4,380 matches
-
ceva s-a întâmplat cu tangoul, ceva i-a dat suflet, ceva care îl face diferit de alte dansuri și acesta este bandoneonul, prin care tangoul dobândește esență, sigiliul definitiv, cum spunea Francisco García Jiménez145: cu un accent puternic și sugestiv, dezmoștenește acordeonul, "știe că tangoul are nevoie de el". Devine sufletul tangoului, "că o așteptare a sufletului colectiv, cu caracterul lui sentimental, dar și dramatic și profund, care îi conferă mistica. Că și orgă din temple, tangoul avea nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
fără necaz, fără pasiune".149 Leon Benaros atribuie transformarea tangoului în muzică națională, în ciuda originii sale marginale, faptului că, "născut în La Plata, reprezenta insatisfacția și năzuințele oamenilor locului, însă fără a se fi oprit aici. Tangoul avea o forță sugestiva și o cadența molipsitoare care i-au deschis ușor ușile. A trecut de la leagăn la centrul orașului"150. Tangoul este un univers mental special, care pornește de la suburbie, în mod simbolic, de la lumea romantică a subconștientului, din străfundurile omului, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
dorința de a provoca o impresie și de a transmite sentimente asupra celor din jur. Așadar dansul nu este doar o formă de mișcare, ci și o modalitate de creație și comunicare. „Mișcarea în dans se caracterizează prin exprimarea, transmiterea sugestivă prin intermediul mișcării corporale a unor stări, idei, mesaje; eleganță și plasticitate; unitate și cursivitate; siguranță și precizie în coordonările segmentare; plasament segmentar corect și precis, cu încadrare într-o varietate de aspecte spațiale; varietate în dinamism, imprimat în diversitatea ritmurilor
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
pozitiv, creativ, este legată de inovație și invers. Nici literatura de specialitate recentă nu evită subiectul, deși, la prima vedere pare că nu mai există elemente noi care să clarifice și mai bine subiectul propus. Învederăm însă o definiție actuală, sugestivă pentru inovație: inovația este rezultatul direct al explorării, urmat de exploatarea acesteia de către diverse organizații, firme, care se bucură de caracterul său de noutate, până când explorarea și exploatarea intensivă a acesteia, face ca inovația să sufere procesul de uzură morală
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
am văzut, încă din anii debutului, Octav Băncilă simțea în tablourile sale „un vădit temperament artistic și remarcabile virtuți cromatice... Această apetență pentru culoare s-a manifestat ca o trăsătură dominantă în creația lui Mihai Cămăruț până când, după expresia foarte sugestivă a unui confrate „găsind că a cântat bine și destul anotimpurile și bucuriile obișnuite ale vieții de pe pământul Modovei, a adormit simplu si firesc precum strămoșii lui după ce-și făceau datoria pe ogor Registrul cromatic al picturii lui Mihai
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
scrieri este evident la nivel stilistic: rolul amănuntului, al detaliului în descriere, un al principiu realist. Scriitorul ne dă o serie de amănunte prin care noi recunoaștem satul românesc tradițional, începând de la casa părintească, cu împărțirea satului, poziția geografică, denumirile sugestive ale celor trei părți ale satului: Vatra Satului partea de mijloc; Delenii - locuitorii de la deal și Bejenii - partea cu „bejenari-, cu oameni veniți recent în sat. Toate amănuntele acestea confirmă un alt mare adevăr care s-a spus despre originalitatea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
locul buhaiului. „Reprezentarea e abia la început, dar povestitorul ține să o percepem în desfășurarea ei „naturală-. De aceea, ni se adresează astfel: „Și ce să vezi?ăcititorul / ascultătorul imaginar). Din această „reprezentație nu lipsește interjecția „hăi, hăi!, atât de sugestivă pentru „rama povestirii-, ambianța ce tocmai s-a înfiripat. Urmează o adevărată scenă comică: copiii se așteptau să fie bine primiți, numai că se ivește o „hapsână de nevastăși le strică socotelile. Tot năduful colindătorilor este exprimat în aceste puține
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
căi biliare), limfoame maligne, leucemii acute (mieloblastice, mielomonocitare), leucemia granulocitară cronică. Autorii japonezi au raportat diferite tulburări endocrine asociate: insuficiență gonadică, diabet zaharat, hipotiroidie. 4. 4. INVESTIGAȚII DE LABORATOR • Examenul radiologic Examenul radiologic al oaselor aduce de cele mai multe ori, elemente sugestive pentru diagnostic: cel mai frecvent leziunea osoasă apare sub forma unor focare de osteoliză, fără semne de condensare în jur, rotunde, de diferite mărimi, uneori cu tendință de confluare. În 13% din cazuri sau în 21% din cazuri nu s-
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
