel Popescu, care era rudă cu Nicolae Gărneață. Au fost confiscate 1050 de manifeste și 48 exemplare din revista „Pământ strămoșesc. Propaganda legionară a fost desfășurată de studenți, atât în orașele Dorohoi și Darabani, cât și în comunele rurale din județul Dorohoi; aceasta a avut un caracter pronunțat antievreiesc: studenții legionari au instigat la luptă împotriva evreilor, au amenințat că devastează
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Bucovinei și a Basarabiei a dat prilejul lui Iuliu Maniu să trimită lui Ion Antonescu un memoriu prin care, își exprima bucuria și satisfacția pentru că am recâștigat două provincii frumoase și că am readus milioane de suflete românești la vatra strămoșească”, acțiune în care, „jertfa sângelui scump al armatei noastre glorioase a reparat rușinea pe care cârmuitorii inconștienți de pe vremuri au adus-o țării noastre. Însă, Iuliu Maniu se pronunța împotriva continuării războiului pe teritoriu sovietic. Eliberarea Basarabiei și a părții
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
grijă de noi ca și până acum și atunci când ne-om prăpădi, e nevoie de oameni curați și cinstiți, așa ca voi, ca să știm că ne veți înmormânta creștinește și veți face toate prăznuirile și pomenirile așa cum cere datina noastră strămoșească. Ei, și de aceea ne-am gândit și eu și mamă-ta Ruxanda să vă facem danie, ție Marie, casa asta cu grădina și livada iar lui Costache, am să pun pe numele tău cele treizeci de prăjini din luncă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
este Raul care-i român de-al nostru (a fost trimis aici de Liviu), dar tânăr și misterios, își încurcă drumurile, e scump la vedere, astfel încât am renunțat să sperăm că împreună cu el putem pune țara la cale conform obiceiului strămoșesc. Pe lângă aceste persoane importante care constituie „constelația San Antoni e San Pere”, mai apar comete care revin în raza noastră de interes de câte ori ne desprindem din liniștea grădinii care constituie peisajul zilnic ce ne asigură siguranța și echilibrul. Aceste
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
două minute mai târziu când, îmbrăcată, spălată, pieptănată, sprayată, parfumată și total buimacă, eram deja în mașina lui Mousen, la 5 km de Sant Antoni, am realizat că de fapt sunt femeie și datoria mea ar fi fost conform obiceiului strămoșesc și milenar și universal și așa mai departe, de-ai face pe cei doi bărbați să mă aștepte puțin, așa cum îi dă bine oricărei femei. La naiba! Cu părintele nu ține treaba asta. Fiind într-o veșnică mișcare, când cineva
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
stilul meu personal de abordare a problemelor, venerabilul istoric V. Maciu aprobând punctul meu de vedere conform căruia participarea României la primul război mondial nu a avut un caracter imperialist, de agresiune, ci s-a înscris în dezideratul reîntregirii hotarelor strămoșești. După susținerea examenelor m-am reîntors la Iași, unde urma să înceapă noul an universitar și unde mă așteptau două norme de seminarii. Ce-a fost ciudat cu examenele de la București este că nu ni s-au comunicat "pe loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
i-a răspuns: "Zi bogdaproste bade că am venit și acuma, că altfel puteați să mă fi așteptat toată ziua!". Am scrâșnit din dinți la auzul acestei replici lipsite de orice respect pentru pletele albe ale purtătorului pâinii și sării strămoșești. Am urmărit și eu cu sufletul la gură peripețiile ziariștilor români răpiți în Irak, posibilă temă pentru un film palpitant. Gândesc însă că și ce-am "pătimit" eu în cei trei ani la "ziariști străini" ar merita o coproducție internațională
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Caragiale: " Ce căuta neamțul în Bulgaria?". Ce căutam eu în Albania? Am fost primul diplomat român care a pășit în Albania după 1990. Mergeam acolo să aflu cât mai multe despre aromâni, dacă mai trăiesc, dacă mai vorbesc în graiul strămoșesc, dacă se mai gândesc la noi... Întâlnirea mea cu Albania și albanezii nu a fost o "întâlnire de gradul 3", ci de "gradul 4". Ceea ce aveam să văd acolo întrecea scenele din celebrul film SF american! La aeroport, lângă pista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
