5,001 matches
-
în cadrul altei succesiuni de întrebări sau al altui chestionar, diferit din punctul de vedere alconținutului întrebărilor. Și asupra problemelor legate de ordinea întrebărilor în chestionar vom reveni încapitolul destinat erorilor, întregind și concretizând conținutul ideilor expuse într-o manieră mai succintă aici. Capitolul IVtc "Capitolul IV" ACURATEȚEA DATELOR Erori și surse de erori în anchete și sondajeTC " ACURATEȚEA DATELOR Erori și surse de erori în anchete și sondaje" 1. Noțiunea de eroare. Tipuri de eroritc "1. No]iunea de eroare. Tipuri
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
măsluite fiind, ele măsoară, până la o eventuală corectare, fidel. În demersurile din câmpul socioumanului însă, datorită complexității, fluidității și efectelor de interacțiune cercetător-subiect, a te întreba dacă ai aflat ceea ce ți-ai propus să afli este esențial. Înainte de a expune succint principalele forme de validitate utilizate și utilizabile în domeniul științelor socioumane, să revenim la a accentua că între validitate și fidelitate există o puternică asimetrie, prima incluzând-o, așa cum am mai menționat, pe cea de a doua. Un item sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o bună calitate cercetărilor pe bază de anchetă și sondaj. Însă, pentru că în ultima vreme pe plan mondial - în speță în literatura nord-americană - s-a intensificat elaborarea unor procedee exprese de asigurare și estimare a calității, vom prezenta și noi, succint, rezultate mai notabile, urmând, în principal, o lucrare didactică de sinteză: Introduction to Survey Quality (2003) scrisă de Paul Biemer și Lars Lyberg. Nu înainte de a reitera că în textul scris de noi cititorul poate destul de lesne identifica idei din
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
s-ar folosi proceduri de corecție, în sensul eliminării distorsiunii mai sus menționate. 5. O modalitate de construcție a unui eșantion naționaltc "5. O modalitate de construcție a unui eșantion na]ional" Vom încheia acest capitol cu o prezentare, relativ succintă, a unei căi ce poate fi urmată- și care, în fapt, este urmată, cel puțin pe anumite segmente, de către institutele desondare a opiniei publice de la noi din țară - în alegerea unui eșantion cu reprezentativitate națională. Am spus că prezentarea e
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unei căi ce poate fi urmată- și care, în fapt, este urmată, cel puțin pe anumite segmente, de către institutele desondare a opiniei publice de la noi din țară - în alegerea unui eșantion cu reprezentativitate națională. Am spus că prezentarea e relativ succintă deoarece, pe de o parte, nu vom intra în toate detaliile de alegere a diverselor unități în eșantion, iar pe de altă parte, nu va fi locul să sugerăm de fiecare dată și în fiecare punct posibilele „bifurcații” ale drumului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
obligați să recurgem la accentuarea acelor elemente care, dintr-un motiv sau altul, nu și-au găsit locul în paginile precedente, apreciind că fără sublinierea lor lucrarea nu poate fi considerată încheiată. Oricum, unele aspecte rămân, prin forța lucrurilor, doar succint prezentate aici și de aceea trimitem cititorul la alte lucrări de specialitate, inclusiv dintre cele apărute la noi în ultima vreme, cum ar fi, de exemplu, Mărginean (2000), King (2005). 1. Pregătirea investigațieitc "1. Pregătirea investigației" În orice investigație științifică
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
funcționalitatea celuilalt. Astăzi, normalitatea este definită în psihopatologie într-un cadru delimitat aproximativ de cele trei criterii menționate, cu un accent mai puternic pe criteriul funcțional. Boala, așa cum este definită mai sus, are mai multe componente, pe care le discutăm succint în continuare. (1) Manifestări (pentru detalii, vezi Boloșiu, 1990). Fiecare boală presupune anumite modalități de manifestare, un anumit tablou clinic, format adesea din elemente afectiv-emoționale/subiective, cognitive, comportamentale și psihofiziologice/biologice interrelate; în unele situații, boala poate să nu aibă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ale unor comparații cu atât mai importante cu cât spațiul surprins fie în planul virtual, fie în cel fictiv sau "real" implică "lumea" ca pe o entitate constrânsă sau onirică. Ocurențele politice ale muncii Vom ilustra aceste afirmații prin confruntarea succintă a două exemple unul despre Coasta-de-Fildeș și altul despre Vietnam care, pornind de la întreprindere și de la raporturile sociale ale muncii ca substrat economic, derulează ansamblul înlănțuirilor unei înțelegeri interne a atribuirilor pe care actorii le operează asupra diferitelor scene care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
