334,708 matches
-
legăturile nerupte cu cea veche, cu sistemul totalitar prăbușit atât de abrupt, suspect de abrupt, sunt încă prea vii reflexele formate în totalitarism, deprinderile înrădăcinate în nespus de mulți oameni, toate opunându-se, obiectiv, "tranziției". Sunt în fine exponenții vechilor structuri de putere și de represiune, reactivați după temporară lor repliere tactică, reciclați în protagoniști ai înnoirii, ai schimbărilor repezi, erijați, tocmai ei, în agenți ai tranziției, ai prefacerilor din temelii, sociale și morale. Sunt "bestiile" care profită de moliciunea și
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
explozii cromatice care nu exprimă nimic altceva în afara proprie-i lor dinamici. Într-un mod surprinzător și bizar, poetul-pictor reface traseele simbolice ale primitivului și ale copilului, itinerariile formării conștiinței, atît la nivelul speciei, cît și la nivel individual. Că structura generală și că sensibilitate cromatică, el este un expresionist, însă unul cu nostalgia ordinii și cu vocația geometriei. Fără părinți culturali și fără nici un reper didactic în istoria artei, el se învecinează, paradoxal, cu doi artiști savanți care au marcat
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
doar în cercurile științifice echivalente (istoria și sociologia) de la noi, ci mai general, într-o paradigmă de gîndire. O paradigmă axată pe detaliu, pe forță revitalizatoare a acestuia, si in acelasi timp capabilă să străvadă sistemul dincolo de exemplu, să descopere structuri îndărătul a ceea ce poate părea simplă, oricît de pasionanta, poveste. Am asistat, cu cîțiva ani în urmă, la un seminar de istorie medievală la Facultatea de Istorie din București. Mergeam din pură curiozitate, dornică să observ felul în care gîndesc
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
întîi, printr-un monolog, care, asumîndu-și confruntarea antitetica cu juna Georgetta, visează o expresie obiectivă. "Scandalul", "oroarea", "monstruozitatea" puse în joc aparțin unei tipologii luciferice. Afectînd debarasarea de literatură, Cezar Petrescu nu contenește a face literatura, implicîndu-si declarațiile dur-expiatoare în structurile acesteia: "Ce odios îți voi fi părînd! Am însă o scuză, mica Georgetta. Era datoria mea să-ți arăt în toată monstruozitatea cine și ce am fost pînă acum că să înțelegi ce pură aspirație spre altceva mi-a dat
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
stă ilustrația de pe coperta luată din O mie și una de nopți. Efectul "o mie și una" (discutat și de Borges, "argentinianul nepereche", la un moment dat) își are corespondentul sau "mioritic" prin obsedanta repetiție camilpetresciană: "ultima noapte... întîia noapte...". Structura cărții urmează întocmai modelul oriental. Cele două părți ("Ultima noapte de dragoste..." și "și întîia noapte de filozofie") debutează cu un interviu luat Seherezadei (Luca Pitu) de două înfățișări alese ale sultanului doritor de entretainment (Șerban Foartă și Emil Brumaru
O scriitură pierdută by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17624_a_18949]
-
de moderat bun gust) e un hibrid stilistic, un mixaj de elemente culte și familiare, într-un limbaj destul de artificial, în care englezismele de ultimă oră și expresiile populare se învecinează, în care elemente familiare și argotice se întrețes cu structuri arhaice, evocate în citate ironice. ăntr-o pagina de "Jurnal monden" (în "Jurnalul național" = JN 1910, 1999, 12), artificiul stilului înalt utilizat cu detașare ironică e obținut prin două trăsături sintactice principale: folosirea formei neaccentuate a pronumelui în dativ ("dativul posesiv
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
onoare), și prin eforturile unei echipe care sub egida ăFundatia Darclée" (Director D-na Veronica Dobrin) se ocupă de logistică, îmbinând eficientă cu amabilitatea. Pe aceste temeiuri și pe succesele reputate anterior, ediția actuala, a III-a, și-a extins structura programului, incluzând și 4 concerte că un minifestival: deschiderea s-a făcut cu un recital susținut de laureata Marelui Premiu de acum doi ani Ramona Eremia și de trei tineri instrumentiști de viitor (Paul Onoriu, Cristian Fătu, Matei Varga), urmată
