28,530 matches
-
cartă, care menționează accesul la o instanță judecătorească „independentă“ printre cerințele legate de dreptul fundamental la o cale de atac efectivă [a se vedea în acest sens Hotărârea din 2 martie 2021, A. B. și alții (Numirea judecătorilor la Curtea Supremă - Căi de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctul 115, precum și jurisprudența citată]. 195 Această cerință de independență a instanțelor, care este inerentă activității de judecată, ține de conținutul esențial al dreptului la protecție jurisdicțională efectivă și al dreptului fundamental la un
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
ce caracterizează funcționarea unui stat de drept, trebuie în special să fie garantată independența instanțelor față de puterile legislativă și executivă [a se vedea în acest sens Hotărârea din 2 martie 2021, A. B. și alții (Numirea judecătorilor la Curtea Supremă - Căi de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctele 116 și 118, precum și jurisprudența citată]. 196 Potrivit unei jurisprudențe constante, garanțiile de independență și de imparțialitate impuse în temeiul dreptului Uniunii postulează existența unor norme care să permită înlăturarea, în percepția justițiabililor
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
sa în raport cu interesele care se înfruntă [a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 septembrie 2006, Wilson, C-506/04, EU:C:2006:587, punctul 53 și jurisprudența citată, Hotărârea din 2 martie 2021, A. B. și alții (Numirea judecătorilor la Curtea Supremă - Căi de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctul 117, precum și Hotărârea din 20 aprilie 2021, Repubblika, C-896/19, EU:C:2021:311, punctul 53]. 197 În acest sens, trebuie ca judecătorii să se afle la adăpost de intervenții sau de presiuni exterioare care le pot
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
aduce atingere încrederii pe care justiția trebuie să o inspire justițiabililor într-o societate democratică și într-un stat de drept [a se vedea în acest sens Hotărârea din 2 martie 2021, A. B. și alții (Numirea judecătorilor la Curtea Supremă - Căi de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctele 119 și 139, precum și jurisprudența citată]. 198 Referitor mai precis la normele care guvernează regimul disciplinar, cerința de independență impune, conform unei jurisprudențe constante, ca acest regim să prezinte garanțiile necesare pentru a
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
dintre dispozițiile acestuia [Hotărârea din 19 noiembrie 2019, A. K. și alții (Independența Camerei Disciplinare a Curții Supreme), C-585/18, C-624/18 și C-625/18, EU:C:2019:982, punctul 132, precum și Hotărârea din 2 martie 2021, A. B. și alții (Numirea judecătorilor la Curtea Supremă - Căi de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctul 96]. 202 În acest sens trebuie arătat că simplul fapt că membrii cu funcții de conducere ai organului care are misiunea de a efectua cercetări disciplinare și de a exercita acțiunea disciplinară în privința
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu în materia contenciosului administrativ aflat în stadiul de recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanță care a formulat sesizarea și care judecă litigiul în ultimă instanță, iar instanța supremă nu a statuat asupra chestiunilor de drept supuse dezlegării, care nici nu fac obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 34. În ceea ce privește a patra condiție de admisibilitate, vizând existența unei „chestiuni de drept veritabile
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
prevederilor legale enunțate anterior rezultă că legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile - astfel cum au fost acestea decelate în jurisprudența instanței supreme dezvoltată pe marginea mecanismului procedural în discuție -, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... b) cauza care face obiectul judecății să se afle în
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
litigiu dedus judecății, și poate genera divergențe de jurisprudență, care „constituie, prin natura lor, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență în raza lor teritorială“, iar „rolul unei instanțe supreme este tocmai să regleze aceste contradicții de jurisprudență“ (CEDO, Hotărârea din 6 decembrie 2007, Beian împotriva României, pct. 37; Hotărârea din 27 ianuarie 2009, Ștefan și Ștef împotriva României, pct. 32-33; Decizia nr. 34 din 24 mai 2021, publicată în
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
administrativ și fiscal, în Dosarul Curții nr. 194D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 15. Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența instanței supreme, a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și a Curții Constituționale, voința legiuitorului fiind neechivocă în sensul suspendării exercițiului acestor drepturi, acestea nefiind considerate fundamentale. ... 16. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că
DECIZIA nr. 72 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255867]
-
din aceea de ordonator de credite. ... 18. Or, Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016, precitată, a avut în vedere doar ipoteza în care Ministerul Afacerilor Interne a fost chemat ca ordonator principal de credite, și nu ca angajator, instanța supremă nedezvoltând în considerentele deciziei pronunțate și această ipoteză, întrucât aceasta nu a constituit obiectul supus analizei sale. Prin urmare, Curtea a constatat că, în realitate, aspectele invocate de autorii excepției privesc probleme de aplicare a legii, care excedează controlului exercitat
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
vedere faptul că dreptul la viață se bucură de un statut special printre dispozițiile Convenției pe care aceasta le consideră primordiale. Prin urmare, Curtea Constituțională a reținut că dreptul la viață constituie un atribut inalienabil al persoanei și reprezintă valoarea supremă în ierarhia drepturilor omului, întrucât este un drept fără de care exercitarea celorlalte drepturi și libertăți garantate de Constituție și de instrumentele internaționale de protecție a drepturilor fundamentale ar fi iluzorie, fapt ce determină caracterul axiologic al acestui drept, care
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
urmă și alte asemenea imperative publice. Potrivit art. 1 alin. (3) din Constituție, „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme [...] și sunt garantate“. Apărarea eficientă a tuturor acestor valori presupune, în unele cazuri și în condiții riguros reglementate, restrângerea chiar și a exercițiului unor drepturi și al unor libertăți fundamentale. ... 24. Astfel, întrucât reglementarea restrângerii exercițiului unor drepturi fundamentale se
