7,943 matches
-
Notă: Cifrele din tabel reprezintă media punctajelor acordate de experți. Constatarea cea mai relevantă este că trecerea de la adolescență (17-18 ani) la tinerețea propriu-zisă (22-25 ani) înseamnă și o sporire a ponderii valorilor de afirmare „autentică” față de cele de afirmare „superficială”. Pe de altă parte, chiar în cazul vârstei tinere, valorile de afirmare „superficială” par să caracterizeze mai mult mentalitatea și conduita tinerei generații decât cele de afirmare „autentică”. Am utilizat și termenul „conduită”, întrucât experții, în evaluările lor, s-au
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
relevantă este că trecerea de la adolescență (17-18 ani) la tinerețea propriu-zisă (22-25 ani) înseamnă și o sporire a ponderii valorilor de afirmare „autentică” față de cele de afirmare „superficială”. Pe de altă parte, chiar în cazul vârstei tinere, valorile de afirmare „superficială” par să caracterizeze mai mult mentalitatea și conduita tinerei generații decât cele de afirmare „autentică”. Am utilizat și termenul „conduită”, întrucât experții, în evaluările lor, s-au referit nu numai la orientările axiologice potențiale ale adolescenților și tinerilor, ci și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
potențiale ale adolescenților și tinerilor, ci și la expresia acestora în comportamentul deschis. Constatarea reclamă însă câteva precizări: în primul rând, distribuția mediilor și deci diferența dintre ele depind de ce itemi am subsumat la o clasă; în cazulvalorilor de afirmare superficială am folosit itemi de genul „A merge la discotecă”, „A fi original în îmbrăcăminte”, „A dansa după ultima modă”, iar la valori de afirmare „autentică”, itemi ca „A fi bine pregătit profesional”, „A fi cult”. Repartiția într-o clasă sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
modă”, iar la valori de afirmare „autentică”, itemi ca „A fi bine pregătit profesional”, „A fi cult”. Repartiția într-o clasă sau alta, deși s-a făcut cu ajutorul unor consultanți-experți, comportă un oarecare grad de arbitrarietate. În al doilea rând, „superficial” și „autentic” sunt, neîndoielnic, doar din perspectiva adultocentrismului. La nivelul adolescenței mai ales, pentru mulți subiecți lucrurile stau invers: ceea ce noi etichetăm ca superficial, la ei este de adâncime, autentic. În al treilea rând, chiar dintr-o perspectivă a maturității
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
s-a făcut cu ajutorul unor consultanți-experți, comportă un oarecare grad de arbitrarietate. În al doilea rând, „superficial” și „autentic” sunt, neîndoielnic, doar din perspectiva adultocentrismului. La nivelul adolescenței mai ales, pentru mulți subiecți lucrurile stau invers: ceea ce noi etichetăm ca superficial, la ei este de adâncime, autentic. În al treilea rând, chiar dintr-o perspectivă a maturității, „superficial” nu trebuie să primească, în contextul de față, o conotație peiorativă. În legătură cu schimbările axiologice survenite de la o etapă la alta, am utilizat și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și „autentic” sunt, neîndoielnic, doar din perspectiva adultocentrismului. La nivelul adolescenței mai ales, pentru mulți subiecți lucrurile stau invers: ceea ce noi etichetăm ca superficial, la ei este de adâncime, autentic. În al treilea rând, chiar dintr-o perspectivă a maturității, „superficial” nu trebuie să primească, în contextul de față, o conotație peiorativă. În legătură cu schimbările axiologice survenite de la o etapă la alta, am utilizat și ipoteza că atitudinea adolescenților și a tinerilor diferă semnificativ și față de valorile tradiționale și moderne; am presupus
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
adolescenților, este una de căutare, de moratoriu, de ce n-ar fi și atitudinea noastră față de ea în acest spirit? Unele dezacorduri dintre părinți și copii, tineri și adulți au ca bază neînțelegerea și intransigența vârstnicilor vizavi de valorile de afirmare „superficială” ale primilor. Or, în afara faptului că trebuie să ne gândim că în ochii lor aceste valori pot să nu fie deloc superficiale, s-ar mai impune și alte două observații: pentru țările cu un înalt ritm de transformări socioculturale și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
părinți și copii, tineri și adulți au ca bază neînțelegerea și intransigența vârstnicilor vizavi de valorile de afirmare „superficială” ale primilor. Or, în afara faptului că trebuie să ne gândim că în ochii lor aceste valori pot să nu fie deloc superficiale, s-ar mai impune și alte două observații: pentru țările cu un înalt ritm de transformări socioculturale și în tranziție, așa cum este și țara noastră, la diferențele de vârstă cronologică și psihologică se adaugă și diferențele de școlaritate, instrucție, orizont