este Incursiuni. Gheorghe Glodeanu vedea în această narațiune ,,o colecție de meditații insolite, nonconformiste în care elementul absurd pare din nou la el acasă"12. Analizând cu o atenție sporită aceasta proză scurtă a lui Blecher, cu un titlul deosebit de sugestiv, luând în considerare convingerea naratorului însuși că ,,verosimilul pare mai adevărat decât adevărul"13 putem afirma că, încă din această etapă, personajul blecherian consideră universul în care trăiește multidimensional. Blecher ridică un prim semn de întrebare asupra a ceea ce în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
rare de altminteri când freamătul lăuntric se desfășoară, aparent, în cea mai deplină solitudine, nu fac excepție 120. Astfel, personajul lui Holban trăiește autentic toate momentele pe care le experimentează în prezența sau abesența martorilor. Mariana Vartic cita un fragment sugestiv, în acest sens, din primul roman al autorului: Și în ora când mă strecor printre cele câteva corăbii ce odihnesc pe plaja mică și mă ascund după o cotitură unde nu vin oameni de obicei, și acolo mă întind pe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
viziunile și scenariile onirice pe care le are personajul. Acestea vorbesc, în fapt, despre ceea ce însuși textul enunță: drama unui eu captiv într-o identitate nedorită. În afara identității captive, nivelurile textului blecherian configurează o poetică a spațiului și timpului deosebit de sugestivă pentru interpretarea din perspectivă transdisciplinară a operei scriitorului. 3.3. Construcții paratopice în textele narative ale lui Max Blecher În Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, Dominique Maingueneau identifica trei tipuri de paratopii: ,,paratopia de identitate", ,,paratopia spațială" și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
gaură beantă, o sferă goală până la ceafă 336. Dacă factorul feminin este lipsit de identitate, absența capului trimițând la ideea eternei căutări a sufletului pereche, factorul masculin, eul narativ, se evidențiază tocmai printr-o exacerbare a acestuia. Fragmentul este deosebit de sugestiv transmițând ideea comuniunii eu-narator natură pe care o întâlnim în toate cele trei romane ale lui Blecher. Mania spațiilor închise revine de data aceasta sub o altă formă. Fragmentul amintește de textele scriitorului american Edgar A. Poe, a cărui obsesie
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
salon de bal, sau, dimpotrivă, camera de spital, în finalul aceluiași roman care devine un craniu imens al unui cal aflat în putrefacție în care naratorul însuși se află în descompunere. Acest fragment pare desprins din unul dintre cele mai sugestive texte ale lui Poe Masca morții roșii. Viziunea blecheriană este asemănătoare cu cea din descrierea celor șapte săli de bal: Și pretutindeni prin cele șapte camere, sumedenie de vise se perindau. Și visele acestea se frământau încoace și-n colo
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
conform sensului ascuns imanente vieții. Ele reprezintă legalitatea misterioasă a vieții manifeste, legea armoniei și condițiile realizării ei într-un mod agreabil, contrară legii dizarmoniei și dezacordului ei intim: sentimentul culpabilității. Divinitățile multiple simbolizează calitățile pozitive ale omului. Imaginea lor sugestivă îl confruntă pe om cu autentica lui responsabilitate față de misterul vieții și morții. Emoția încercată în fața misterului inspiră curajul etic: ignorarea eului inferior de dragul dragostei de sine, care este esențială. Din momentul în care misterul transcendent transcendent față de înțelegerea umană
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în lumea de dincolo, de unde își supravegheau intenționat copiii, membrii tribului. Strămoșul-tată divinizat și imortalizat reprezenta personificarea idealului etic. Imaginea strămoșului defunct înzestrat cu toate virtuțile (forțele sufletului) supraviețuia în memoria fiecărui membru al tribului și exercita astfel o influență sugestivă supraconștient motivantă asupra vieții fiecăruia (recunoscută ca fiind efemeră). Unii printr-o credință comună, membrii tribului trebuiau să se dovedească demni de strămoșii divinizați în speranța că după moarte vor putea fi și ei admiși în lăcașul celest. Imperativul etic
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
animalul, ci se identifică cu animalul divinizat, îl mimează, crezînd că va dobîndi, că va recupera prin simpatie magică forța senină a spiritului instinctiv care animă animalul. Magia mimetică precede magia imploratoare. Dar pe lîngă liniștirea și încurajarea de ordin sugestiv pe care le conține deja forma aceasta a celei mai primitive magii, ea rămîne practic inoperantă. Animalul, deși divinizat imaginativ, se dovedește adesea a fi în realitate extrem de periculos, devenind el însuși o sursă a spaimei. Identificarea regresivă cu animalul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Motivațiile supra-conștiente sînt reprezentate sub forma divinităților, iar cele subconștiente sînt simbolizate de monștri. Spiritele ajutătoare sau ostile răspîndite potrivit animismului în întreaga natură sînt înlocuite de spiritul care îl animă pe om: propria intenționalitate vital rațională sau irațională. Forța sugestivă a tradițiilor constituie temelia credințelor, a animismului. Dar, dacă