O lectie de stil mozartian si un concurs by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17611_a_18936]
-
în această cronică a veacului pe care Günter Grass îl considera din titlu ca fiind "al lui". Opțiunea nu este expresia unei vanități scriitoricești, cît a convingerii autorului că, prin personajele ce-i poartă propria voce, ar putea transla în structura epicului, în formula prozei scurte, sedimentele unor întîmplări de referință din timpul acestui veac. Günter Grass a depus un vădit efort spre a-și redacta, în doar un an și jumătate, ambițioasă carte, la interferență documentarului cu ficțiunea. A consultat
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
necaz / decît să fii altul / nu e // nu e / nu e! // și sîngele suie / altu-n același / a) cap? // cap, ca să cadă / departe-n coadă // ce nu se cade / să nu se vadă // (ce nu se vede / să nu se cadă.)"; structura volumului repeta același model: Time ouț se încheie cu un ciclu de "Șlagăre în devenire". Sensul este astfel camuflat de verva nonsensului, care poartă marca stilistica inconfundabila a lui Sorin Ghergut. Debutul în volum al lui Ghergut este o colecție
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
în scenografia lui Karl Kneidl. Vom încerca să analizăm acest spectacol la două paliere total diferite: cel regizoral și acela muzical. Alfred Kirchner face o lectură personală a operei Țoșca, păstrând, fără îndoială, relațiile dintre personaje, dar operând modificări în structura compoziționala a acestora, nemaiținând cont nici de indicațiile date de compozitor în partitura. În dorința să de a transpune lucrarea în actualitate, renunță la costumele epocii, preferând o vestimentație modernă în care abundă doar două culori albnegru, după opinia sa
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
o intrebare firească, la care nu putem gasi un răspuns: de ce regizorul l-a pus pe Scarpia să se autoflageleze, lovindu-se cu o curea, gol până la brâu, în timpul Te Deum-ului? Este un gest teatral neartistic, inestetic și nefuncțional cu structura caracterologica a personajului. Scarpia este un baron, un om de lume, aristocrat, cinic, rău, bigot, disimulat, criminal, dar foarte atent cu gesturile sale în public. Este greu de crezut că ar putea avea o criză de conștiință în biserică. Acest
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
în viața colectivităților umane, în epocile istorice, în sistemele sociale, ca și în existența indivizilor. Pozitivul și negativul, favorabilul și contrariul acestuia, norocul și ghinionul se succed sau coexistă, într-o înlănțuire greu, dacă nu imposibil de evitat, în întreaga structură a societății, în curgerea generațiilor, în rostogolirea veacurilor, după cum și în însăși ciclicitatea naturii. Privind lucrurile în această lumină, stilul pamfletar-trivial în care este creionat în continuare portretul fostului regim comunist, îngropat în țările est-europene, se dovedește nu numai caduc
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
sabotajului, a coruperii oamenilor pentru a se opune „edificării“. În această optică „măsurile“ erau recomandate ca având menirea de a asigura călirea maselor pentru a rezista „ofensivei“, imunizarea lor la invazia virușilor străini. Dar indiferent de justificări, orientarea ofensiv-defensivă zdruncina structura umană psihointelectuală, atât de sensibilă. Diformitățile politicii și practicii timpului aveau la origini și conceptul „dușmanului“, personaj fatal, imaginat ca o armată exterminatoare aflată la granițe, deja cu iscoade și formațiuni de desant înlăuntru, infiltrate inclusiv în rândurile partizanilor revoluției
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