între ele. Autosubzistența pune în joc natura însăși a universului uman pe care îl susține, și suntem oarecum dezarmați de faptul că aparatul conceptual socioeconomic de care ne folosim se integrează unui complex de economie monetară. Să rezumăm o comparație succintă între autosubzistență și economia monetară. Să ne plasăm la nivelul concretului imediat, adică al individului, al familiei, al grupului de contacte directe. Definiția cea mai banală a autosubzistenței: producția și consumul nu sunt deloc disociate, pe când, tot prin definiție, ele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ființa metafizică: persoana ca proiecție sau ca transsubiectivitate individuală (Enăchescu, 2001)9. Elementele psihopatologiei sunt și vor fi întâlnite mereu în structura psihologiei clinice deoarece orice abordare sau referire la psihologia clinică nu se poate rezuma doar la o prezentare succintă a elementelor de semiologie psihiatrică. Acest fapt se explică deoarece nu se poate vorbi de tulburări fără să se dea un conținut psihopatologic acestor tulburări. Cu atât mai mult cu cât pentru medici psihiatria a fost considerată doar o dexteritate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și configurația vechii așezări, în structura sa teritorială, se constituie în dovezi ce atestă realități străvechi pe vatra și hotarul numite Umbrărești, în ciuda faptului că menționarea scrisă a satului apare destul de târziu. Întâlnim un sat cu numele Umbrărești într-un succint text, extras dintr-un act datat 10 iunie 1546, publicat prima dată de N. Iorga, și care cuprinde doar atât: „Petru vodă pentru vânzarea satelor Umbrăreștii și Dumeștii, Menționați, Danciul, Mușat. Marturi: fiii Iliaș, Ștefan, Constantin...” și boierii din Sfatul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din grădini și din cânepi și din prisăci de stupi și din bălți cu pește și din tot locul cu tot venitul...” Fragment dintr-o carte domnească cu referire la obligația dijmei. 1. Considerente de ordin general După ce am parcurs succint drumul străbătut în timp de obștea teritorială liberă a Umbrăreștilor devălmași, ca sorginte românească de veche organizare în structurile sale esențiale, să ne îndreptăm acum atenția și asupra locurilor și comunităților umbrăreștene, care au fost aservite unor stăpâniri individuale, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
incendii cu mult lemn carbonizat și cu cărămizi deformate prin zgurificare, iar în stratul cel mai de jos, în arsură, am descoperit, la câteva zile după încheierea sondajului, o monedă rău conservată, pe care cercetătorul ieșean Viorel Butnariu o descrie succint astfel: „denar Ferdinand I 154(3) Kremnica”. O monedă asemănătoare, dar fără dată, fusese găsită anterior la suprafață în același loc, dovezi elocvente ale aflării caselor la vremea respectivă în ființă. Se observă urmele de refaceri consecutive, dar e sigur
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
luat ființă primele școli, și până după 1930, comuna Umbrărești nu a avut nici un local de școală, instituția funcționând în case închiriate. Primul local de școală construit a fost în satul Slobozia în anul 1923, așa după cum rezultă dintr-un succint proces-verbal de inspecție ce relatează: „începând cu toamna anului 1921 s-au pus bazele unui local de școală, ridicându-se scheletul din lemn”. Inițiatorul lucrării a fost învățătorul Vasile Sobieschi, dar el n-a ajuns să vadă localul terminat din cauza
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trebuie să se bazeze, potrivit lui Gilpin, pe o abordare care să integreze domeniul politic și economic, de pe poziții egale. De asemenea, disciplina relațiilor internaționale ar trebui să devină economie politică internațională. Pe lîngă tipologia ternară, Gilpin oferă și o destul de succintă privire asupra temei principale la care se presupune că se referă economia politică internațională (și care îi definește programul științific de cercetare). Definiția pe care o dă Gilpin economiei politice internaționale este următoarea: "Interacțiunea reciprocă dinamică în relațiile interna-ționale dintre
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
societăți. Examinând varietatea mijloacelor folosite de oameni pentru adaptare la mediile și tehnologiile lor particulare, putem aprecia mai bine influența forțelor sociale în societatea noastră atât acum cât și în trecut. De aceea, vom încheia acest capitol cu o privire succintă asupra aspectelor structurii sociale în tipurile diferite de societăți pe care le cunoaște istoria umanității. Sociologii și antropologii, folosesc ca să compare societățile, tipologii sociale care sunt descrieri abstracte ale societăților bazate pe observații actuale. Dar subliniem că nici o societate reală
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
