3,238 matches
-
configurație afectivă, psihică, intelectuală, culturală și, în ultimă instanță, ca ultim prag, umană... Mai precis, „căderea“ inevitabilă în propriile moduri de interpretare și valorizare, prin prisma propriei personalități, a contextului și a tradiției proprii, va deforma privirea „obiectivă“. Asumarea acestei subiectivități, fără a o condamna, prin acceptarea a ceea ce suntem, va da măsura reală a „obiec tivității“ la care putem aspira. Bunul-simț ne va spune să nu proclamăm abuziv o obiectivitate ultimă (și superioară!) și, în aceeași măsură, să nu negăm
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a o condamna, prin acceptarea a ceea ce suntem, va da măsura reală a „obiec tivității“ la care putem aspira. Bunul-simț ne va spune să nu proclamăm abuziv o obiectivitate ultimă (și superioară!) și, în aceeași măsură, să nu negăm propria subiectivitate, ca și cum ne-am putea desprinde întru totul de ceea ce suntem. Dr. Henk Blezer numea această virtute, într unul din pu ținele, dar nesfârșitele noastre dialoguri, „umilitate“, folosind în limba engleză termenul humility. Nu este vorba despre „umilință“, căci nu avem
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
deja de elev ("efectul blând" ar fi legat de amiciția sau antipatia profesorului față de student); Efectul Pigmalion modificarea comportamentului elevului, studentului din convingerea profesorului că acesta (nu) poate satisface cerințele; prezicerea unei notări denaturează modul de gândire și acționează cu subiectivitate asupra notei. Efectul de "contrast" presupune mărirea diferențelor dintre două răspunsuri succesive (dacă un elev a răspuns foarte bine la o întrebare, iar al doilea a răspuns bine, poate apărea tendința de subevaluare a celui de-al doilea). Tendința de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
o astfel de analiză, metodologiile cantitative care, desigur, ocupă un loc important în cadrul teoriei sociale și politice sunt insuficiente. Fiind interesat să surprindă mentalitatea specifică unei epoci ori unui grup social, analistul se plasează el însuși, în mod invariabil, în subiectivitatea proprie înțelegerii realității sociale de către acel grup sau acea epocă. Se pare așadar că modelul neutru de analiză a ideologiei nu ne oferă suficiente date care să demonstreze că avem de-a face cu criterii pe deplin obiective în cercetarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
într-o lume ce devine din ce în ce mai fragmentată, fiind dificil de surprins prin raportare la modelele sistematice ale trecutului. Este ceea ce, din sfera filosofiei ori din aceea a gândirii socio-politice, ne spun autorii contemporani. Apariția unor noi forme ale experienței și subiectivității, ce modifică substanțial, la rândul lor, cultura și societatea (Baudrillard), renunțarea la metanarațiunile care constituiau "marile speranțe" ale modernității (Lyotard) sau "acapararea" societății contemporane de către logica culturală a capitalismului târziu (Jameson), sunt tot atâtea feluri de a spune că postmodernitatea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
History of the Human Sciences, vol. 2, No. 3, 1989. RAWLS, John, Political Liberalism, Columbia University Press, New York, 1993. REJAI, Mostafa, Political Ideologies: A Comparative Approach, Armonk, M.E. Sharpe, New York, 1991. RENAUT, Alain, Era individului. Contribuție la o istorie a subiectivității, Editura Institutul European, Iași, 1998. RICOEUR, Paul, Lectures on Ideology and Utopia (G.H. Taylor, ed.), New York: Columbia University Press, 1986. RICOEUR, Paul, "Science et idéologie", în Du texte à l'action, Paris: Le Seuil, 1986. RICOEUR, Paul, Eseuri de hermeneutică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
184, 187, 197, 203, 208, 209, 212, 218, 220, 225, 233, 240, 243, 244, 253, 255, 258, 271, 279, 282, 286, 289, 291, 298, 305, 307, 309, 311 societate contemporană, 137 sociologia cunoașterii, 57, 62, 63 subiectiv, 128, 174, 185 subiectivitate, 198 suveranitate, 224, 277, 288, 290, 291, 292, 293 Ș șovinism științific, 91 știință, 9, 10, 18, 20, 21, 22, 25, 43, 50, 52, 53, 56, 63, 73, 74, 78, 79, 80, 81, 84, 85, 86, 91, 97, 112, 114
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
prezintă relația "supralumească" cu Dumnezeu; valoarea absolută pe care o capătă sufletul individual datorită relației sale filiale cu Dumnezeu este împărtășită de către întreaga umanitate, care ajunge să reprezinte astfel fraternitatea acestuia" (Alain Renaut, Era individului. Contribuție la o istorie a subiectivității, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 71). 294 Idem, p. 93. 295 Friederich Hayek, Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 107. 296 Idem, p. 108. 297 Pentru această problematică, a se vedea John Locke, Al doilea tratat asupra
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
stabilirea unui acord între autor și cititor asupra gradului de valabilitate al ideilor exprimate și al așteptărilor din ambele părți. Cu alte cuvinte, nu trebuie scăpată din vedere natura proteică a acestui subiect, care se pretează la infinite interpretări în funcție de subiectivitatea celui ce se apleacă asupra sa cât și în funcție de timpul în care o face. Roger Caillois ne pune în gardă: analiza unui mit pornind de la un anumit sistem de explicare, oricât de fondat ar fi, lasă inevitabil impresia unei insuficiențe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
