2,750 matches
-
E ca și cum ar începe un nou basm, Harap-Alb trăind experiențe mai complicate decât eroii altor basme, care fac o singură călătorie. Lasă să treacă pe un pod o nuntă de furnici și-și riscă viața mergând prin apă, face un stup pentru un roi de albine fără adăpost, ia cu el niște personaje grotești: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă, personificări ale forțelor elementare ale naturii. Socotind o mare îndrăzneală faptul că fata lui e cerută de niște golani venetici, împăratul Roș
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Printre volumele sale se numără: ,,Cuvinte potrivite’’, ,,Cartea cu jucării’’, ,,Cărticica de seară’’, ,,Povestirile boabei și ale fărâmei’’. În volumul ,,Cartea cu jucării’’ apar personaje principale copiii scriitorului, Mitzura și Baruțu, în ,,Hoțu’’, ,,Judecata’’, ,,Plicul’’, ,,Zmeul’’. Opere din vol ,,Prisaca’’: ,,Stupul lor’’, ,,Fetica’’, ,,Tâlharul pedepsit’’ din vol. ,,Cartea cu jucării’’: ,,Jucăriile’’, ,,Cheile’’, ,,Furnicile’’, ,,Pădurea copiilor’’ Tâlharul pedepsit de Tudor Arghezi Într-o zi, prin asfințit, Șoaricele a-ndrăznit Să se creadă în putere A prăda stupul de miere. El intrase pe furiș
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Plicul’’, ,,Zmeul’’. Opere din vol ,,Prisaca’’: ,,Stupul lor’’, ,,Fetica’’, ,,Tâlharul pedepsit’’ din vol. ,,Cartea cu jucării’’: ,,Jucăriile’’, ,,Cheile’’, ,,Furnicile’’, ,,Pădurea copiilor’’ Tâlharul pedepsit de Tudor Arghezi Într-o zi, prin asfințit, Șoaricele a-ndrăznit Să se creadă în putere A prăda stupul de miere. El intrase pe furiș, Strecurat pe urdiniș, Se gandea că o albină-i Slabă, mică și puțină, Pe când el, hoț și borfaș, Lângă ea-i un uriaș. Nu știuse că nerodul Va da ochii cu norodul Și-și
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
pe urdiniș, Se gandea că o albină-i Slabă, mică și puțină, Pe când el, hoț și borfaș, Lângă ea-i un uriaș. Nu știuse că nerodul Va da ochii cu norodul Și-și pusese-n cap minciuna Că da-n stup de câte una. Roiul, cum de l-a zărit C-a intrat, l-a copleșit. Socoteală să-i mai ceară Nu! L-au îmbrăcat cu ceară, De la bot pană la coadă, Tăbărâte mii, grămadă, Și l-au strâns cu meșteșug
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
strâns cu meșteșug, Încuiat ca-ntr-un cosciug. Nu ajunge, vreau să zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii împreună. Vocabular: asfințit: apus de soare a prăda: a fura urdiniș: deschizătură într-un stup de albine nerod: prost, neghiob, nătărău norod: multime cu meșteșug: cu pricepere cosciug: sicriu Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Ce și-a propus șoarecele să facă? 2. Cum se vedea el pe lângă o albină? 3. Cum l-au pedepsit
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
vizează sensul de coagulare, de strângere la un loc a mai multor elemente: hurtă, hoardă, a urzi, a îngurzi, urdiniș, apoi holdă, glod. Cf. lat. ordio „a urzi” și coagulo „a coagula”; rs. bortĭ „roi sălbatic în scorbură” și uleĭ „stup”, sl. gruda „morman, maldăr” și glâba „bloc, stană de piatră”; rom. glugă și burtă, bârdan. Brânză este înrudit etimologic cu cuvântul precedent, având în plus sublinierea, prin n, a ideii de legătură internă, intimă, ca în alb. brénda „înăuntru, în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de la ora deșteptării în sunet de clopoțel - ca la armată - și până la ora stingerii ca la cazarmă. Fără o anumită disciplină și ordine, viața celor câteva sute de normaliști nu s-ar fi putut desfășura ritmic, normal, precum un harnic stup de albine. Era ultimul an de studii după care, cu numeroase probe și examene urma să obțin diploma de învățător calificat, ca educator, așa cum visasem și cum îmi dorisem. În anul anterior, la examenul general pentru diploma de învățător, datorită
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
făcut, pentru evitarea unor asemenea impedimente, pe care statul ca stat nu le putea preveni. Criza economică era un fenomen general, rodea până și la lumea bogată, dar la tata, afaceristul? Până la urmă, a vândut tata boii, vacile, oile și stupii de alb ine, o bucată de teren agricol, ca să scape de datoriile de la banc ă, care nu te lasă să-i rămâi debitor până la sfântul aște aptă. Tata era țăran, crescut și educat ca în lumea satului, ai făcut angajamentul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Obrinteală. Se smintește făină de cucuruz în apă rece, iar terciul obținut se aplică pe locul inflamat. Se leagă cu lână neagră nespălată. Vara, cînd dă frunza de curechi, se poate întrebuința și aceasta. Oftică. Hrean amestecat cu miere de stup se unge pe pâine și se mănâncă pe săturate. Iarba codrului, fiartă cu miere, două lingurițe pe zi. Se bea trei fire de Jale într-o jumătate de litru de apă îndulcită. Murele fierte în untură, ceaiul de nalbă, coada
