2,316 matches
-
părinții și instituțiile educative vor putea utiliza cu mai multă eficacitate filtre pentru a împiedica accesul minorilor la site-urile pornografice. Autor: Anca Murgoci De astăzi, 6 decembrie, 100.000 de site-uri cu terminația .xxx vor putea fi accesate. Sufixul dorește să definească domeniul accesat, așa cum este cazul .edu sau .org. Practic, se dă posibilitatea utilizatorului să știe ce tip de site accesează. Până la sfârșitul anului se așteaptă o creștere dublă față de numărul actual. Managerii acestor site-uri se vor
Domeniile .xxx au devenit active începând de marți () [Corola-journal/Journalistic/67964_a_69289]
-
adjectiv invariabil și adverb. Răspândirea lui trendy este favorizată și de existența împrumutului trend ("tendință", "tendință a modei"), deja impus, foarte folosit (ca împrumut "de lux", cu conotații de modernitate, în ciuda faptului că nu introduce noțiuni noi). În derivatul trendinez, sufixul -ez accentuează și fixează nota ironică, peiorativă, pe care o capătă uneori chiar trendy: obsesia de a fi la modă fiind văzută cu detașare, ca o formă de superficialitate și lipsă de personalitate. În dicționarele on-line create prin contribuția voluntară
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
foarte general îi permite să fie aplicat - cum se vede și din exemplele de mai sus - atât persoanelor, cât și obiectelor sau abstracțiilor. Trendinez e format prin analogie, ceea ce explică prezența unui -n- suplimentar între baza de derivare trendy și sufixul -ez. Adăugarea sufixului -ez la anglicismul trendy poate fi interpretată în două feluri. În primul rând, este vorba de o adaptare morfologică: un cuvânt invariabil, preluat din engleză, este încadrat, cu ajutorul sufixului, în tiparele flexionare cele mai caracteristice ale adjectivelor
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
permite să fie aplicat - cum se vede și din exemplele de mai sus - atât persoanelor, cât și obiectelor sau abstracțiilor. Trendinez e format prin analogie, ceea ce explică prezența unui -n- suplimentar între baza de derivare trendy și sufixul -ez. Adăugarea sufixului -ez la anglicismul trendy poate fi interpretată în două feluri. În primul rând, este vorba de o adaptare morfologică: un cuvânt invariabil, preluat din engleză, este încadrat, cu ajutorul sufixului, în tiparele flexionare cele mai caracteristice ale adjectivelor și ale substantivelor
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
-n- suplimentar între baza de derivare trendy și sufixul -ez. Adăugarea sufixului -ez la anglicismul trendy poate fi interpretată în două feluri. În primul rând, este vorba de o adaptare morfologică: un cuvânt invariabil, preluat din engleză, este încadrat, cu ajutorul sufixului, în tiparele flexionare cele mai caracteristice ale adjectivelor și ale substantivelor românești. Flexiunea nu era imperios necesară folosirii adjectivale (există multe adjective invariabile și clasa se întărește permanent în limba actuală, prin împrumutul lexical), dar era obligatorie pentru folosirea ca
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
cu articol hotărât): "ochelari de trendineză" (linkmania.ro), "locurile libere erau ocupate de trendinezi" (piticu.ro), "trendinezul cu ochelari" (7plus.ro); "un telefon de fițe folosit de toți trendinezii" (krumel.ro), "problemele trendinezilor (cabral.ro) etc. Pe de altă parte, sufixul nu aduce informație semantică propriu-zisă, adjectivul trendinez,-eză fiind echivalent cu trendy: "lumea trendineză" (zoso.ro) și "lumea trendy" (eblogs.ro/oana); "orice chestie trendineză" (cabral.ro) - "blogul e așa, o chestie trendy" (debatehouse.net) etc. Derivarea cu -ez aduce
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
funcția pe care o are așa-numita sufixare parazitară, studiată mai ales de cercetătorii argoului francez și pentru care s-au propus în ultima vreme și denumirile sufixare gratuită sau ludică (Françoise Mandelbaum Reiner, în Langue française, nr. 90, 1991). Sufixul produce o lungire, o deformare a cuvântului, pe care nu îl face însă de nerecunoscut, stimulând doar plăcerea ludică a descoperirii. În română, intră în această categorie derivate ca prietenar (pentru prieten), întâlnitură (întâlnire), străinez (străin), băbăciune (babă). Trendinez întărește
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
1974: 330). Aceasta a fost explicată de Al. Graur din țigănescul kere "acasă", dar se leagă și de verbul românesc popular "a (se) căra", de la care poate fi o simplă formație glumeață. De fapt, terminația -el evocă diminutivarea (poate fi sufixul diminutival, aplicat în glumă chiar unei forme verbale, așa cum sufixul augmentativ și onomastic -oi(u) apare în devierea glumeață am terminoiu), dar poate fi percepută și ca element tipic țigănesc (fiind o terminație verbală foarte frecventă), folosit în evocarea cu
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