arbitrilor (care trebuie să cunoască în amănunțime prevederile codului și să-l aplice fără interpretări subiective), de a ajuta atât antrenorii cât și gimnaștii pe care aceștia îi pregătesc în găsirea celor mai potrivite soluții pentru compozițiile exercițiilor de concurs. Structura codului este alcătuită din mai multe articole, care prevăd reglementări privind componența și tipurile juriilor, drepturile și îndatoririle arbitrilor, gimnaștilor și ale antrenorilor, modalitatea omologării elementelor, modul de calcul al notelor, cerințe generale , precum și cerințe speciale pentru fiecare aparat în
STUDIU PRIVIND IMPLICAȚIILE CODULUI DE PUNCTAJ FIG ASUPRA COMPOZIȚIILOR EXERCIȚIILOR LA SOL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Mihaela Cristina Manos () [Corola-journal/Journalistic/247_a_533]
-
de gimnastică. Coregrafia Coregrafia reprezentând expresia dinamică a compoziției, este cea care dă un sens efectuării exercițiului (E. Abruzzini, 1998, citată de M. Manos, 2002) <footnote V. Grigore (coord), 2002, Pregătirea artistică în gimnastica de performanță, București, p.14 footnote> . Structura generală a oricărei coregrafii, cuprinde mai multe părți (fig. nr. 1), care se regăsesc într-o relație de interdependență, decurg unele din altele. Design-ul coregrafic, pune în evidență compoziția - discurs motor logic, precis ordonat din punct de vedere al
STUDIU PRIVIND IMPLICAȚIILE CODULUI DE PUNCTAJ FIG ASUPRA COMPOZIȚIILOR EXERCIȚIILOR LA SOL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Mihaela Cristina Manos () [Corola-journal/Journalistic/247_a_533]
-
de specialitate care însoțesc activitatea curentă, contactul direct sau indirect cu cei care sunt angrenați în aceeași activitate, limitarea comportamentului prin reguli de acționare etc., determină recepționarea - la nivelul elevului - a unei cantități însemnate de informații, care o dată integrată în structura sa de personalitate, îi conferă la un moment dat, dependent de interesele sale de asimilare și de calitatea demersului didactic - sentimentul de încredere, de autonomie, în raport cu problematica configurată de cerințele rezolvării unei anumite situații de exprimare motrică. Acțiunile elevului se
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
repere sau spre cooperare. Această ultimă caracteristică atitudinală pare esențială în majoritatea activităților motrice dirijate, chiar și în cadrul comportamentelor manifestate în ramurile / probele sportive individuale, unde deși subiectul răspunde motric doar pe baza propriilor raționamente, el este integrat într-o structură competițională la care iau parte și alți colegi, transformați pe moment în parteneri de întrecere. Atitudinile sunt predispoziții ale comportamentelor motivate. Noi nu învățăm o atitudine, ci o modificăm pe cea deja existentă. În acest context, se recomandă ca pe parcursul
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
promptitudine, decizie, reflex, adecvare etc., sunt componente prin care se gestionează în mod eficient motricitatea umană; dorința tânărului, a adultului etc., de explorare motrică autonomă sau / și adecvarea motrică a acestuia la situații cotidiene imprevizibile, își are originea în centrul structurii sentimentului de încredere în sine, în cel de securitate gestuală; sentimentul de siguranță motrică se poate dezvolta treptat în timpul școlarității (în cadrul ariei curriculare „Educație fizică și sport”) prin orientarea intenționată, sistematică și continuă a strategiilor didactice și pe direcția acestei
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
conturarea la nivelul elevului a unei atitudini active față de realizarea unui câmp diversificat de acțiuni motrice. Suportul activismului își are originea în sentimentul de încredere, al reușitei incursiunii motrice și el devine, într-un stadiu final, „instrument conceptual” cu o structură relativ stabilă, integrat în sistemul elementelor evolutive ce compun personalitatea umană, acționând pozitiv pe direcția manifestării autonomiei motrice.