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
avem însă, ce face. Moartea, acest fenomen de uzură totală, nu iartă pe nimeni. O femeie se descurcă mai ușor. Noi am făcut convenția ca eu, Vasile, să plec primul. Victoria însă, spune: Ce fac eu cu gospodăria? Grădini, vie, stupi etc. la care ea nu și-a dat interesul să cunoască ceva din tainele acestora. Mi se pare că am cam deviat, am luat o pe miriștea goală. Noi avem două fete căsătorite: una la Sibiu și alta la București
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
caut s-o mai rețin de la unele treburi care mai pot aștepta rândul, dar nu am pe cine ! Eu, Vasile, m-am ocupat de probleme pe care Victoria nu le poate face - cele mai principale - udatul cu motorul și îngrijirea stupilor care în această vară mi-au dat mult de lucru. Un stupar trebuie să aibă o vedere bună și o mișcare rapidă, tocmai acestea îmi lipsesc. Din cei 6 stupi în prezent sunt 3 buni, doi nu garantez la iarnă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
poate face - cele mai principale - udatul cu motorul și îngrijirea stupilor care în această vară mi-au dat mult de lucru. Un stupar trebuie să aibă o vedere bună și o mișcare rapidă, tocmai acestea îmi lipsesc. Din cei 6 stupi în prezent sunt 3 buni, doi nu garantez la iarnă, iar unul se află în agonie și are o matcă tare frumoasă. În această vară, până la un timp, n-a fost cules și matca a depus ouă multe astfel înmulțindu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
iluminatul tradițional. Din fagurii scurși de miere, puși cu apă călduță la fermentat, se făcea o băutură foarte apreciată - mursa. În trecut produsele apicole constituiau produse apreciate la export. Am expus câteve imagini cu albinăritul tradițional precum și următoarele piese: știubei, stup primitiv din scânduri, stup cu rame, centrifugă din lemn, sloi de ceară. Pescuitul este o străveche ocupație care a fost favorizată de bogata rețea hidrografică din județ. Amintim câteva specii de pești care populează apele județului: păstrăv, clean, mreană, scobar
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
scurși de miere, puși cu apă călduță la fermentat, se făcea o băutură foarte apreciată - mursa. În trecut produsele apicole constituiau produse apreciate la export. Am expus câteve imagini cu albinăritul tradițional precum și următoarele piese: știubei, stup primitiv din scânduri, stup cu rame, centrifugă din lemn, sloi de ceară. Pescuitul este o străveche ocupație care a fost favorizată de bogata rețea hidrografică din județ. Amintim câteva specii de pești care populează apele județului: păstrăv, clean, mreană, scobar, știucă, crap, somn etc.
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
câteodată vreun frate religios să bată gălețile goale pe terasă, ca să atragă Providența! Careva, jos în oraș, comenta: «Roiesc albinele, de la don Calabria!». E o metodă veche folosită de apicultori, atunci când văd roiuri de albine gata să emigreze spre alți stupi. Dar, pentru don Calabria era un mesaj pe care îl trimitea persoanelor generoase, ca să vină în ajutorul său. Alteori l-au văzut luând portofelul și bătându-l cu mâna. Spunea: «Eu bat aici. Binefăcătorii de departe aud și-mi aduc
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și în12 necesități, în lipsa de bani, în caracterul economiei, pe scurt în situația țării, iar această situație poate fi ușor imaginată prin prisma a ceea ce am amintit, în treacăt, până aici. Totodată, petiționarul trebuie să achite pentru oi, porci și stupi de albine o taxă apăsătoare, atât pentru agricultură, cât și pentru el însuși, contribuție cunoscută sub numele de goștina și deseatina și care se ridică de la 5, până la 61/2 kr. pe bucată. Pe lângă acestea, el trebuie să plătească, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
În partea de sud-vest era cimitirul celor căzuți de holeră la 1866. Locuitorii Pungeștiului posedau: 60 pluguri, 50 care cu boi, 5 căruțe cu cai, 944 vite cornute, 3 bivoli, 146 oi, 49 capre, 133 cai, 109 râmâtori și 93 stupi cu albine . În ședința sa din 27 aprilie 1895 Adunarea Deputaților României dezbat raportul prezentat de St. Rosetti referitor la proiectul de lege de autorizare a comunei rurale Pungești din județul Vaslui pentru răscumpărarea drepturilor de proprietate asupra târgului și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