solitar, combinată cu plăcerea de a visa ori, simplu, de a privi În jur. În ciuda impresiilor nebuloase pe care mi le-a lăsat trecerea mea prin Teatrul Național, rămân pătruns de o imensă nostalgie pentru tot ce vine de pe meleagurile strămoșești... O nouă carieră În New York, la Columbia University Când cauți, găsești, chiar dacă nu acolo unde te aștepți. Odată ce Columbia University mi-a propus să preiau direcția școlii de teatru a universității, am intuit că acolo voi găsi stabilitatea de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
dea seama, s-a închinat așa cum îl obișnuise tanti Măriuca, apărătoarea catolicismului în casa profesorului emerit și autorul atâtor cursuri și cărți de specialitate. Mă întreb dacă suferințele, lacrimile, sudoarea bunicilor Vasile și Iordana, dacă puritatea sufletului și a credinței strămoșești, dacă veacul în care ei ne-au adus flacăra vieții, nu ar fi meritat să-i cinstim respectându-le credința. !?! Din nenorocire, într-un an, unchiul a dus pe Măriuca și pe fiica Sabinei, Liliana, la Vatra Dornei pentru tratament
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să spună ceva. Dar asistând mi-am dat seama ce lipsuri mari am în domeniul combaterii sectelor, cât de periculos este fenomenul sectar pentru viața creștinilor noștri, și m-am convins că trebuie să mă pregătesc serios pentru apărarea credinței strămoșești. După această întâlnire, ne-am oprit la părintele profesor Vladimir Prelipceanu care era curios să afle ce părere avem despere fenomenul sectar. Părintele Slevoacă a făcut multe constatări în care a apreciat că o mare parte din rătăcirea sectară se
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe timpul lui Alexandru cel Bun, i se întărește statutul de vamă. În anul 1435, este iar atestat de către domnitorul Ilie Mușat. Merită să aduc aminte, cu tot respectul cuvenit, faptele de eroism ale locuitorilor din acest județ pentru apărarea gliei strămoșești, așa cum s-au întâmplat în anul 1450 în pădurea Crasna; iar în 1475 Ștefan cel Mare, la Podu Inalt, obține o strălucită victorie asupra otomanilor care râvneau la bogățiile Moldovei. În anul 1470, Ștefan îl ridică la rangul de scaun
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
că pe aceste locuri au trăit oameni, din cele mai îndepărtate timpuri. În decursul vremii, aici, s-au petrecut multe evenimente social istorice și odată cu ele s-au succedat multe generații de truditori care s-au luptat pentru apărarea vatrei strămoșești, a obiceiurilor, a limbii și neamul românesc. Timpul s-a scurs, generații de generații s-au perindat, rămânându-ne doar obiceiurile și limba. Din tată în fiu s-a deprins munca și ascultarea stăpânului. Stăpânul era acela care deținea pământul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
alpin, tot pe țară, prin subsemnatul. Pe plan artistic, comuna Hlipiceni era cunoscută în toate comunele din jur, câștigând fazele raionale, ajungând până la cea regională, Suceava. Comuna Hlipiceni și-a mai făcut cunoscut numele și cu diferite ocazii prin tradițiile strămoșești. Mi-aduc aminte cum în fiecare sfârșit și început de an, copiii satelor din comună umblau cu colinda, în seara de ajun a Crăciunului, iar în serile Crăciunului, gospodarii colindau la neamuri începând cu cei mai în vârstă, cu toate
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
știe să administreze această comună de pe valea Sitnei și a Jijiei. Dobândind încredera locuitorilor din comuna Hlipiceni, printr-o muncă susținută, o bună colaborare cu consilierii și majoritatea locuitorilor din întreaga comună, fără a fi părtinitor. Susține obiceiurile și tradițiile strămoșești, sprijinind tineretul pe tărâm sportiv și cultural. Locuitorii satului Victoria nu pot să uite că în urmă cu trei, patru decenii satul lor era cunoscut prin formații de dansuri. Azi prin tineri ca Mihai Hrapciuc, Ionuț Ivasciuc care se ocupă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
