4,883 matches
-
un șold mai evident voi visa diseară. Pufi scrie prin ziare despre-asasinate rozând calm un os de ros și se crede fiară. un nebun mai vinde intrigi, sau le dă pe gratis iar poetul de la curte încă nu e beat. suveranul și cu dracul au pus aldămașul și pe-aceeași tabachere amândoi sunt leat. revoluția, se știe, a pierdut căruța. noi tovarăși, cu noi trucuri, umblă prin palat, dau decrete, constituții, titluri și medalii; noua trupă gangsteristă lucrează pe blat. evadează
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
câteva decenii, statul r epr ezenta principalul actor al relațiilor economice și financiare internaționa le, astăzi, acest rol a fost pre luat de către companiile multinaționale - factori determinanți ai intensifică rii fluxurilor internaționale de capital. În ce ea ce privește aspectul suverani tății, apreciem că, în măsura în care pot, guve rne le încearcă să-și reducă de pendența de piețele financiare globale și se st răd uiesc să introducă măsuri care să limiteze fluctuațiile de capital și, ca at are, să evite crizele economice
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
lanțurile albe și înflorate ale gerului; era un întreg convoi de copaci cocoșați și striviți de cătușele zeității sălbatice". Subit, întreaga garnitură pare amenințată de thanaticul frigid: vagonul se îndreaptă spre acel spațiu al terorii absolute, unde stăpânește "zeitatea înghețului, suveranul nemărginitelor puteri care mânau încoace [...] toată suflarea luminilor". Vocea auctorială readuce narațiunea la momentul prezentului, descris în tușe molatice, leneșe, din care nu lipsesc indicii ale confortului provincial: "soba de teracotă", "divanele mari și moi". Iar eroina ezită încă (își
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și obiceiurile au fost încurajate de unii slujitori ai literaturii și artelor realist-socialiste. Poezia, proza, teatrul și cinematografia, eseistica și formele de dialog ale acelor timpuri învolburate au încurajat mai puțin spiritul, deoarece trebuiau să slujească comandamentele celui mai înalt suveran, partidul. Dezghețul produs de "Primăvara de la Praga", urmat de succesivele acțiuni antisocialiste poloneze realizate atât prin ceremonii religioase, cât și cu mijloacele contraculturii au îndemnat pe unii scriitori, filosofi și umaniști să privească mai degajați "directivele" de partid, să compare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
of the Trauerspiel foregrounded the arbitrary charac ter of the linguistic sign and its imposition upon a mute, sad nature.“ Drama cosmică, a naturii căzute și a istoriei care nu cunoaște împăcarea vreunui sens, își află corespondentul în drama eroului, suveranul. Acesta, într-o înrudire misterioasă cu martirul, întruchipează creația care, sub acțiunea unui intrigant, este distrusă: „der Souverän des XVII. Jahrhunderts, der Gipfel der Kreatur, ausbrechend in der Raserei wie ein Vulkan und mit allem umliegenden Hofstaat sich selber vernichtend
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
într-o înrudire misterioasă cu martirul, întruchipează creația care, sub acțiunea unui intrigant, este distrusă: „der Souverän des XVII. Jahrhunderts, der Gipfel der Kreatur, ausbrechend in der Raserei wie ein Vulkan und mit allem umliegenden Hofstaat sich selber vernichtend.“ Destinul suveranului este, pentru Benjamin, destinul unei lumi nerăscumpărate, privită din perspectiva căderii, ca ruină, și, astfel, care își uită originea și, odată cu ea, limba originară, ce-i conferă transparență și lizibilitate. Natura materială, repe titivă, opacă se înstăpânește asupra vieții logice
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
politice este aceea a relației dintre ordinea divină și cea umană, înțeleasă într-unul dintre chipurile ei paradigmatice ca reprezentare lumească a suveranității divine. C. Schmitt, în varianta din 1922 a Teologiei politice, citește această reprezentare ca legitimare a puterii suveranului, a „monarhului“, având atributul deciziei absolute. Taubes, în replică, descrie scenariul teologiei politice ca formulă a legitimării comunității, nu a „conducătorului“ ei. Wolf-Daniel Hartwich, Aleida și Ian Assmann observă raportul dintre cei doi autori în postfața la prelegerile lui Taubes
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
i-o trimite chiar lui Schmitt, recunoscându-i, într-o scurtă scrisoare, influența. Ecouri ale acestei influențe pot fi regăsite și în Zur Kritik der Gewalt. Este vorba, în principal, de necesitatea spargerii continuității istorice, politice, prin figura „excepțională“ a suveranului, a personajului care decide „asupra stării de excepție“. Schmitt îl așază în centrul teologiei sale politice și îl consideră o secularizare a reprezentării lui Dum nezeu. Benjamin, în considerațiile despre drama barocă, preia schema lui Schmitt, își însușește chiar definiția
