15,401 matches
-
omisiunea instanței de a identifica toate legile aplicabile de la data săvârșirii infracțiunii până la data condamnării constituie o eroare de judecată și nu una de procedură. ... 145. Astfel, s-a apreciat că omisiunea instanței de a identifica toate legile succesive aplicabile în raport cu situația juridică a inculpatului nu poate fi invocată prin intermediul contestației în anulare întemeiate pe dispozițiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, întrucât identificarea legii penale mai favorabile are loc, potrivit art. 5
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
fond contestația în anulare nu poate să reanalizeze care dintre legile penale ce s-au succedat în timp este mai favorabilă în cazul în care se invocă incidența unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu o lege succesivă care nu a fost reținută ca fiind mai favorabilă în cauză, iar omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra incidenței unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu legea penală mai favorabilă de la data comiterii
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
competența, în etapa admisibilității în principiu, să reanalizeze care dintre legile penale care s-au succedat în timp este mai favorabilă în cazul în care se invocă incidența unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu o lege succesivă care nu a fost reținută ca fiind mai favorabilă în cauză? ... 2. În aplicarea dispozițiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 10/2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
fond contestația în anulare are competența să reanalizeze care dintre legile penale care s-au succedat în timp este mai favorabilă în cazul în care se invocă incidența unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu o lege succesivă care nu a fost reținută ca fiind mai favorabilă în cauză? ... 2. Omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra incidenței unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu legea penală mai favorabilă de la data comiterii
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
sau, așa cum a reținut instanța de trimitere, «care dintre legile penale care s-au succedat în timp este mai favorabilă în cazul în care se invocă incidența unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu o lege succesivă care nu a fost reținută ca fiind mai favorabilă în cauză» este o analiză de fond, o judecată asupra temeiniciei contestației în anulare ce nu poate fi realizată în procedura admisibilității în principiu, care vizează o verificare formală a îndeplinirii
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
fond contestația în anulare nu poate să reanalizeze care dintre legile penale ce s-au succedat în timp este mai favorabilă în cazul în care se invocă incidența unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu o lege succesivă care nu a fost reținută ca fiind mai favorabilă în cauză. ... 2. Omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra incidenței unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu legea penală mai favorabilă de la data comiterii
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
fond contestația în anulare are competența să reanalizeze care dintre legile penale care s-au succedat în timp este mai favorabilă în cazul în care se invocă incidența unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu o lege succesivă care nu a fost reținută ca fiind mai favorabilă în cauză?“; Dispozițiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că instanța care soluționează contestația în anulare are competența, în etapa soluționării pe fond a
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
etapa soluționării pe fond a contestației, să reanalizeze care dintre legile penale care s-au succedat în timp este mai favorabilă, în cazul în care se invocă incidența unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu o lege succesivă care nu a fost avută în vedere în procesul de analiză a legii penale aplicabile cauzei?; și Omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra incidenței unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu legea penală mai
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
fond contestația în anulare nu poate să reanalizeze care dintre legile penale ce s-au succedat în timp este mai favorabilă în cazul în care se invocă incidența unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu o lege succesivă care nu a fost reținută ca fiind mai favorabilă în cauză. ... 2. Omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra incidenței unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu legea penală mai favorabilă de la data comiterii
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
înlocuită de noul act normativ“ [alin. (1)] și „trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive“ [alin. (2)]. Așa fiind, rolul normei tranzitorii este acela de a corela vechea reglementare cu noua reglementare, prin stabilirea unor măsuri referitoare la raporturile juridice născute în temeiul vechii reglementări menite să evite retroactivitatea noii reglementări sau conflictul între normele
DECIZIA nr. 400 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275401]
-
alin. (2)]. Așa fiind, rolul normei tranzitorii este acela de a corela vechea reglementare cu noua reglementare, prin stabilirea unor măsuri referitoare la raporturile juridice născute în temeiul vechii reglementări menite să evite retroactivitatea noii reglementări sau conflictul între normele succesive. Obligația de a corela cele două reglementări, „astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc“, are ca scop inclusiv evitarea hiatului normativ cu privire la materia reglementată, legiuitorul fiind obligat să adopte măsurile necesare pentru a
DECIZIA nr. 400 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275401]
-
a Guvernului nr. 114/2018, contrar art. 16 alin. (1) din Constituție, creează discriminări față de persoanele care au beneficiat până în anul 2010 de ajutorul prevăzut de lege. Faptul că plata dreptului prevăzut de lege a fost suspendată prin acte succesive de peste 9 ani conduce la transformarea acestui drept în unul teoretic sau iluzoriu, fără ca statul să mai poată invoca o situație economică precară cauzată de criza economică. Astfel, termenul de suspendare de 9 ani nu este unul rezonabil
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
unor soluții legislative neconstituționale intrinseci sau extrinseci, prin acte de modificare sau completare. ... 36. Se susține, în esență, că încălcarea art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție trebuie analizată din perspectiva termenului pentru care a fost suspendată, prin acte succesive, plata creanței asupra statului și dacă acest termen este rezonabil, de natură să nu afecteze substanța dreptului de proprietate. Prin procedura de suspendare a drepturilor de creanță dreptul a fost transformat în unul teoretic sau iluzoriu, având în vedere că
