14,769 matches
-
joaca aceea stranie și lenevoasă, dar o joacă al cărei protagonist era o femeie străduindu-se să-și alunge într-un fel plictiseala. Privirea ei avea o tonalitate cețoasă, fără nici un luciu de gînd și fără nici o tresărire de umoare sufletească. Pur și simplu își privea detașată propria șuviță de păr, răsucind-o alene și oarecum într-o doară, ca atunci cînd, în momentele de plictis, cocoloșești din neatenție între degete o bucată de hîrtie. Femeia din fața mea era în întregime
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
Și tot așa, oricît de multe înțelesuri mi-ar sugera aceeași șuviță de păr, ea nu va începe să aibă o virtute estetică decît în măsura în care, grație fantasmei pe care mi-a sugerat-o, poate totodată să-mi inspire o stare sufletească. Din acest moment emoția s-a declanșat și, odată cu ea, și actul creației literare. Dar asta numai dacă pudorile noastre de ființe debile nu ne îndeamnă să ne rușinăm prea mult la auzul noțiunii de creație literară de sorginte erotică
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
puțin notorii îi constelează contextul biografic, uneori chiar cu destul ,succes". Nu mai departe decît un apropiat amic al său, Rudolf Uhrynowschi, ilustrează clasa. Ziarist și diplomat, acesta sosește la Paris în 1921 (întîmplător, anul ,de maximă mizerie și criză sufletească" al lui Mateiu!), neacceptînd decît o gazdă princiară, indiferent cît ar costa: , Citim în memoriile faimoasei Liane de Pougy (Mes cahiers bleus, Plon, Paris, 1977, p. 149)", fostă dansatoare-mimă la Folies-Bergčres, iar în coptul vîrstei, prin măritișul cu Georges Ghika
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
Hossu, G. Niculescu-Varone, precum și cei cuprinși în volumul ce-l menționează, Scriitori uitați, a lui Nae Antonescu (Ed. Dacia, 1980), ale căror nume le prefiră cu melancolie. Dovadă că universul d-lui Pericle Martinescu, ca al oricărui om de noblețe sufletească, e caritabil.
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
clasicilor, care a găsit drumul sigur, bătătorit al credinței. Dacă poezia Clarei Mărgineanu este una a penumbrelor, a spaimelor și a durerilor mai vechi sau mai noi, cea a Monicăi Pillat este solară învăluită în luminile molatice ale Paradisului. Vidului sufletesc din viața tenebroasă a Clarei Mărgineanu, îi corespunde sufletul plin de amintiri și nostalgii al Monicăi Pillat. Totul, în Dorul de rai, emană echilibru, candoare, lumină. Credința și obiceiurile tradiționale sunt cele care dau lumii continuitate. Prin ele trecutul se
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
verificare" nu a decurs spectaculos. Dar întreaga acțiune de reconsiderare a cadrelor de partid, așa cum mi-a fost dat s-o percep în lumea oamenilor de artă, mi-a lăsat un gust amar și mi-a creat sentimentul unui viol sufletesc. îmi răsăreau în minte tot felul de situații care din punct de vedere al probității morale și intelectuale nu se împăcau între ele. Am ținut să evoc circumstanțele și imperativele care le-au determinat, cu atât mai mult cu cât
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
prezidențiale din 1996: "Domnule Iliescu, ați declarat la televiziune, chiar la Televiziunea Română, ca sunteti liber cugetător. Această conform tuturor dicționarelor limbii române înseamnă ateu, necredincios sau fără Dumnezeu. Sigur că omul se poate schimba. Pot să se producă chiar zguduiri sufletești. La Antenă 1, în dialogul pe care l-am avut, v-am întrebat dacă credeți în Dumnezeu. Ați dat, sigur, un răspuns care mie, asa ca om, mi s-a părut neconvingător. Acum aș vrea să vă întreb, pentru că totuși
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
conștiința literară a poetului era inevitabil determinată de conștiința politică. Idealul de libertate era cea mai arzătoare dorință, în fața căreia era decent să-și reprime propriile patimi: "Eu - scrie poetul în profesiunea de credință din Fragmente autobiografice -, grație structurii mele sufletești, am crezut întotdeauna că scriitorul trebuie să fie un luptător, un deschizător de drumuri, un mare pedagog al neamului din care face parte, un om care filtrează durerile poporului prin sufletul lui și se transformă într-o trâmbiță de alarmă
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
penetrantă, Duiliu Zamfirescu are ceva "din fiul scriitorului, Matei, cel pe care Călinescu îl ironizează pentru fumurile aristocratice". Proza lui Vasile Alecsandri, autentică sub unghiul simplelor "însemnări de călător", se înrobește convenției de îndată ce trece în imaginarea situațiilor, în compoziția stărilor sufletești: "Spirit clasic, el este un adept al convenției ce nu imaginează subiecte, ci le rescrie. Clasicul repetă în chip original, dacă se poate spune așa, supunîndu-se canoanelor, în vreme ce romanticul, măcar în principiu, eliberează fantezia și descătușează creația. Alecsandri receptează însă
