4,043 matches
-
Imperiului German și fost mare maestru al Ordinului „Sfântul Gheorghe”, dizgrațiat după ce trafica, expert și eficient pentru un timp, titluri de cavaler în lumea parvenită a negustorimii vieneze. În fine, memorialistul C. reconstituie filmul evenimentelor contemporane, descoperind, ca într-un sumbru periplu inițiatic, culisele politicii perfide și stresante și versatilul labirint fanariot, pavat, în fals răsfăț, cu capete ce cad, credule sau duplicitare. Potrivit unui studiu filologic de dată mai recentă, tot C. ar fi tradus, în perioada de exil, primele
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
jaf sau la furii ucigașe, la moarte stupidă, la o permanentă degringoladă și plutire în derivă, într-o visare buimacă. Autorul percepe aceste existențe lipsite de orice inițiativă, voință sau libertate de alegere, ca pe niște jucării ale unui destin sumbru, absurd, căruia, copleșite, i se abandonează fără împotrivire. Pare viziunea unui om sfârșit, care nu mai poate sau nu mai vrea să vadă ceva luminos în existența umană. C. afișează o neutralitate neclintită, nu sentimentalizează, nu compătimește pe nimeni, nu
CANTONIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286078_a_287407]
-
Cârdu, „Pronume-Zamenice”, R, 1983, 3; Tartler, Melopoetica, 74-77; Roșu, Dicț. lit. Iugoslavia, 61-62; Nicolae Coande, Profil liric: Petru Cârdu. Lupta omului cu șobolanul, R, 1991, 5-6; Dușan Baiski, La Vârșeț, de vorbă cu Petru Cârdu, R, 1991, 10-11; Virgil Mihaiu, Sumbrele epifanii ale lui Petru Cârdu, APF, 1993, 3-4; Marcel Tolcea, Războiul în biserica Troia, O, 1993, 4; Ștefan Aug. Doinaș, Poezia lui Petru Cârdu, RL, 1993, 18; Bogdan Dumitrescu, Sincronizări, RL, 1993, 23; Popa, Lit. rom. Voivodina, 295-311. D.B.-D
CARDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
un vast repertoriu de situații dramatice, generate îndeosebi de stingerea și reproducerea pasiunilor, izbucnirilor vitale, transpuse în finaluri concise. Astfel, în Arhanghelii finalurile de capitol, instaurând aparențe echilibrate, senine, cuprind adesea un germene de amenințare, prevestitor, de regulă, al debutului sumbru al capitolului următor. E ca o alternare între fatalitate și izbăvire, fără nimic demonstrativ ori cazuistic. În genere, povestitorul este intim implicat în narațiune, participă direct la ea; astfel, el smulge cuvântul din gura personajelor, vorbește în nume propriu, trece
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
singur), echivalează cu moartea. Spiritul de grup este suportul energiei lor. Societatea în care viețuiesc este una închisă, cu reguli fixe. Niculae Mărginean (Strigoiul) este, în fapt, un paznic al respectării tradiției, chiar dacă aceasta pare absurdă; el practică ritualuri rustice, sumbre adesea, pe care toți sunt chemați să le păzească pentru că altfel mor, așa cum s-a întâmplat cu ai lui Gheorghe Mărginean. „Strigoiul” este forța coercitivă a societății închise, pentru care prezent și trecut se confundă. De sub tăria acestei legi, fiecare
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
între lumină și întuneric, între viață și moarte. Crepusculul generează întrebări fundamentale, precum recluziunea monahală. Nocturnul produce o stare de detașare spirituală, însă mereu supravegheată. Prăpastia, golul înnegurat devin un simbol etic, al absorbției în nefericire. Scriitorul are o concepție sumbră despre existență, fără a intra totuși în opoziție radicală cu meliorismul creștin, căci, după el, geneza vieții este durerea. În concordanță cu peisajul sunt și locuințele personajelor, în mod obișnuit cenușii, rar luminoase, bântuite de duhuri (Vedenia, Jandarmul). În ele
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Ca și povestirile, romanele intră brusc în miezul unei situații conflictuale, ca o plonjare directă în ficțiune; explicațiile vin ulterior; în alte împrejurări, cele mai numeroase, debutul are loc într-o atmosferă apăsătoare de claustrare, concretizată de regulă prin încăperi sumbre, posomorâte. Arhanghelii este reprezentativ sub acest raport, primele lui rânduri fiind constituite din descrierea interiorului seminarului pe care urmează să-l părăsească Vasile Murășanu. Este ca o prevestire a caracterului mohorât al conflictului, chiar dacă personajele „pozitive” vor câștiga în final