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și țara noastră, la diferențele de vârstă cronologică și psihologică se adaugă și diferențele de școlaritate, instrucție, orizont cultural intergenerațional, ceea ce mărește potențial distanța dintre mentalități; în al doilea rând, evoluția pe vârste în intervalul preadolescență-tinerețe propriu-zisă este de la valori „superficiale” la cele autentice (mai puțin se întâmplă acest lucru în trecerea de la preadolescență la adolescență). Și atunci, așa cum ne sugerează experiența istorică a omenirii, ca și unele studii sistematice, poate că atitudinea cea mai înțeleaptă, pe care, de altfel, mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
experiența istorică a omenirii, ca și unele studii sistematice, poate că atitudinea cea mai înțeleaptă, pe care, de altfel, mai mult sau mai puțin deliberat mulți maturi și părinți o profesează, ar fi: strategia moratoriului față de aspectele mai puțin importante, superficiale (îmbrăcăminte, jargon, dans, teribilism metafizic etc.) și fermitate, grijă și îndrumare permanentă față de cele esențiale ale traiectoriei de viață (sănătate, profesie, trăsături de caracter etc). 8.3.3. Copii adulți, părinți în vârstă. Schimburile intergeneraționaletc "8.3.3. Copii adulți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
numeroase încercări sentimentale, lipsite de valoare, semnate de Aristide Cantilli, N. Țincu, M. I. Toncescu, N. G. Rădulescu-Niger, Carol Scrob, V. Fărcășanu. Cu proză sunt prezenți D. Stăncescu, Th. D. Speranția, neînsemnații G. Dympolescu, Aug. R. Clavel, D. P. Manolescu, superficialul N. G. Rădulescu-Niger, dar și I. A. Bassarabescu (din 1897) și Mihail Sadoveanu (în 1900 și 1901). Scriitorii pașoptiști, revendicați de „Literatorul” ca tradiție literară, sunt retipăriți și în paginile R.l.: Al. Depărățeanu, D. Bolintineanu (cu romanul Elena). Studii de
REVISTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
fi fost de neconceput În politica publică cu un deceniu sau două În urmă. Țările industriale avansate au avut de mult timp statute În vigoare care protejau bunăstarea animalelor și prevedeau tratamente mai bune pentru animale. Din nefericire, acestea erau superficiale, În cel mai bun caz și aveau puțină forță de constrângere. Această situație Începe să se schimbe În Uniunea Europeană. Marele progres În modul de a vedea lucrurile s-a datorat includerii a două cuvinte Într-un protocol despre bunăstarea animalelor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ei mai mult sau mai puțin rafinat convertite în egoism. (În concepția lui E. Wilson, altruismul propriu-zis, de esență șhard-coreț ar fi cel determinat genetic - sacrificiul de sine al animalelor „nu e niciodată ipocrit” șp. 163ț, pe când conduitele altruiste mai superficiale șsoft-coreț reprezintă hipertrofieri socioculturale ale nevoii de conservare individuală.) Astfel, de pildă, prietenia, dragostea sinceră, dintre o fată și un băiat, încărcată și trăită de cei doi cu tot farmecul romantismului și al poeziei vârstei, printr-o examinare din exterior
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
punctuale, cât și la acela al raportării la valorile și atitudinile centrale, al concepției și stimei de sine. Dacă ele întăresc sau contrazic structurile axiologice profunde și concepția consolidată de sine, vor fi judecate mai riguros; dacă sunt neutre, mai superficial, lăsate în grija gândirii euristice cvasiautomate. c) Dacă prin atitudinile noastre urmărim să ne punem într-o lumină favorabilă în fața altora, va conta de asemenea ce tip de gândire folosim, motivație numită „de impresie”. Mecanismul schimbării de atitudini prin persuasiune
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Mai mult, atitudinea remanentă (inițială) este mai solid ancorată în câmpul cognitiv, ea este mai ușor accesată și, în situațiile spontane, neprovocate, încărcate de empatie, în comunicarea nonverbală, are întâietate în fața celei mai recent dobândite și care e cumva mai superficială. (Nu suntem aici prea departe de spusa populară „lupul își schimbă părul, dar năravul ba”, ceea ce arată încă o dată că în domeniul socioumanului distanța dintre cunoașterea comună și cea științifică este mult mai redusă față de științele „tari” și că avem
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
petrecut pe marginea episodului în care o femeie și-a dat foc în fața Primăriei din Pitești, asistată de un public destul de numeros. Atunci, comentatori ai vieții sociale de la noi din țară s-au grăbit să recurgă la interpretări simpliste și superficiale, precum: „oamenii nu mai pot suporta mizeria și sărăcia”, „acum pe nimeni nu interesează ce se întâmplă cu celălalt”. Din păcate, printre astfel de comentatori publici, mediatizați, au fost nu doar reporteri și ziariști, ci și „sociologi” și „psihologi” (dar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în atenția acordată diferitelor semnale și, inevitabil, de a te opri asupra celor care îți asigură supraviețuirea și prosperitatea. O modalitate concretă de a realiza acest lucru este să nu-ți pierzi timpul și energia în relații interpersonale întâmplătoare și superficiale. Consecința: atenția mai mică acordată nevoilor altora, și în special necunoscuților. Cercetările arată (Levine et al., 1994) că există o corelație puternic negativă între indicatori ai actelor prosociale și densitatea populației. Situația pare că e valabilă nu doar pentru SUA