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
ani, în plină formare, poemele din Istorii duminicale surprind prin maturitatea gîndirii, excelenta stăpînire a tehnicilor poeziei (prozodia este impecabilă) și, nu în ultimul rînd, printr-un imaginar poetic solid, în care cultura temeinic asimilată își dă mâna cu delicatețea sufletească specifică vârstei și imaginația debordantă. Deloc surprinzător, poezia lui Valeriu Stoica este una intelectualizată, conceptuală, doldora de intertextualitate și aluzii livrești. Ea păstrează retorica, pe alocuri grandilocventă și rigoarea prozodică ale poeziei anilor '70, dar oferă și mici semne de
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
emisiunea "Vacanța mare" de pe Pro Tv în seara zilei de Paști, ne-a zis: -Domnii miei, nu trebuie să fii neapărat specialist în psihosociologie (pe loc ne-a invadat pe ceilalți membri ai familiilor un val profesional-emancipativ și de liniște sufletească), pentru a înțelege că acești doi domni au ceva în comun precum dom' Băsescu cu dom'Becali. Nu intru în detalii, fi'ncă nu vreau să-mi afișez stofa profesională, da' adevăr vă zic vouă: la viitoarele alegeri maiorul Garcea
Cupluri contemporane by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10671_a_11996]
-
cu o nouă educație dată părinților, prin a-i face să-și înțeleagă ei înșiși pruncii, să-i înțeleagă nu în nevoile lor materiale imediate, uneori greu de împlinit din cauza sărăciei tot mai acute în țară, ci în dorurile lor sufletești, în acele tainice nevoințe de a se înălța spre alte orizonturi decât cele ale asfaltului și ale mocirlei care cuprinde Orașul, țara. Venisem pregătiți pentru o întâlnire de o oră și ne-au "ținut" viitorii plasticieni mai bine de două
Literatură, tinerețe, creație by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10673_a_11998]
-
a gesticulației dezinhibate, de învingător în orice cursă a vieții, o undă rece de neliniște se strecoară în interiorul securizat al paginii de poezie, tulburând mulțumirea de sine, bucuria autocontemplării. Spre deosebire de alți comentatori care au văzut în aceste strofe un document sufletesc al eternei, sfidătoarei tinereți, nu m-aș grăbi să fac o astfel de echivalare, când apar, aici, indicii clare ale adevăratei stări de lucruri - fie ea și suspendată de proiecțiile adolescentine: "Sunt tânăr, Doamnă, încă aripile mă țin/ chiar de
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
un viciu atunci cînd este practicat de ființa unui intelectual. Și, ca orice viciu, lectura are cîteva trăsături distincte: repetiția, dependența și rafinamentul. Să le luăm pe rînd: lectura nu poate deveni un ritual decît repetînd-o mereu. În plus, dispoziția sufletească pe care ți-o dă lectura nu poate fi întreținută decît, așa, repetînd-o în chip regulat. Fără repetiție nu există plăcere, cum fără repetiție nu există nici dependența pe care o capeți de la un moment dat încolo. Iar dependența poate
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
Sărbătoare a Primăverii", însă, pentru nimeni din familiile noastre nu a fost așa. Am urmărit la televizor oră de oră reportaje în care oameni cu fețe desfigurate de osânda apelor Dunării și cu priviri pustiite de lacrimi de-atâta zbucium sufletesc, abia mai reușeau să spună câte-un cuvânt; astfel am văzut în imaginile televizate întruparea disperării umane și n-am putut avea simțământul sărbătoririi depline când apele, înfiorându-ne cu necruțătoarea lor putere, dărâmau case, acopereau sate și năvăleau peste
Din apocaliptica soacrei lui Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10692_a_12017]
-
a reprezentat ipostaza erudită pe care o poate lua cercetarea omenească atunci cînd este însoțită de o pasiune autentică. Cartea Viața lui C. Dobrogeanu-Gherea este o dovadă în această privință: ea arată că acribia intelectuală este fecundă dacă, în dedesubturile sufletești ale celui care o practică, există un filon afectiv. Cu alte cuvinte, Viața lui C. Dobrogeanu-Gherea s-a născut din dragostea pe care elevul de odinioară, în timpul anilor petrecuți la liceul din Botoșani, a resimțit-o pentru figura stranie și
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
În ceea ce mă privește, tare mi-e teamă că nici Domnul nu mă va ocroti, întrucât nici pe El nu L-am menționat în Istorie. Nu-mi rămâne decât să-mi aștept resemnat sfârșitul, care îi va readuce, sper, liniștea sufletească lui Ionel Bandrabur.