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Îndrăgostită. În taină, rușinată, nu Întru totul conștient, dar totuși Îndrăgostită lulea. Frumosul nostru lac era Înconjurat de jeg: mizeria obișnuită În iunie și norii de musculițe. Mai era și un gard de protecție nou, care-mi dădea o senzație sumbră când treceam cu mașina pe alături. Maxine Grossinger nu era singura fată din școală care murise În acel an. Carol Henkel, o fată dintr-a unsprezecea, murise Într-un accident de mașină. Într-o seară de sâmbătă, prietenul ei băut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Dar dimineața, când mă trezeam, mă simțeam mai bine. Plecam din camera de motel și ieșeam la aer, În lume. Eram tânăr și, În ciuda spaimei, plin de porniri animalice. Îmi era imposibil să-mi mențin prea mult timp o viziune sumbră. Cumva, eram În stare să uit de mine Însumi perioade lungi de timp. Mâncam gogoși la micul dejun. Continuam să beau cafea foarte dulce, cu mult lapte. Ca să-mi Înviorez starea de spirit, făceam lucruri pe care părinții mei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
zise Marius făcându-mi din ochi. Da! Baftă, spuse și Dragoș. Noapte bună, băieți, am făcut eu gândindu-mă la ceea ce va urma. Noapte bună! ziseră ei. Am închis ecranele și am sfârșit conferința cu cele mai negre și mai sumbre gânduri în minte. Am așteptat puțin, ca să fiu sigur că Dragoș ieșise de pe fir și l-am sunat pe Marius. Vocea sa de bariton a răspuns imediat la telefon și auzindu-mă pe mine a crezut că am uitat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
face bine să fii gata cu pregătirile până în douăzeci și patru de ore și să începi să te îmbraci mai bine de mâine seară. Încă un lucru: Să nu te sperii! Să nu mă sperii de ce anume? Vei vedea tu, promise el sumbru. Duse mâna după pahar, îl înșfăcă cu putere și pentru un moment m-am temut c-o să-l spargă și pe ăsta. Îl duse la gură și bău din el cu sete, apoi îl trânti din nou pe marginea canapelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nimic de câțiva ani buni, zise: Uite! făcu el entuziasmat spre est. Îmi luasem ochii de la el și priveam încotro îmi indica mâna sa, iar ceea ce văzui mă lăsă fără cuvinte. Perdeaua de nori ardea. Capitolul 10 Dimineața părea mai sumbră în acea zi. Totul parcă era amuțit. Nici un sunet nu era la fel de puternic cum fusese ieri. Până și natura părea amorțită. Se părea că o furtună trebuia să apară în orice moment și acum mediul în care trăiam se liniștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
o formă amorfă albă bolnăvicioasă care plutea pe la jumătate de metru înălțime. Sub ea se ghicea un corp de om, culoarea cenușie a mantiilor din Leverif și o mască de gaz care acoperea fața muribundului. Încă respira... Era atât de sumbră scena! Încă respira nefericitul. Ceața îl măcina și îi rodea carnea de pe el cu nesfârșită răbdare, iar el stătea neputincios, pe jumătate inconștient, pe jumătate înnebunit de durere, dar incapabil să și-o exprime. Zvâcnea patetic și involuntar atunci când Dușmanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și banii se duc pe gârlă... Augustus coboară privirea spre el. Își linge degetul de untde lemn ca să nu se păteze, după care amenință nervos: — Să nu te prind că te scumpești unde nu trebuie! Ianuarius consimte cu o mină sumbră. Luptele de gladiatori sunt cea mai sigură metodă de a atrage favoarea maselor. Cutează să ridice ochii din pământ, abia când îl aude pe împărat rostind: — O să folosim amfiteatrul construit pentru jocurile de gladia tori ținute cu ocazia funeraliilor lui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sens rău. Nu a moștenit nimic din decența, onestitatea și demnitatea lui Pollio. Imbecilul vrea o bu cată din conducerea imperiului. Și nu e singurul. Mai sunt și alții care trag sfori în timp ce-i așteaptă sfârșitul. Întoarce brusc o față sumbră către Trio Fulcinius. — Ce-ai rămas așa, ca o stană de piatră? Nefericitul se apropie. Spune mai repede ce ai de zis și lasă-mă-n în pace! adaugă arțăgos bătrânul. Fulcinius i-a observat tulburarea, pe care nu o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se strâmbă în sinea sa. În ținuturile voastre sălbatice, puii de barbari or vedea sânge doar la maturitate... Amestecate cu plăcerea, viciile se strecoară mai ușor în suflet, suflă Pusio. Asta se adeverește doar dacă ești crescut în puf, cugetă sumbru celălalt. Ca romanii ăștia, cărora a ajuns să li se pară sub dem nitatea lor să îndure asprimea serviciului militar și-i caută prin tot imperiul pe cei dispuși s-o facă în locul lor. Preferă să se bucure de distracțiile