În limbajul activiștilor de partid însă, Dinu era un tovarăș periculos pentru că avea popularitate. L-au scos de la vie și l-au trimis la secția de apicultură, unde avea în seamă vreo 80 de familii puternice, vreo 80 de stupi. Și la stupina colectivei venau activiștii de partid cu borcane care trebuiau umplute cu miere, încât stupina a fost dusă la faliment, pentru că brigadierul știa de acum lecția. Scos și din funcția de brigadier dela stupină, a fost pus baci
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
slugele noastre la Vameșii din Huși, dându-vă scire pentru câțiva poslușnici care sunt ai Sfintei Episcopii [...], să nu-i învăluiți pentru vamă”. Desetnicii erau strângătorii dării numită deseatina sau zeciuiala (a zecea parte) din darea pe pâine, vin și stupi. Desetnicilor din Huși li se adresa domnitorul Gheorghe Ghica (1658-1659), în 1658, când scutea de dări pe doi preoți și pe un diacon al Episcopiei („desetnicilor de stupi și desetnicilor de vin a-i lăsa în nesupărare”), în cadrul aceleiași politici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deseatina sau zeciuiala (a zecea parte) din darea pe pâine, vin și stupi. Desetnicilor din Huși li se adresa domnitorul Gheorghe Ghica (1658-1659), în 1658, când scutea de dări pe doi preoți și pe un diacon al Episcopiei („desetnicilor de stupi și desetnicilor de vin a-i lăsa în nesupărare”), în cadrul aceleiași politici de favorizare, promovată de domnitori pe parcursul secolelor XVII-XVIII. Gorștinarii adunau veniturile domnești de pe oi. Bezmenarii strângeau bezmenul sau darea pe casele ce erau pe locul domnesc. Deșugubinarii (sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Starea materială a bisericilor era departe de a fi înfloritoare. Misionarul afirmă că biserica din Huși este singura, după cea de la Iași, care are o vie mică, două dughene, care se închiriază cu 4 scuzi pe an fiecare, și câțiva stupi. El se interesa de modul în care slujea preotul care locuia în Huși, la sărbătorile principale. Constată că preotul slujea la Ciubărciu, unde funcționa și o școală duhovnicească („unde șade un dascăl care îndrumează acele suflete în învățăturile sfintei credințe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau cauzele conflictelor între orășeni și proprietari. La Huși, o stare tensionată exista între locuitori și Episcopie, ce devenise între timp proprietară de moșii în jurul orașului, deoarece birurile percepute (în bani, sau, în produse, de exemplu, dijma în vin, în stupi și în porumb) erau în creștere. Târgoveții au făcut numeroase jalbe către domnie. La una dintre acestea, orășenii îl reclamau pe episcopul Iacov, care "îi supără făr-dreptate", luându-le dijme sporite pe dughenile închiriate și pe produse. Domnitorul Alexandru Ioan
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de cele lungi bătrânești ce-i gâdileau la inimă, și așa o duceau într-o petrecere până-n iarnă de la moșie la moșie, de vuiau satele și pădurile de cheful boieresc. Erau primitive, barbare, dacă vreți acele vremi, pe când pentru câțiva stupi de miere se cumpăra o moșie, pe când fiecare își făcea numai atâta semănătură cât îi trebuia pentru casă, iar restul pământului era acoperit cu turme de vite și herghelii de cai, pe când icosarii 24 și galbenii serveau pentru a umplea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
întâmplat adesea cu-ntristare de-am văzut Cum pe brazda răsturnată dragi tovarăși au căzut Dintre chiar fruntașii noștri, chipuri ce ne amintesc Munca din copilărie și amorul cel frățesc. Și rărită a fost ceata vrednicilor lucrători Ce adună-n stup de miere hrana suptă de pe flori. .............................................................................. Apoi iarăși, altă dată, am văzut, și mai mâhniți, Drepți tovarăși de ai noștri, cum la dușmani pribegiți, Pusu-s-au în văzul lumii să ne-mproaște cu ocări, Uitând dintr-o zi la alta ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
20 de veri de-a rândul n-a lipsit o dată să vie să-și ieie în fiecare dimineață porția de trei pahare de la izvorul no. 1. Ajunsese un fel de bețiv de no. 1. Apoi era un om vesel, glumeț, stup de anecdote, bun vânător, vorbea totdeauna tare, parcă avea a face numai cu surzi, și când râdea în deal la Trei fagi, cascadele glasului lui se auzeau tocmai în vale la Stânca lui Negri. El era vecinicul iscoditor de petreceri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]