alta, altfel va fi ea însăși, printr-o expansiune în lumea sensurilor și alta va fi percepția ei. Fiecare mitologie este a unui autor ce aparține unui orizont de plasare (unui tip de lectură) și unui timp al lecturii".9 Subiectivitatea cercetătorului, în ciuda variatelor (și vehementelor) pretenții de absolută obiectivitate, este probabil cea mai importantă coordonată a oricărui studiu în acest vast domeniu, ceea ce nu constituie în mod necesar un handicap epistemologic. Odată această realitate conștientizată, rămâne doar să salutăm bogăția
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
interpretat decât prin el însuși, cum vom vedea mai jos, nu este surprinzător că pot exista și interpretări ale mitului care nu pot fi raportate la altele, datorită diferențelor insurmontabile de metodologie, terminologie, paradigmă, și nu în ultimul rând datorită subiectivității autorului) în funcție de domeniul din care provin, în funcție de scopul demersului și chiar în funcție de contextul ideatic în care s-au dezvoltat. James Hollis întocmește o astfel de listă a abordărilor.25 Urmându-i raționamentul, identificăm abordări de anticariat, determinate de curiozitatea față de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
trasare a unei dinamici a mitologiei, ca discurs asupra mitului (mai degrabă decât a mitului însuși, căci este greu de urmărit și de cuantificat ceva ce nu a putut fi riguros definit de-a lungul mileniilor, lăsând un larg spațiu subiectivității în analiză și invitând chiar la aceasta), în secțiunile următoare, pe lângă expunerea unor puncte de vedere relevante, chiar dacă (ori poate tocmai prin aceasta) contradictorii, discuția va fi punctată și printr-o disecție tematică, de la miturile istorice, politice, la cele ale
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a individului, fie în mod explicit, fie implicit, prin perfid automatism camuflat în libertatea de conștiință, însemnă anchilozarea societății. După cum spunea și Gilbert Durand, "civilizația noastră raționalistă și cultul ei pentru demistificarea obiectivă se vede înecată în fapt de resacul subiectivității vexate și al iraționalului. În mod anarhic drepturile la o imaginație plenară sunt revendicate atât de multiplicitatea psihozelor, de apelul la alcoolism și stupefiante, de jazz, de ciudatele hobby-uri, cât și de doctrinele iraționaliste și exaltarea celor mai înalte
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a operei savantului român. Dacă majoritatea criticilor bănuiau o "agendă secretă" politică a lui Eliade, care să-i fi contaminat opera academică, autoarea îl citează pe Douglas Allen, unul din apărătorii moderați ai acestuia, care subliniază faptul că deși uneori subiectivitatea lui Eliade (temerile, dorințele, atitudinile și motivațiile sale) transpare din textele științifice, este imposibil să se identifice cu claritate relația dintre aceste două dimensiuni ale operei.383 J. Z. Smith, deși unul dintre cei mai ageri critici ai lui Eliade
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
se mișcă fluid), și contează categoria simțită, nu cea definită prin factori sociologici externi, ca "gen", "clasă", "rasă", "vârstă", "regiune" etc. (indivizii se pot plia pe acestea, însă nu este necesar). Existența socială este negocierea zilnică în cadrul acestei grile identitare ("subiectivitatea nomadă"), iar în ea contează și simțul opoziției, poate chiar mai mult decât cel al similitudinii, antagonismele împărtășite fiind cele care creează fluiditatea caracteristică societăților moderne. Actorii sunt agenți activi, nu "subiecți subjugați", însă ei acționează într-un anumit context
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și al optulea ca alternativă la marea industrie a benzii desenate, solicitând ridicarea nivelului artistic și conceptual. Art Spiegelman, coordonatorul unui titlu de primă importanță în banda desenată, Raw Comics (1980), care propunea la fiecare număr experimente postmoderne (intertextualitate, autoreferențialitate, subiectivitate, suporturi grafice variate, definit ca "magazinul grafic care și-a pierdut credința în nihilism"671), ridică banda desenată la nivel de artă, în mediul literaților și al universitarilor, câștigând premiul Pulitzer în 1986 pentru seria Maus, poveste autobiografică despre părinții
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
740, ca The Comics Journal, editat începând din 1976 de către Gary Groth, periodic care vădește un larg orizont intelectual și un discurs critic. Aceasta confirmă faptul că banda desenată poate oferi mai multe paliere de lectură, în funcție de contextul și de subiectivitatea receptorului. Încărcătura semantică și forța evocativă a eroului rezidă în imaginea sa, în ceea ce îl face unic, de neconfundat: costumul.741 Costumul eroilor (dar și al adversarilor lor) este o uniformă, o "obligație profesională" (când, sub amenințarea unui rival, Superman