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mușcă buzele îmbufnat. Tiberius Nero adaugă dezinvolt: — Mă comport așa pentru a înlesni oricui posibilitatea de a mă întâlni și de a-mi vorbi fără nici o opreliște... Se întunecă brusc la chip. Ultimele cuvinte îi rămân în gât. Un gând sumbru l-a făcut să-și dea seama că nu face altceva decât să salveze aparențele unei libertăți muribunde. Totuși, încă mai ține la idealurile sale. Se întoarce spre Plautius: — Știi, sper, că Velleius e nepotul lui Magius Maximus, prefectul Egiptului
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu elemente agricole de peste hotare", acestea fiind situate "în plășile Hârșovei și Medgidiei"2022. Printre aceste sate erau menționate "Doiran, Făgărașul Nou, Topolog, Mulciova, Arabagi și Urluia"2023. Situația stabilirii românilor în județul Tulcea era prezentată în culori mult mai sumbre. Astfel, jurnaliștii constănțeni apreciau că "în acest județ (...) cei ce s-au putut strecura prin satele Râmnicu de Sus, Pantelimon, Caciamac, Cuciukioi, Cogealac, și alte 2-3 cătune au trecut ca prin urechile acului"2024. Pentru a ilustra cele afirmate anterior
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ocupat Kyūshū și a aflat despre toată această stare de fapt s-a înfuriat la culme socotind lucrarea de propovăduire o adevărată invazie și a poruncit proscrierea creștinismului. Întâmplarea cu pricina fusese impulsul ce dusese la persecuția care arunca perspective sumbre asupra întregii activități misionare din Japonia, dar iezuiților le convenea acum să uite acest lucru. Dar... ce răspuns să trimitem la Ōsaka...? se arătă Diego descumpănit. Am putea să le scriem iezuiților să nu-și mai facă griji în privința mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Singurul lucru care sărea în ochi erau ușile glisante alcătuite din patru panouri pe care erau pictați niște șoimi cu ochi pătrunzători. La castelul Edo sau la conacele altor oficiali, misionarul fusese poftit de mai multe ori în încăperi la fel de sumbre și răcoroase ca și aceasta și de fiecare dată avea sentimentul că în întunericul acestor încăperi uneltirile japonezilor stăteau la pândă ca niște umbre. Cu smerenie ne înfățișăm Sfinției Sale, Papa Paul al V-lea al Romei, stăpânul tuturor creștinilor. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să se gândească la altceva. O să-și ia viața cerându-și astfel iertare pentru că strădaniile sale nu vor fi fost de ajuns. O să-și spintece pântecul. Rămas cu ochii ațintiți la Tanaka, samuraiul încercă să-și alunge repede această imagine sumbră. — Dumneavoastră ce veți face, senior Hasekura? Dacă senior Tanaka merge... răspunse samuraiul, o să merg și eu cu el. În acel moment pe chipul lui Velasco apăru pentru prima oară un surâs firav. — Ce ciudat mi se pare! Înainte de călătorie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
trimit așa la maică-sa. — Maică-sa-i moartă, spuse Trudy. Nu-l omorî, Nickie. Te rog, pentru mine, nu-l omorî. Și după ce-l scalpez Îl dau la câini. Billy era deprimat: — Mai bine ar avea grijă, spuse el sumbru. — O să-l rupă-n bucăți, spuse Nick, Încântat de idee. Și-apoi, după ce scalpase corcitura jegoasă, În timp ce stătea-n picioare, privind cum Îl sfâșiau câinii, fără să-și schimbe expresia, fu tras În spate și Trudy Îl strângea de gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
O, cât aș vrea să-l văd pe tata prin ogradă Cum se agită și cum face treabă, Dar mă cufund în gânduri sumbre Când pe la poartă zăresc doar numai umbre. Aș vrea ca tu să fii din nou în viață, Pe mine să mă cerți și iar să-mi dai povață, Dar ești plecat în veșnică țărână Să stai alăturea de maica mea
Tata by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83205_a_84530]
-
ai momentului, fără reparații, cu toate zgârieturile și urmele de mucuri de țigară la vedere, cu bucățelele de mâncare datând de-acum un secol pe post de umplutură În crăpături. Când li s-au adus berile, au ținut un toast sumbru: — Pentru vremuri mai bune de acum Înainte. Mult mai bune. Dwight a propus imediat un vot democratic dacă să plece a doua zi din Lijiang ca să Înceapă cât mai curând călătoria prin Birmania. Când a Întrebat cine e pentru, singurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Nimeni? Prietenii mei se uitară unii la ceilalți. Existau triburi violente În Myanmar? Dwight părea În mod bizar interesat de acest lucru. Pe Roxanne o durea capul. Se Întreba dacă nu cumva era semn că-i vine ciclul, adică vești sumbre că iar nu rămăsese gravidă. Nu suport microfonul ăla, mormăi ea. Poate cineva să-i spună să-l dea mai Încet sau chiar să ne ofere câteva momente de liniște În loc să tot dea din gură? Lulu continuă: — Povestea e așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]