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
diadică. Ea există și ca realitate psihosocială colectivă, reflectată și în expresia „grup de prieteni”. Dar, chiar în grupurile obișnuite (de muncă, de învățătură etc.), unde, după cum se va vedea în secțiunea următoare, dominante sunt relațiile preferențiale latente și mai superficiale (atracții și respingeri), se înfiripă cvasiautomat și relații de prietenie, și, nu de puține ori, de dragoste. De aceea, redăm în continuare o succintă descriere a celor două fenomene. Prietenia poate fi considerată relația psihosocială de durată dintre două ființe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe acesta dependent de el. Există, de asemenea, o dragoste posesivă, unde dominantă este frica de a nu-l pierde pe celălalt, de unde gelozia patologică, după cum s-a configurat și statistic existența jocului de-a dragostea, unde relațiile sunt mai superficiale, ele sfârșindu-se când cel cu care te-ai jucat doar devine plictisitor sau prea serios. În tot cazul, fiecare dintre noi poate avea pretenția întemeiată că povestea sau poveștile lui de iubire sunt unice și e reconfortant că filtrajul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de tip sintetic, și cea de mai sus este doar orientativă, necesitând unele precizări, dintre care le amintim pe cele mai importante. Astfel, în funcție de specificul scopurilor (sarcinilor), în activitatea grupurilor pot exista mai mulți lideri. Influența nu este una oarecare, superficială, ci determinantă. În acest sens, putem distinge între lideri și persoane influente în grup. Cele din urmă influențează membri ai grupului, uneori pe liderii înșiși, dar nu cu aceeași intensitate ca liderii. Fenomenul conducerii este unul biunivoc, influența fiind dinspre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
anumite condiții (vezi și Stephan și Stephan, 1984; Capozza și Volpato, 1997): contactul are eficiență antidiscriminatorie dacă este orientat înspre atingerea unor obiective comune grupurilor în cauză, deci unde intervine cooperarea; el trebuie să fie sistematic și de durată, întâlnirile superficiale neatenuând atitudinile negative; contactele între grupuri inegale ca prestigiu și putere socială nu au prea mari sorți de izbândă în surmontarea prejudecăților; în fine, dar foarte important, relațiile intergrupale trebuie încurajate și susținute de autoritățile oficiale, inclusiv printr-un cadru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cultura dominantă, cât și cu propriul grup etnic, și ajung la ceea ce se numește identitate biculturală sau integrată, în timp ce alții sunt centrați în exclusivitate pe identitatea etnică de bază, inițială (african-americană sau asiatic-americană, de exemplu) și au foarte puține și superficiale legături cu valorile, credințele și practicile culturii majoritare, ei menținând o identitate separată. Un al treilea tip îl constituie indivizii care au renunțat la identitatea etnică bazală în favoarea culturii dominante, fiind deci asimilați. Există, în al patrulea rând, tipul, mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și prin repetate călătorii în România, o imagine de ansamblu asupra poporului și a spiritului sau, asupra culturii românești și a tradițiilor care o guvernează, astfel încât comentariul său cuprinde progresiv elementele de substanță ale tabloului general, nu numai pe cele superficiale, încifrate în manifestări trecătoare sau puțin semnificative”. SCRIERI: Umorismo romeno, Milano, 1939; Damian Stănoiu, Milano, 1940; Mihail Eminescu, Romă, 1943; La Junimea e le correnti antijunimiste, Romă, 1943; Alecsandri, Brescia, 1946; Storia della letteratura romena, Florența, 1955; ed. (La letteratura
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
fie de învățătură, celui rătăcit. Acțiunea, cu mici variații, se încadrează în câteva scheme. Din felul naiv-burlesc cum sunt numite personajele (Pungășescu patriot, avocatul Fleoncănel ș.a.), se observă că autorul era preocupat să contureze tipuri. Confecționate la repezeală, textele sunt superficiale, cu un aer de improvizație, practicând un umor ieftin, bazat pe facile jocuri de cuvinte. Amuzante totuși, înviorate de un duh ghiduș, ele se vor fi urmărit cu plăcere. Comediograful ia în răspăr fie cusururi și năravuri dintotdeauna, fie stridențe
LUPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
ocazia de a identifica motivația reală asupra problemei care o frământă. În contrast cu aceasta, o abordare de tipul: „Notele nu contează - poți lua o notă excelentă data viitoare dacă înveți” poate să nu surprindă problema și să pară/fie o abordare superficială, catalogată în acest mod și de către student, astfel încât acesta să fie tentat să intre într-o stare defensivă. Or, spre exemplu, dacă un elev a luat o notă de 9 la un examen și ne spune: „Sunt supărat pentru nota
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]