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
4), ale art. 61 alin. (1), ale art. 21 alin. (3), ale art. 73 alin. (2) și ale art. 117 alin. (3), susține că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție trebuie să se rezume strict la interpretarea legii. Instanța supremă nu poate completa, modifica sau abroga norme cuprinse în lege; în caz contrar, ar depăși limitele puterii judecătorești și s-ar manifesta ca o autoritate legiuitoare. Or, prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, instanța supremă extinde într-o
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
interpretarea legii. Instanța supremă nu poate completa, modifica sau abroga norme cuprinse în lege; în caz contrar, ar depăși limitele puterii judecătorești și s-ar manifesta ca o autoritate legiuitoare. Or, prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, instanța supremă extinde într-o manieră vădită și nepermisă sfera persoanelor care pot fi asimilate funcționarilor publici, aspect reglementat printr-o lege organică. ... 8. Apreciază că Banca Națională a României nu constituie o autoritate publică în sensul titlului III din Constituția României
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
momentul edictării normei. ... 11. Puterea judecătorească, prin Înalta Curte de Casație și Justiție, are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești. Acest fapt nu presupune însă că instanța supremă se poate substitui Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat, dar implică anumite exigențe constituționale ce țin de modalitatea concretă în care se realizează interpretarea. Interpretarea extinsă, contrară principiilor procesului penal, a dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal este
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
interpretare a dispozițiilor constituționale în sensul indicat de către inculpați ar conduce la concluzia că prin orice hotărâre a Completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept s-ar adăuga, în mod nepermis, la lege, cu consecința arogării de către instanța supremă a unui rol de legiuitor pozitiv, interpretare ce nu poate fi acceptată. ... 16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
ar putea extinde efectele după data abrogării lui (prin ultraactivitate), fie că ar intra în coliziune cu principii fundamentale ale dreptului. ... 56. Ceea ce este definitoriu pentru această procedură este, deci, dezlegarea de principiu pe care o poate da instanța supremă în legătură cu sensul normei de drept, cu cea mai adecvată interpretare, atunci când textul legal este susceptibil de mai multe înțelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 57. În
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
de drept. ... 60. În realitate, instanța de trimitere are de stabilit norma de drept aplicabilă raportului juridic dedus judecății, în funcție de pretențiile concrete formulate de partea reclamantă, operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. Această operațiune îi incumbă și nu se poate deroba apelând la mecanismul hotărârii preliminare, întrucât acesta nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
11 februarie 2022 (paragrafele 57-63, 67, 68)]. ... 63. Din această perspectivă, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, având caracter inadmisibil, câtă vreme se tinde, în fapt, la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să arate norma incidentă raportului litigios și modalitatea de aplicare în speță. ... 64. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 519, cu referire la art.
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările ulterioare, precum și ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere propunerea directorului Serviciului de Protecție și Pază și Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 150/2022, Președintele României d e c r e t e a z ă: ARTICOL UNIC Domnului colonel Luțu Ilie George i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea și trece în rezervă
DECRET nr. 1.162 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259859]
-
extraordinare, către autoritatea publică a puterii executive. Atât ca origine, cât și ca actuală consacrare constituțională, delegarea legislativă se individualizează prin statutul său de excepție în materia legiferării, plenitudinea competenței sub acest aspect revenind Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem și unică autoritate legiuitoare a țării [art. 61 alin. (1) din Constituție^1], iar nu Guvernului, al cărui rol este ca, „potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament“, să asigure „realizarea politicii interne și externe a țării“ și să exercite
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
său de guvernare acceptat de Parlament“, să asigure „realizarea politicii interne și externe a țării“ și să exercite „conducerea generală a administrației publice“ [art. 102 alin. (1) din Constituție^2]. ^1Art. 61 alin. (1) din Constituție: (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. ^2Art. 102 alin. (1) din Constituție: (1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008, condițiile și criteriile de acordare a acestor creșteri salariale, Guvernul, prin intervenția sa ulterioară, intră în conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării»“. De asemenea, prin deciziile nr. 842 din 2 iunie 2009, nr. 984 din 30 iunie 2009 și nr. 989 din 30 iunie 2009, Curtea a stabilit că „adoptarea ordonanțelor de urgență
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
acte normative cărora li s-au adus modificări de fond ca urmare a discutării și adoptării lor în ședința Guvernului vor fi supuse unei noi avizări a Consiliului Legislativ, a Curții de Conturi a României, a Consiliului Concurenței, a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, a Consiliului Economic și Social și/sau a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz. În situația în care, ca urmare a noii avizări de către aceste autorități, este necesară operarea unor modificări de fond ori avizul respectiv
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
referire la regimul juridic al prescripției extinctive. ... 129. Date fiind precizările făcute anterior, soluționarea problemei de drept care constituie obiectul prezentului recurs în interesul legii impune ca examinarea să privească clarificarea următoarelor aspecte esențiale, care vor contura limitele învestirii instanței supreme: A. Regimul juridic aplicabil prescripției dreptului de a obține executarea silită în temeiul contractului de ipotecă. Legea incidentă 130. Problema determinării legii aplicabile prescripției dreptului de a obține executarea silită a fost generată, astfel cum rezultă din actul de sesizare
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]