Îmi aștept, liniștit, sfârșitul... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10714_a_12039]
-
grea sarcină, cei care și-au asumat-o, fără a fi sfinți, au acționat sub aripa Providenței, salvând comunicarea, prietenia între oameni, în cercuri tot mai largi și nu neapărat dintr-o strategie. Ci, mai degrabă, dintr-un prea plin sufletesc care i-a împins să dăruiască acolo unde insul era gândit să nu aibă o picătură mai mult decât admite supraviețuirea. Adesea, nici atât... Cartea prietenilor mei, de Iordan Chimet, învingător în lupta cu știmele spaimei este un asemenea exemplu, bilanțul
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
universalitate, cunoașterea. Carte târzie, cu iz testamentar, aceea a prietenilor, dedicată celui mai nobil sentiment ce-i poate apropia pe oameni între ei, îndepărtându-i de umbrele tragicului sentiment de a fi singuri în Cosmos este un model de terapie sufletească. împrejurarea că acești prieteni nu mai sunt, iar acum resuscită, ține de magia evocării, pe care poetul Iorodan Chimet o posedă. în paginile memoriale ale octogenarului care vede lumea cu ochii unui copil, cititorul îi va întâlni, în forma lor
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
scriitori unui tânăr din România care le cerea informații. Un tânăr crescut în idealurile unei generoase democrații, ducându-și cu onorabilitate viața într-un viespar al totalitarismului, salvat de darul visării, al credinței în om. Depozitar al unui fantastic album sufletesc, martor, printre ultimii, ai unei epoci care începe să se închidă în tainele ei, Iordan Chimet pare a-și spune ultimul cuvânt odată cu Cartea prietenilor mei. Să sperăm că e o simplă stratagemă a unui spirit care știe să fie
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
a creat. Aici stă, în fapt, toată chestiunea: nu a fost un simplu episod biografic, printre altele. Practica duhovnicească a scrutării de sine, cât mai severă, exigentă, nemiloasă, poate fi, de asemenea, pusă în relație cu ,masochismul" moral-intelectual, spiritual și sufletesc al personajului predilect din Psalmi și din celelalte poezii. Cu sagacitatea cunoscută și cu doza de ironie necesară, criticul va vorbi într-un alt capitol al cărții despre actul poetic specific intelectual al ,a-intelectualului" Arghezi; în cel de față
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
lacoma plaga. Polițiștii corupți, apăsați de epoleții grei, devin simpli mielușei, fugăriți de infractori pe aleile grotescului jenant sau sunt șantajați de interlopii care fac legea. Recenții violatori ai liniștei romantice de odinioară, ne schilodesc prin amputarea lentă a structurilor sufletești, generând consternare, panică și claustrare. Au arme performanțe în mână și drepturile omului în gură. țopia este enervanta prin definitie. Este stridenta și agresivă. A devenit o profesie rentabilă, căutată de jurnaliști și televiziuni. Indiferent genul. Chiar dacă este la feminin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de oboseală, târziu când se făcuse deja noaptea. Malițios, încercam să o fac să ia lucrurile mai usor: îmi reproșez și astăzi glumă de a vopsi cu culori diferite tacâmurile noastre, sub pretext ca să le evităm spălarea.... De o curățenie sufletească exemplara, lua lucrurile așa cum sunt, pe când eu mocneam. Spre deosebire de ea, care nu ar fi vrut pentru nimic în lume să plece din țară, eu îmi construiam înciudat capital inte lectual publicând în străinătate. În cele din urmă ne-am explicat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
i se pare „spațiu privat al mediului acvatic pe care cele două oceane, Atlantic și Pacific, l-au ridicat în timp, drept buclă cosmică pentru odihnă și admirație”. Pământul dintre două oceane, op. cît. p. 340). Oricum, coliziunea din structura sufletească nu se vindecă, se petrece doar o atingere anteică a existenței. Reflecția, în primă instanță, cedează din prerogativele sale în favoarea experienței. Principiul atât de drag profesorului, preluat de la eminescologul George Munteanu, văzând și făcând, se încarcă de substanță și-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
al lui Bachus. Fire prin excelență boemă, ca licențiat în Litere și Filosofie, nu-i plăcuse activitatea de profesor secundar, preferând funcționariatul, destui ani lucrând la Biblioteca Municipiului București. Și nu i-am fi putut descifra temperamentul pasional, structura lui sufletească pe de-a-ntregul nici din excelentele copioase fragmente de jurnal (7 ani cât 70 și Jurnal intermitent), publicate după 1989, și constituind părți din jurnalul ținut aproape 40 de ani (1935-1984), unul dintre cele mai longevive din literatura română, ca
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]