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a personajului care decide „asupra stării de excepție“. Schmitt îl așază în centrul teologiei sale politice și îl consideră o secularizare a reprezentării lui Dum nezeu. Benjamin, în considerațiile despre drama barocă, preia schema lui Schmitt, își însușește chiar definiția „suveranului“, dar îi răstoarnă înțelesul: drama barocă este chiar a suveranului, stăpân al excepției, și totuși incapabil să decidă: „His Trauerspiel shows rulers who are only seemingly able to go vern the state of exception and, ideally, to exclude it. The
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
așază în centrul teologiei sale politice și îl consideră o secularizare a reprezentării lui Dum nezeu. Benjamin, în considerațiile despre drama barocă, preia schema lui Schmitt, își însușește chiar definiția „suveranului“, dar îi răstoarnă înțelesul: drama barocă este chiar a suveranului, stăpân al excepției, și totuși incapabil să decidă: „His Trauerspiel shows rulers who are only seemingly able to go vern the state of exception and, ideally, to exclude it. The symbol of the epoch is neither the clarity and permanence
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
venit la Vlad ambasadori din partea sultanului. Când au intrat în palat și i s-au închinat, nu și-au descoperit capetele, după cum era obiceiul lor. Dracula i-a întrebat: "De ce ați făcut asta? Voi, ambasadorii, ați venit la un mare suveran și m-ați umilit". Ambasadorii au răspuns: Acesta este obiceiul pământului nostru și al suveranului nostru". Și Dracula le-a zis: Atunci vă voi întări în obiceiul vostru. Să fiți cu curaj". Și porunci să li se fixeze scufiile în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
închinat, nu și-au descoperit capetele, după cum era obiceiul lor. Dracula i-a întrebat: "De ce ați făcut asta? Voi, ambasadorii, ați venit la un mare suveran și m-ați umilit". Ambasadorii au răspuns: Acesta este obiceiul pământului nostru și al suveranului nostru". Și Dracula le-a zis: Atunci vă voi întări în obiceiul vostru. Să fiți cu curaj". Și porunci să li se fixeze scufiile în cap cu cuie mici de fier. Apoi le dădu voie să plece și le zise
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a zis: Atunci vă voi întări în obiceiul vostru. Să fiți cu curaj". Și porunci să li se fixeze scufiile în cap cu cuie mici de fier. Apoi le dădu voie să plece și le zise: "Mergeți și povestiți asta suveranului vostru, căci el o fi obișnuit să accepte asemenea rușine de la voi, dar noi nu suntem obișnuiți. Și să nu-și mai impună obiceiurile asupra altor suverani care nu voiesc să aibă de-a face cu ele, ci să-și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Apoi le dădu voie să plece și le zise: "Mergeți și povestiți asta suveranului vostru, căci el o fi obișnuit să accepte asemenea rușine de la voi, dar noi nu suntem obișnuiți. Și să nu-și mai impună obiceiurile asupra altor suverani care nu voiesc să aibă de-a face cu ele, ci să-și țină obiceiurile pentru el".79" Cea de-a treia variantă este o povestire populară românească, culeasă și publicată pentru prima dată în România în 1937: După ce au
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
tineretului comunist), mai marii de la București au hotărât schimbarea acestei denumiri cu alta urmând ca scopul să rămână neschimbat. Așa a apărut în Monitorul Oficial al Regatului României din data de 30 iulie 1945, un Înalt Decret Regal semnat de suveranul Mihai I prin care se legifera apariția „Organizației de massă Tineretul Progresist”. Iată ce conținut avea acest important document „emanat” de la Ministerul Justiției ce era condus pe atunci de nimeni altul decât Lucrețiu Pătrășcanu: „...Mihai I. Prin grația lui Dumnezeu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
monarhiei, Franța își dezvoltase un stat centralizat, iar integrarea în ordinea regalității și amenințarea destabilizatoare a invaziilor străine concurau la formarea spiritului național. Revoluția operează o veritabilă mutație, înlocuind Suveranitatea Regelui cu Suveranitatea Poporului, care încetează a fi supus al Suveranului său pentru a deveni Supus suveran al propriei sale Istorii. Din acest moment, statul-națiune devine deopotrivă sursa, fundamentul și sălașul unei noi Religii, cu adevărat moderne. El se preschimbă în comunitate mitică, una care încorporează intensitatea și preponderența relației familiale
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
centralizat, iar integrarea în ordinea regalității și amenințarea destabilizatoare a invaziilor străine concurau la formarea spiritului național. Revoluția operează o veritabilă mutație, înlocuind Suveranitatea Regelui cu Suveranitatea Poporului, care încetează a fi supus al Suveranului său pentru a deveni Supus suveran al propriei sale Istorii. Din acest moment, statul-națiune devine deopotrivă sursa, fundamentul și sălașul unei noi Religii, cu adevărat moderne. El se preschimbă în comunitate mitică, una care încorporează intensitatea și preponderența relației familiale tată mamă copii. Națiunea este personificată