ar acționa singură, transmiterea sugestivă ar duce la credința de nezdruncinat în orice afirmație, fie ea adevărată sau falsă. Ca să nu fie de la bun început o superstiție, credința cea mai primitivă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Spiritele ajutătoare sau ostile răspîndite potrivit animismului în întreaga natură sînt înlocuite de spiritul care îl animă pe om: propria intenționalitate vital rațională sau irațională. Forța sugestivă a tradițiilor constituie temelia credințelor, a animismului. Dar, dacă ar acționa singură, transmiterea sugestivă ar duce la credința de nezdruncinat în orice afirmație, fie ea adevărată sau falsă. Ca să nu fie de la bun început o superstiție, credința cea mai primitivă trebuie să se caracterizeze deja printr-o altă componentă, opusă credinței sugerate și impersonale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
negura vremurilor, cînd strămoșul tată era venerat ca divinitate providențială, presupus în mod magic ca supraveghindu-și copiii și indicîndu-le ce trebuiau să facă pentru ca să fie demni de bunăvoința lui. Supraviețuirea stratului magic al extraconștientului își exercită și astăzi influența sugestivă. Ideea de providență continuă să se bazeze cel mai sigur pe credință și pe dogme. Este important în această privință să ținem cont de faptul că în limbile plastice ale Orientului, leagănul miturilor, expresia "fiul lui cutare" putea fi cu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și poate constitui un element de comparație. Nimeni nu ar crede într-un trup absolut. Un spirit absolut nu este nici de conceput, nici imaginabil. El nu este decît un idol, ipostaziat cu scopul de a-l face să fie sugestiv. Nu mai este decît un pretext de îndoială intelectuală, o atitudine față de credință, o teoremă care duce la discuții sterile, un născut mort al speculației, o abstracție lipsită de obiectul pentru care ar fi abstractă: o apariție care nu-și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
căror speranță naivă într-un sprijin providențial insuflată încă din copilărie asigură pe tot parcursul vieții lor menținerea credinței în dogme, care merge pînă la acceptarea participării la ceremoiii la fel de stînjenitoare ca și orice alt uzaj convențional bazat pe forța sugestivă pe care o exercită asupra mulțimilor. Aceste luări de poziție înrădăcinate încă din copilărie riscă însă toate să constituie o piedică în calea maturizării funcțiilor reflexive 32. Nu este deloc vorba despre o deviere de la problema aflată în discuție motivele
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
bazată pe natura umană și pe sugestibilitatea ei în privința imaginilor. Grație concentrării atenției asupra unei singure imagini sau mai curînd asupra a două imagini diametral opuse, simbolul "Dumnezeului unic" ne permite să mărim în cel mai înalt grad intensitatea forței sugestive. Principiul imanent al Binelui este reprezentat aici în toată splendoarea lui atrăgătoare (Dumnezeu și Cerul), iar principiul Răului în toată hidoșenia sa (Satan și Infernul), în măsura în care forța emotiv sugestivă dispare, devine tentant să impunem imaginea drept o realitate în vederea exaltării
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ne permite să mărim în cel mai înalt grad intensitatea forței sugestive. Principiul imanent al Binelui este reprezentat aici în toată splendoarea lui atrăgătoare (Dumnezeu și Cerul), iar principiul Răului în toată hidoșenia sa (Satan și Infernul), în măsura în care forța emotiv sugestivă dispare, devine tentant să impunem imaginea drept o realitate în vederea exaltării funcției sale morale stimulatoare. Toate instituțiile religioase apelează la această stratagemă. Dar odată lipsită de semnificația sa simbolică misterul -, imaginea devine cu timpul o convenție fără nici o forță sugestivă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sugestivă dispare, devine tentant să impunem imaginea drept o realitate în vederea exaltării funcției sale morale stimulatoare. Toate instituțiile religioase apelează la această stratagemă. Dar odată lipsită de semnificația sa simbolică misterul -, imaginea devine cu timpul o convenție fără nici o forță sugestivă, ceea ce are drept consecință faptul că și contraimaginea sa, cea a Răului în sine, nu-și mai îndeplinește funcția sugestivă, nu mai inspiră decît aversiune, astfel încît seducția reală a Răului este cea care o înlocuiește în cele din urmă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
la această stratagemă. Dar odată lipsită de semnificația sa simbolică misterul -, imaginea devine cu timpul o convenție fără nici o forță sugestivă, ceea ce are drept consecință faptul că și contraimaginea sa, cea a Răului în sine, nu-și mai îndeplinește funcția sugestivă, nu mai inspiră decît aversiune, astfel încît seducția reală a Răului este cea care o înlocuiește în cele din urmă. Numai spaima sublimată în fața misterului le asigură imaginilor metafizice forța de sugestie morală. A ANALIZA ÎN AMĂNUNȚIME PROIECT ACTUAL SEMNIFICAȚIA
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]