satul lor era cunoscut prin formații de dansuri. Azi prin tineri ca Mihai Hrapciuc, Ionuț Ivasciuc care se ocupă de formația de dansatori și „Căiuții albaștri”, având un ansamblu de 14 căiuți, duc faima comunei Hlipiceni cu dansurile și obiceiurile strămoșești. Dovada celor spuse de mine este susținută de voința alegătorilor, care la ultimile alegeri locale din 2012, primarul Luchian obține cel de al doilea mandat de primar. </gap>în mileniul doi, respectiv secolul XXI, agricultura nu se mai poate face
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pe timpul lui Alexandru cel Bun, i se întărește statutul de vamă. În anul 1435, este iar atestat de către domnitorul Ilie Mușat. Merită să aduc aminte, cu tot respectul cuvenit, faptele de eroism ale locuitorilor din acest județ pentru apărarea gliei strămoșești, așa cum s-au întâmplat în anul 1450 în pădurea Crasna; iar în 1475 Ștefan cel Mare, la Podu Inalt, obține o strălucită victorie asupra otomanilor care râvneau la bogățiile Moldovei. În anul 1470, Ștefan îl ridică la rangul de scaun
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
că pe aceste locuri au trăit oameni, din cele mai îndepărtate timpuri. În decursul vremii, aici, s-au petrecut multe evenimente social istorice și odată cu ele s-au succedat multe generații de truditori care s-au luptat pentru apărarea vatrei strămoșești, a obiceiurilor, a limbii și neamul românesc. Timpul s-a scurs, generații de generații s-au perindat, rămânându-ne doar obiceiurile și limba. Din tată în fiu s-a deprins munca și ascultarea stăpânului. Stăpânul era acela care deținea pământul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
alpin, tot pe țară, prin subsemnatul. Pe plan artistic, comuna Hlipiceni era cunoscută în toate comunele din jur, câștigând fazele raionale, ajungând până la cea regională, Suceava. Comuna Hlipiceni și-a mai făcut cunoscut numele și cu diferite ocazii prin tradițiile strămoșești. Mi-aduc aminte cum în fiecare sfârșit și început de an, copiii satelor din comună umblau cu colinda, în seara de ajun a Crăciunului, iar în serile Crăciunului, gospodarii colindau la neamuri începând cu cei mai în vârstă, cu toate
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
știe să administreze această comună de pe valea Sitnei și a Jijiei. Dobândind încredera locuitorilor din comuna Hlipiceni, printr-o muncă susținută, o bună colaborare cu consilierii și majoritatea locuitorilor din întreaga comună, fără a fi părtinitor. Susține obiceiurile și tradițiile strămoșești, sprijinind tineretul pe tărâm sportiv și cultural. Locuitorii satului Victoria nu pot să uite că în urmă cu trei, patru decenii satul lor era cunoscut prin formații de dansuri. Azi prin tineri ca Mihai Hrapciuc, Ionuț Ivasciuc care se ocupă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
satul lor era cunoscut prin formații de dansuri. Azi prin tineri ca Mihai Hrapciuc, Ionuț Ivasciuc care se ocupă de formația de dansatori și „Căiuții albaștri”, având un ansamblu de 14 căiuți, duc faima comunei Hlipiceni cu dansurile și obiceiurile strămoșești. Dovada celor spuse de mine este susținută de voința alegătorilor, care la ultimile alegeri locale din 2012, primarul Luchian obține cel de al doilea mandat de primar. </gap>în mileniul doi, respectiv secolul XXI, agricultura nu se mai poate face
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pe lucrătorii străini, cu iscusința lor, Îi dați afară; și posibilitatea de a avea combustibil și materie primă, o respingeți. Atunci ce industrie voiți să creați În țara aceasta?...Și vă lăudați? Și veniți cu fraze că Dv. apărați pământul strămoșesc?...D-lor, nu este doar o chestiune de prezent, cât o chestiune de viitor, care orice veți zice și orice ați face are să se impuie tuturor, chiar dacă pe neașteptate s-ar respinge azi legea minelor...În inima acestei țări să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]