multe diferențe pleacă de la realitatea că teorii diferite abordează aspecte diferite ale socializării și proceselor dezvoltării ființelor umane. Printre cele mai importante teorii ale socializării și dezvoltării sunt teoriile interacționiste, teoriile freudiene și teoriile dezvoltării cognitive. Dar înainte de a trata succint fiecare teorie semnificativă în parte, vom limpezi relația dintre natură și educație, care într-o formă sau alta, joacă un rol important în fiecare teorie. 5.1.1. Natură versus educație În psihologie și, într-o mai mică măsură în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de asemenea, subiect al socializării și din partea colegilor care îi îndrumă să se preocupe de modalitățile de acomodare convenabilă în instituția totală. 5.4. Perspectiva funcționalistă și perspectiva conflictualistă asupra socializării Vom încheia discuția noastră despre procesul socializării printr-o succintă considerație despre înțelesul acesteia din perspectiva unor idei opuse ale teoriilor funcționaliste și conflictualiste. 5.4.1. Perspectiva funcționalistă Din punctul de vedere al individului am observat că procesul socializării corespunde nevoilor acestuia de interacțiune socială și că acesta îl
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de perspectiva folosită, orice organizație are cinci elemente componente: 1. Structura socială reprezintă produsul pattern-urilor relațiilor existente între membrii organizației. Aici vorbim de structura reală sau comportamentală (de exemplu, structura puterii) versus structura ideală sau normativă (norme și roluri), succint exprimat: "este" vs. "ar trebui". Această structură poate fi formală pozițiile și relațiile sunt definite și specificate explicit; ori poate fi informală pozițiile sociale corespund caracteristicilor și afinităților membrilor organizației. 2. Participanții sau actorii sociali indivizi membrii ai organizației, care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai dificile forme de înțeles ale comportamentului uman, lucru ce îi determină pe aceștia ca uneori să îi dea explicații mai mult sau mai puțin simple. În istoria cunoașterii umane s-au cristalizat câteva abordări nesociologice pe care le prezentăm succint. Orientarea clasică localizează cauzalitatea devianței și crimei la nivelul libertății de voință a individului de a alege între "plăcerea" ce decurge din comportamentul deviant sau din încălcarea legii și sancțiunea penală. Orientarea antropologică (medicul și criminologul italian Cesare Lombroso) conferă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și instrumentele metodologice ale sociologiei, economiei sau științei politice. Totodată, putem observa cu ușurință cum parlamentarii de orientări politice diverse au de obicei înțelegeri mult prea diferite despre natura și cauzele problemelor sociale. În fața acestei situații, se impune să prezentam succint câteva dintre cele mai răspândite înțelegeri greșite ale pro-blemelor sociale, care evidențiază superficialitatea cunoștințelor, lipsa lor de viabilitate și erorile în care oamenii se pot cantona. Deși mulți oamenii sunt de acord că o anume condiție, împrejurare sau fenomen social
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
John Kituse (1975, p. 145-159). Seria de patru etape care acoperă procesualitatea unei probleme a fost denumită "O istorie naturală a problemelor sociale" (Horton, P. B., Leslie, G. R., Larson, R. F., Horton, R. L., 1997, p.27 ). Le prezentăm succint. Etapa 1: necazurile personale în contextul problemelor sociale. Multe situații care în cele din urmă sunt definite ca probleme sociale nu sunt considerate de la început în acest mod. Mai întâi există unii oameni care încep să se plângă de o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
privind raporturile de putere în familie pot fi analizate și din Barometrul de gen1. De pildă, familia poate fi considerată partenerială 2 la nivelul declarativ al intențiilor, dar se dovedește patriarhală odată ce reperele analizate privind diversele activități casnice sunt prezentate succint. În ceea ce privește relațiile parentale, reprezentarea este diferită la nivelul a ceea ce este considerat normal, față de cea a implicării efective în relațiile respective. La întrebarea: „Cine ar trebui să se ocupe în familie de creșterea copiilor?”, răspunsul onorabil în proporție de 71
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ale teoriilor feministe: valorizarea maternității, în special, și a activităților de îngrijire, în general, cu o dublă miză: scoaterea acestor activități din sfera exclusiv feminină și aducerea lor în plan public și politic. În încheierea acestui studiu, mă voi referi succint la problematica femeilor-lider. Modalitățile clasice de conducere sunt bazate pe ierarhii și individualizare. S-a constatat însă în organizațiile conduse de femei că acestea au un mod diferit de a conduce, ...mai participativ, relațional și interpersonal. Femeile aflate în poziții
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
colț de pagină de ziar ă oferea următoarea justificare: „Întreruperea cursului sarcinii reprezintă un act cu grave consecințe asupra sănătății femeii și aduce mari prejudicii natalității și sporului natural al populației” (Scânteia, 2 octombrie 1966, p. 5). Ziarul Scânteia motiva succint și adoptarea Decretului nr. 771/1966 de modificare a Codului Penal, deși textul propriu-zis al decretului nu conținea nici o justificare. Modificarea Codului Penal însemna introducerea „infracțiunii de avort”, sancționată cu închisoare atât pentru femeile însărcinate care își provocau sau acceptau
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]