țigănescul kere "acasă", dar se leagă și de verbul românesc popular "a (se) căra", de la care poate fi o simplă formație glumeață. De fapt, terminația -el evocă diminutivarea (poate fi sufixul diminutival, aplicat în glumă chiar unei forme verbale, așa cum sufixul augmentativ și onomastic -oi(u) apare în devierea glumeață am terminoiu), dar poate fi percepută și ca element tipic țigănesc (fiind o terminație verbală foarte frecventă), folosit în evocarea cu scop comic a vorbirii țiganilor: șocarel, cărel, haordel. Din punct
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
încă suficient fixat: "Nu uitați să faceți 'reload' la pagina ca să citiți cea mai recentă versiune"; Se poate caută această poezie cu următorul 'search'". Un pas spre asimilare e facut prin adaptarea glumeața a terminologiei de specialitate, prin derivarea cu sufixe vechi și populare sau prin combinarea cu termeni familiari, populari și chiar regionali: "o firmă care se respectă trebuie să apară musai și în varianta interneticeasca"; "nu oricine este legat la o bucățică de server"; "cetitorul internetist", "Internelu", "postașul matale
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
un articol din 1937 și în Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor" (1946); pifă a fost menționat de Valentin Gr. Chelaru, în articolul "Din limbajul mahalalelor" (1937). În dicționare (DEX, DLR, MDA etc.), pifan este prezentat ca derivat cu ajutorul sufixului -an din pifă, termen la originea căruia ar sta germanul Pfiff ("infanterist"); alte ipoteze au invocat o posibilă origine rusă sau onomatopeică. În vechea sa monografie (din 1938) despre argoul românesc, Al. V. Dobrescu indicase totuși o sursă mult mai
Pifan, pufan, pufarez, pufarin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8288_a_9613]
-
și politica lingvistică, se pot stabili relații complexe. Ministru, de exemplu, apare în DEX cu formă unică de masculin. În schimb, în dicționarul academic (DLR), sînt înregistrate formele ministreasă, ministresă și chiar ministroaică. Ministreasă (considerat "familiar, adesea ironic"), format cu sufixul -easă, apare la Macedonski; ministroaică (cu mențiunea "neobișnuit") e atestat la Iacob Negruzzi. Sensul atribuit - singurul posibil în epocă - este "soție de ministru". Varianta ministresă, considerată o adaptare după fr. ministresse, era folosită, cam în aceeași perioadă, de Vlahuță. Florica
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
1990, o polemică asupra formelor de acest tip, folosite de presă și admise oficial, dar contestate de Academie. Și în româna actuală, în presă și în Internet, se constată în primul rînd răspîndirea destul de mare a formei ministră: formată cu sufixul moțional cel mai productiv (care a creat și formele ingineră, studentă, președintă etc.); sînt peste 300 de citate, cu sensul actual, evident, de "ministru femeie". Contextele sînt eventual informale, cuprinzînd formulări mai directe, dar nu neapărat agresive și peiorative: Când
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
apare varianta ministreasa: "Iată răspunsul magistral, rostit de ministreasa MEC" (ziua.ro, 1.07.2002); "Presa a intrat în posesia documentației. Ministreasa a negat cu infatuare" (graiul.ro 7.04.2004). Nu trebuie să îngrijoreze pe nimeni faptul că unele sufixe feminine ar avea conotații peiorative: în română e vorba în primul rînd de registrul stilistic, de ruptura dintre limbajul popular și cel cult. Ca și vocativul sau alternanțele, formele populare sînt simțite de vorbitori ca "nerespectuoase". Altminteri, în uz pare
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
Rodica Zafiu Discutam cu cîțiva ani în urmă (România literară, nr. 24, 2004) despre furăciune - cu sensul "furt" -, inovație familiar-argotică din ultimii ani, destul de surprinzătoare: termenul este format cu ajutorul unui sufix foarte bine reprezentat în limba veche, aparent neproductiv în limba de azi. Terminație moștenită în unele cuvinte (rugăciune, înțelepciune etc.), -ciune a devenit un sufix cu care s-au format multe altele - bine fixate în limbă (deșertăciune, vioiciune etc.) sau
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
cu sensul "furt" -, inovație familiar-argotică din ultimii ani, destul de surprinzătoare: termenul este format cu ajutorul unui sufix foarte bine reprezentat în limba veche, aparent neproductiv în limba de azi. Terminație moștenită în unele cuvinte (rugăciune, înțelepciune etc.), -ciune a devenit un sufix cu care s-au format multe altele - bine fixate în limbă (deșertăciune, vioiciune etc.) sau cu totul ieșite din uz (întrebăciune, vindecăciune). Sufixul -ciune a fost făcut celebru de purismul lui Aron Pumnul, care îl recomanda pentru transpunerea unor împrumuturi
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
neproductiv în limba de azi. Terminație moștenită în unele cuvinte (rugăciune, înțelepciune etc.), -ciune a devenit un sufix cu care s-au format multe altele - bine fixate în limbă (deșertăciune, vioiciune etc.) sau cu totul ieșite din uz (întrebăciune, vindecăciune). Sufixul -ciune a fost făcut celebru de purismul lui Aron Pumnul, care îl recomanda pentru transpunerea unor împrumuturi latino-romanice (ca echivalent al lat. -tio/-tionem, al fr. -tion, it. -zione etc.); forme ca eliminăciune sau emulăciune sunau comic încă din vremea