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
super-sexualități" dihotomice cu grijă construite ("erotizare a corpului și sexualitate violentă"), desfășurându-se chiar la limita polemicii pornografice, cum afirmă Taylor, etaloanele unui fetișism care deși este consumat de public adolescentin, masculin și heterosexual, oferă nenumărate indicii despre o potențială subiectivitate bisexuală: "personajele masculine, cu capete mici și mușchi de piatră și vene pline de steroizi sunt desenate cu o sinceritate fatală, fără farmecul caricaturii. Personajele feminine, permanent aplecându-se, arcuindu-și spatele, fluturându-și sânii antigravitaționali pe la nasul cititorilor, sfidează
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
I. Barbu, la Mallarmé, Lampedusa, Flaubert, Wilde, Eco etc. M., personajul care domină acest eterogen material, este din speța romanticilor faustici, contaminat de orgolii egolatre și misogine, pur și intransigent, vital și reflexiv, aflat În stadiul estetic de afirmare a subiectivității. Educația sentimentală ocupă În cele două jurnale un loc inegal; la M., performanțele senzoriale sunt subordonate reflexivității și distanțării; la A. (Aura, Aurora), patinatoare și apoi alpinistă, discursul amoros copleșește jurnalul. Dacă intenția lui M. Mincu a fost aceea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
foarte mult de consecințele și implicațiile politice ale "iluminismului", raționalistul Rosmini îi reproșează lui Kant (deși îi apreciază demersul metodologic) afirmația potrivit căreia intelectul uman este autorul ultim sau legislatorul mișcării gîndirii. Procedînd în acest fel, spune roveretanul, Kant mută subiectivitatea din omul individual la omul universal, neieșind totuși dinăuntrul subiectului, oferind astfel o cunoaștere pe care el (Kant) o numește obiectivă, dar care, în realitate, este tot subiectivă 6. Rezultatul direct, afirmă Rosmini, nu poate fi altul decît introducerea în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un poet al experiențelor extreme (consumator de stupefiante, interesat de practici oculte), un neliniștit, căutător de absolut, deschis către orizonturi metafizice, dar în același timp profund marcat de angoasele timpului său și angajat cu o rară fervoare în căutarea propriei subiectivități profunde, conectate la ritmurile și misterele universului. S-a dorit a fi un Ťinițiatť, și un Ťvizionarť, în tradiția unui Arthur Rimbaud; a fost pasionat și a scris despre mituri și despre simboluri, a studiat sanskrita și filosofia orientală. Întemeietor
René Daumal by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/8664_a_9989]
-
cel mult mijlocie pe scară axiologică, așa cum socotesc scepticii? Cei dintîi descoperă "un document istoric și cultural de excepție", "un alt Sebastian", "scriitor mare", "cel mai mare român dintre evrei" , iar incredulii acuză, în scrierea sa diaristică, un exces de subiectivitate, dezvăluiri "nedrepte", "accente discutabile", "generalizări stridente", o "virulență" nemotivată față de Mircea Eliade, resentimente față de Camil Petrescu, duplicitate, delațiune și chiar "mediocritate intelectuală". Cum am putea media cele două extreme? Manifestarea lor ar fi legitimă? Departe de-a ne scandaliza, o
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
-se de problemele psihologice și estetice pe care le implică stilul unui scriitor. Totalitatea mijloacelor lingvistice proprii unui scriitor constituie stilul lui. Stilul literaturii artistice se diferențiază de celelalte stiluri funcționale ale limbii ( științific, publicistic, oficial) printr-o mai mare subiectivitate și prin funcția estetică. L. Blaga definește stilul prin "valori extraestetice pătrunse în estetic." Într- adevăr, materialul lingvistic este extraestetic și dobândește valoare estetică numai în contextul literar. "Fenomenele de stil sunt procese de invenție, care se abat de la construcțiile
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Porte, Vol. ÎI, p. 247; vezi, în acest sens, și loc. cît., p. 246. comună în Europa a Imperiului Otoman și a Prusiei, de vreme ce ambele erau amenințate de politică expansionista a Austriei și Rusiei 100. Abstracție făcând de gradul de subiectivitate care ar putea afecta acuratețea informațiilor furnizate de von Knobelsdorff, ele reflectau, totuși, în esență lor, starea de incertitudine care domnea în rândul cercurilor conducătoare otomane, în ceea ce privește posi bilitatea de a găsi o cale cât mai largă și lipsită de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
obiect ce se opune subiectului ce ființează pentru sine. Opera de artă își are mai curând ființa propriu-zisă în faptul că devine experiență ce îl preschimbă pe cel care o face. Subiectul experienței artei, ceea ce rămâne și stăruie, nu este subiectivitatea celui care o experimentează, ci opera de artă însăși. Tocmai acesta este punctul în care modalitatea de a fi a jocului devine relevantă. Căci jocul are o esență proprie, independentă de conștiința celor ce joacă.” Aplicând ideea de joc literaturii
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]