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
științifice, la nivel instituțional, național și internațional. III. Premise Ipoteze Prevederile legislației învățământului în vigoare impun sistemului de evaluare și recunoaștere profesională, în cadrul procesului de reformă educațională, o nouă componentă și anume competiția științifică. Sistemul existent nu dispune de o structură națională care să funcționeze pe baza unei grile de punctaj unitar în plan științific, în promovarea valorilor pe traseul profesional bazat pe competiție științifică. Aceste premise, prezentate în sinteză, ale cercetării conduc la elaborarea următoarelor ipoteze de lucru: Numai dacă
CONCEPTUL NAȚIONAL DE EVALUARE ŞI RECUNOAŞTERE PROFESIONALĂ PRIN COMPETIȚIE ŞTIINȚIFICĂ, ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ioan Ion Lador () [Corola-journal/Journalistic/247_a_509]
-
a sportivilor și a echipelor în special din punct de vedere psihosocial, în scopul abordării corespunzătoare a pregătirii și creșterii performanțelor sportive. Introducere Psihogramă constituie un instrument important de cunoaștere a sportivilor ce constă într-o caracterizare psihologică detaliată a structurii și dezvoltării personalității unui individ. Realizarea unor buletine caracteriale ale componenților unor echipe sportive, prin cunoașterea particularităților psiho-individuale, permit optimizarea pregătirii și creșterea performanțelor sportive. Abordarea pregătirii performanțiale prin prisma acestor tehnici poate facilita consilierea antrenorilor în privința particularităților sportivilor, compararea
ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
fete cât și băieți indicii de manifestare a capacităților coordinative se reduc. Evident că procesele ce au loc în perioada de maturizare sexuală nu contribuie la dinamica pozitivă a capacităților de coordonare a acțiunilor de mișcare. Dinamica echilibrul static din structura capacităților coordinative, pentru toate categoriile de vârstă ale subiecților de sex feminin, înregistrează la începutul cercetării valori superioare față de cele contabilizate la sfârșitul acesteia, maxima atingându-se în perioada 10-12 ani. Analizând evoluția calității date, în 2006 s-a stabilit
DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
-
negativ, în 2006 valorile înregistrate indică la manifestarea tendinței de creștere dinamică a aptitudinilor fetelor și reducerea lor la băieți pe parcursul perioadei observărilor. Concluzii Schimbările sub raport social și economic ce au loc în societatea contemporană influențează nemijlocit nivelul și structura parametrilor fizici ai celor afla ți în plin proces de creștere și dezvoltare. Se evidențiază tendința autentică de reducere a nivelului de pregătire fizică fapt ce se reflectă nemijlocit asupra reducerii nivelului parametrilor specifici în întregime. Din această perspectivă considerăm
DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
-
mulți ani pe baza direcționării activităților în momentele favorabile către educarea unei/unor capacități condiționale și/sau coordinative în strânsă legătură cu însușirea, formarea, exersarea și perfecționarea deprinderilor și priceperilor motrice. Rezultatele obținute evidențiază o tendința generală a schimbărilor în structura stării fizice a elevilor exprimate în majorarea totală a dimensiunilor somatice ale corpului (înălțime, greutate); reducerea nivelului de manifestarea capacităților condiționale; creșterea aptitudinilor de coordonare, ca urmare al rolului crescând a acțiunilor cotidiene în modul de viață a elevilor contemporani
DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
-
a fost concepută tratarea diferențiată poate fi aplicată independent de dotarea materială a școlii, accentul punându-se pe cunoașterea elevilor sub aspectul care interesează activitatea de educație fizică. Chiar dacă nu sunt condiții pentru o testare complexă (și testarea psihică), stabilirea structurii grupelor poate fi făcută în funcție de criteriile: fizic, motric și criteriul aptitudinilor fizice. 3. Exigențele tratării diferențiate pretind profesorului o corespunzătoare pregătire pentru fiecare lecție în funcție de particularitățile clasei și ale elevilor săi. 4. Prin aplicarea tratării diferențiate în lecția de educație
STUDIU PRIVIND EFICIENȚA TRATĂRII DIFERENȚIATE A ELEVILOR DE CLASA A X- A ÎN LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Tudor , Alexandru Avram () [Corola-journal/Journalistic/247_a_536]