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
comic încă din vremea creării lor, iar termenul ironic și depreciativ ciunism, creat de adversarii filologului, a intrat în dicționarele curente (DEX). Or, e interesant că în limbajul familiar-argotic actual au apărut deja mai multe derivate cu -ciune, astfel că sufixul tinde să se transforme într-o marcă stilistică, într-un instrument de convertire a cuvintelor comune în cuvinte argotice. Alături de furăciune, au apărut substantivele destul de frecvente în argou - bunăciune, băbăciune, mortăciune (cu sensul "omor") - și chiar unele formații recente și
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
cuvinte argotice. Alături de furăciune, au apărut substantivele destul de frecvente în argou - bunăciune, băbăciune, mortăciune (cu sensul "omor") - și chiar unele formații recente și de circulație redusă, precum pornăciune ("film porno", în 123urban.ro). Caracteristică e, în cele mai multe cazuri, calitatea de sufix inutil morfologic și semantic, care nu schimbă nici clasa gramaticală, nici sensul, adăugînd doar marca "argotic": o babă - o băbăciune; bună - bunăciune, porno-pornăciune. E probabil ca această valoare să provină din conotațiile negative transferate asupra sufixului de la destul de mulți termeni
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
cele mai multe cazuri, calitatea de sufix inutil morfologic și semantic, care nu schimbă nici clasa gramaticală, nici sensul, adăugînd doar marca "argotic": o babă - o băbăciune; bună - bunăciune, porno-pornăciune. E probabil ca această valoare să provină din conotațiile negative transferate asupra sufixului de la destul de mulți termeni negativi care îl cuprindeau deja (stricăciune, urîciune, spurcăciune etc.); probabil că și sonoritatea sa prea puțin eufonică a contribuit la această utilizare. Cel mai vechi din seria argotică pare să fie termenul mortăciune, cu sensul "crimă
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
în dicționarele mai noi de argou și limbaj familiar, inclusiv în cele on-line ("e plin de boarfe pe Calea Victoriei după 9-10", 123urban.ro). De la boarfă s-a format în ultima vreme un derivat colectiv, chiar mai marcat peiorativ: borfet (cu sufixul -et, ca în tineret, păsăret etc.); cuvântul ar putea fi mai vechi (și atunci ar fi stat la originea formei borfeturi), dar lipsesc atestările sale în forma de singular. Pe la începutul anilor �90, borfet circula cu acest sens colectiv: "Ceva
Metafora obiectului uzat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6739_a_8064]
-
pe care unii vorbitori au rezolvat-o considerând că borfet este un epitet negativ pentru bărbați (masculinul lui boarfă): "Nu am nevoie de comentariile unui borfet trădator, securist, cu impresii intelectuale" (forum Capital, 18.05.2009). S-a format (cu sufixul specific) și un nou feminin: borfetă, al cărui segment final e identic cu sufixul -etă, simțit azi ca ușor depreciativ (cf. nașpetă): "R. e o borfetă netalentată" (forum, libertatea.ro, 15.10.2008) și care are pluralul borfete ("cele ŤTrei
Metafora obiectului uzat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6739_a_8064]
-
pentru bărbați (masculinul lui boarfă): "Nu am nevoie de comentariile unui borfet trădator, securist, cu impresii intelectuale" (forum Capital, 18.05.2009). S-a format (cu sufixul specific) și un nou feminin: borfetă, al cărui segment final e identic cu sufixul -etă, simțit azi ca ușor depreciativ (cf. nașpetă): "R. e o borfetă netalentată" (forum, libertatea.ro, 15.10.2008) și care are pluralul borfete ("cele ŤTrei suroriť au ajuns să fie Ťtrei borfeteť, în viziunea unor regizori neconvenționali", Evenimentul zilei
Metafora obiectului uzat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6739_a_8064]
-
cu rezonanțe tipic românești e mai redusă: „Din întunecata și atât de îndepărtata mea copilărie au parvenit până la noi câteva jucării din care cea mai importantă este fără îndoiala ursul Ursei”. Pot fi totuși incluse în această clasă formațiile cu sufixe diminutivale și în genere cu sufixe specific onomastice: „o păpușă micuță care mirosea a căpșuni și de fapt așa am și numit-o: Căpșunica”; „Bobica (o fetiță clown)”; un urs care „era emblema Berlinului și îl botezasem Berlinel”; „Pufulete (un
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
redusă: „Din întunecata și atât de îndepărtata mea copilărie au parvenit până la noi câteva jucării din care cea mai importantă este fără îndoiala ursul Ursei”. Pot fi totuși incluse în această clasă formațiile cu sufixe diminutivale și în genere cu sufixe specific onomastice: „o păpușă micuță care mirosea a căpșuni și de fapt așa am și numit-o: Căpșunica”; „Bobica (o fetiță clown)”; un urs care „era emblema Berlinului și îl botezasem Berlinel”; „Pufulete (un urs mare, galben)”. Între exotism și
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]