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
-lea continuă și se amplifică; ea va oscila între două Vocații: călăuzirea sau / și slujirea poporului: pe de o parte, scriitorii, filozofii, poeții se proclamă conștiințe suverane, chemate să lumineze popoarele; pe de altă parte, ei aspiră să se consacre Suveranului modern, izvor al tuturor virtuților. Astfel, poporaniștii ruși s-au îndreptat către popor, atît pentru a prelua adevărurile sale înnăscute, cît și pentru a-i aduce cunoașterea intelighenției. Spre sfîrșitul secolului al XIX-lea și în cursul secolului XX, intelighenția
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
identitatea noastră și unitatea noastră europeană provin din dezbinare și conflict. Am făcut astfel o binecuvîntare din blestemul nostru originar, însă am păstrat și blestemul însuși, statul-națiune, nu sub forma sa paranoică ce dezlănțuie războaie, ci sub forma sa de suveran necondiționat, care respinge orice instanță superioară ce ar dori să îl subordoneze. Din prezent asupra trecuuluit Prin conștiința a ceea ce leagă originile conflictuale de prezentul solidar, comunitatea de destin actuală poate să retroacționeze asupra trecutului european și să-l facă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
tacit, îl invita să rămână în străinătate. Regele Mihai îi înfruntase în trecut pe Ion Antonescu și pe dictatorii Germaniei și Uniunii Sovietice și nu s-a sfiit să revină la București, ca să împartă soarta țării cu restul națiunii. Reîntoarcerea Suveranului nu a convenit troicii comuniste Ana Pauker, Vasile Luca și Gheorghe Gheorghiu Dej care a trebuit să ia în mare grabă măsuri pentru alungarea regelui. La opt zile de la sosirea lui Mihai I la București, la 29 decembrie 1947, Dimitrie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la Huși fusese mutat un orfelinat evreiesc din Transnistria, încă de la începutul anului 1944. După cum se știe, strămutarea acestor copii și adolescenți în Vechiul regat se realizase la ordinul mareșalului Ion Antonescu dar la sugestia și rugămințile reginei Elena, mama suveranului în exercițiu, Mihai I. Iată ce alte fapte onorabile și onorante a mai făcut regina-mamă: s-a apelat la ajutorul ei pentru oprirea deportării evreilor din Cernăuți (aproape 20.000 de suflete). Antonescu a luat act de această cerere și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
îi înfățișa pe cei doi capi ai BOR și ai BC, sta scris: "Pentru prima dată, Papa a luat în papamobil un alt șef de biserică, pe Patriarhul României, Teoctist." Toate cotidianele vremii subliniau importanța istorică a vizitei pe care Suveranul Pontif a efectuat-o în România în perioada 7-10 mai 1999. Ca martor al evenimentului, pot afirma cu deplină convingere că a fost cu adevărat cel mai important demers diplomatic, atât al Statului Român cât și al BOR, iar dincolo de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
București care l-a întâmpinat pe papă cu căldură. O mulțime de ortodocși, dar și de catolici au ieșit pe străzile capitalei României și au aplaudat. Au fluturat stegulețe. Lumea a văzut un popor civilizat, bucuros să-l găzduiască pe Suveranul Pontif"91. La acea vreme toate televiziunile au transmis în direct evenimentul. "Antena 1 l-a adus pe Papă în casele românilor. Postul de televiziune Antena 1 a preluat pe larg evenimentele legate de vizita Suveranului Pontif Papa Ioan Paul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
să-l găzduiască pe Suveranul Pontif"91. La acea vreme toate televiziunile au transmis în direct evenimentul. "Antena 1 l-a adus pe Papă în casele românilor. Postul de televiziune Antena 1 a preluat pe larg evenimentele legate de vizita Suveranului Pontif Papa Ioan Paul al II-lea. "Mereu aproape", Antena 1 a transmis în cele trei zile, în care Papa a poposit pe pământ românesc, cu ajutorul a trei care de televiziune și două regii mobile de transmisie. Zece echipe mobile
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Vaticanului lăsa să se întrevadă, în discursul ulterior evenimentului, portița unei reconcilieri sau cel puțin a unei discuții în alți termeni. Faptul că există două momente liturgice unul oficiat de către Patriarhul Teoctist, în prezența Sfântului Părinte și unul celebrat de Suveranul Pontif însuși, în prezența Patriarhului Teoctist este foarte important în contextul în care patriarhate mai vechi, cum ar fi cele de la Constantinopol, Atena sau Moscova, au evitat astfel de momente, a explicat purtătorul de cuvânt (n.n. Jaquin Navarro Valls), adăugând
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]