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
numai pentru viitor, pe durate clar precizate în timp, în domeniul propriu de aplicare. Instanța apreciază că intenția legiuitorului nu rezultă în mod clar prin raportare la normele de tehnică legislativă menționate în excepția de neconstituționalitate și la obiectul reglementărilor succesive; în acest context, se poate deduce că dispoziția privind neacordarea de ajutoare la ieșirea la pensie, pe perioada vizată în cererea introductivă, prelungește suspendarea unor dispoziții normative abrogate, contravenind dispozițiilor constituționale invocate. De asemenea, în Dosarul nr. 1.186D/2021, instanța consideră
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. În consecință, reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în care ele au fost adoptate. ... 73. Referindu-se la compatibilitatea prevederilor de lege criticate cu dispozițiile constituționale și convenționale privind dreptul de proprietate, prin Decizia nr. 457 din 25
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
că Legea nr. 567/2004 a prevăzut, în redactarea inițială a art. 68, acordarea pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea. Articolul de lege menționat a fost supus mai multor modificări succesive, iar prin art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, s-a dispus transformarea acestor pensii de serviciu în
DECIZIA nr. 414 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275547]
-
bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata. Începând cu anul 2010, Guvernul a limitat la o sumă fixă această indemnizație, prin ordonanțe de urgență ale Guvernului succesive, coeficienții stabiliți prin lege fiind aplicați aspra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 și în prezent. Ordonanțele de urgență ale Guvernului nu pot fi considerate ca având caracter special și ca fiind
DECIZIA nr. 386 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275451]
-
pe o perioadă de maximum 5 ani, dar nu mai mult de 31.12.2028, începând cu data intrării în vigoare. Prezentul acord intră în vigoare la data de ................. (se completează de către AIMMT). Acordul se desfășoară pe parcursul a două perioade succesive, astfel: – perioada de efectuare a cheltuielilor și de depunere a decontului de maximum 12 luni calculate de la data intrării în vigoare a acordului de finanțare, dar nu mai târziu de 15.09.2025; ... – perioada de 3 ani de monitorizare de la
PROCEDURĂ din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275856]
-
de 15.09.2025; ... – perioada de 3 ani de monitorizare de la momentul emiterii acordului de plată de către AIMMT, începând cu data virării în contul de tranzit deschis la banca parteneră a sumelor aferente acordării primelor de capital. ... Cele două perioade succesive de implementare și monitorizare alcătuiesc împreună termenul contractual de maximum 5 ani în care se desfășoară prezentul acord, conform schemei de ajutor de minimis. (la 11-09-2024, Articolul 3, Punctul II., Anexa nr. 2 a fost modificat de Punctul 2., Articolul
PROCEDURĂ din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275856]
-
prin secționarea acesteia în porțiuni de linie denumite sectoare de bloc de linie automat, acoperite de semnale luminoase. Articolul 114 În funcție de tipul constructiv, instalațiile de bloc de linie automat trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) să permită expedierea succesivă a mai multor trenuri, la interval de sector de bloc, de la stația expeditoare spre stația primitoare; ... b) să nu permită punerea pe liber a unui semnal de ieșire sau de ramificație, înainte de eliberarea de tren a sectorului de
CONDIȚII din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275332]
-
Codul civil consacră dreptul părții la rezilierea locațiunii dacă cealaltă parte, fără justificare, nu își execută obligațiile contractuale, precum și dreptul la daune-interese. Tot potrivit regulilor generale [art. 1.523 alin. (2) lit. c) din Codul civil], în contractele cu executare succesivă, partea care refuză sau neglijează să își îndeplinească în mod repetat obligația contractuală este de drept în întârziere. De asemenea, în ceea ce privește instituirea continuării contractului de arendare în cazul decesului arendatorului, potrivit regulii generale, prevăzute la art. 1.820
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
anterior menționată, Curtea constată că autorii excepției critică reglementarea diferită a calculului indemnizațiilor: pentru indemnizațiile aflate în plată raportarea se face la luna decembrie a anului anterior (indemnizațiile au fost plafonate în anul 2011, plafonarea fiind menținută prin acte normative succesive), iar pentru indemnizațiile „cuvenite“ raportarea se face la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. ... 27. Cu privire la
DECIZIA nr. 148 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275719]
-
din ORDINUL nr. 1.494 din 19 iunie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 573 din 19 iunie 2024 ) Secţiunea a 3-a Procedura de plată, decontare Articolul 36 Schema de ajutor de minimis se desfășoară pe parcursul a două perioade succesive: a) o perioadă de implementare de maximum 18 luni, calculată de la data intrării în vigoare a contractului de finanțare până la depunerea cererii de rambursare ( anexa nr. 11 ); ... b) perioada de 2 ani de monitorizare, calculată de la finalizarea
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273767]
-
de la data intrării în vigoare a contractului de finanțare până la depunerea cererii de rambursare ( anexa nr. 11 ); ... b) perioada de 2 ani de monitorizare, calculată de la finalizarea perioadei de implementare (depunerea cererii de rambursare). ... Cele două perioade succesive de implementare și monitorizare alcătuiesc împreună termenul contractual în care se desfășoară acordul de finanțare, conform prezentei proceduri. Articolul 37 Decontarea cererilor de rambursare se face astfel: 1. În termen de maximum 18 luni de la momentul intrării în vigoare
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273767]
-
observații pe fond se publică pe site-ul Camerei Deputaților și pe platforma IPEX. Articolul 182 Comisia pentru afaceri europene și comisiile permanente de specialitate sesizate urmăresc întreaga evoluție a procesului de negociere în cadrul instituțiilor Uniunii Europene și documentele succesive care pot fi adoptate în cursul acestui proces. Articolul 183 (1) În cazul unor evoluții sau modificări semnificative privind un proiect de act legislativ sau un proiect de act fără caracter legislativ, Comisia pentru afaceri europene sau orice comisie permanentă
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/273497]