7,731 matches
-
spiritul românismului. Dacă atunci forțele Tratatului de la Varșovia au invadat teritoriul unui stat component al tratatului, după ce lumea s-a transformat, sper că vremelnic într-o lume unipolară, măgăria invadării de teritorii străine a atins culmile cele mai aberante, independența, suveranitatea, neamestecul în treburile interne ale altor țări au devenit doar niște concepte bune de șters fundul gras și burdușit de rahat al americanilor și partea cea mai hazlie, e că ei măcar nici nu se obosesc să se șteargă la
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de Vară de la Tușnad, când cică le-ar fi aruncat maghiarilor în cap ditamai articolul 1 din Constituție, care încă mai este Legea fundamentală a țării: „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil”. O Românie „a cărei suveranitate nu poate fi afectată” - a completat el atunci. A fost huiduit și fluierat copios. Atunci, arătându-le obrazul, cică le-a spus: „Aceeași autonomie la OdorheiuSecuiesc, precum și la Tulcea!”. Dar se pare că în unele probleme memoria președintelui este ca
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
evenimentelor din martie 1939 asupra României a fost bine surprins de ambasadorii americani acreditați în Europa, îndeosebi Bullitt, Kennedy și Gunther. Toți au constatat că nu se prezentase un ultimatum Bucureștilor, ceea ce nu excludea pericolul ce plana asupra independenței și suveranității României. Călătoriile ministrului de externe Grigore Gafencu, din aprilie-mai 1939, nu au scăpat atenției Departamentului de Stat. În periplul său european, Gafencu s-a întîlnit și cu mai mulți diplomați americani: W. Bullitt, J. Davies și J. Kennedy. Din discuția
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Sovietică trebuia să-și întărească puterea militară ca să-și poată asigura accesul la Marea Neagră 189. Analizînd politica externă sovietică, Departamentul de Stat ajungea la concluzia că sovieticii doreau o cooperare economică și politică cu toate statele, pe baza principiilor egalității, suveranității, independenței și neamestecului în treburile interne ale altor state 190. În ceea ce privește viitorul fiecărui stat balcanic în parte, acesta era de părere că dacă România nu s-ar simți amenințată de vecinii ei, "s-ar putea institui un regim democratic, care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
le puteau domina pe cele "mici". Ziarul "Adevărul" prezenta părerea lui Groza despre tratat: "Prevederile tratatului sînt răsplata noastră pentru un război absurd și o cădere serioasă... Mai important este, însă, că au fost salvați factorii esențiali, cum ar fi suveranitatea și frontierele, care fac din România un stat viabil"367. Imediat după semnarea Tratatului, Departamentul de Stat a recomandat Misiunii Americane din București să treacă de urgență la implementarea Articolului 31, "Clauza națiunii celei mai favorizate". Departamentul i-a atribuit
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
scăpa România de sub control. Urmărind în continuare desprinderea de Moscova, Gheorghiu-Dej a aderat la recentul acord chino-indian, cu privire la comerț și călătorie, care includea un apel la neagresiune, sub forma celor "Cinci principii ale coexistenței pașnice". Acestea erau respectarea reciprocă a suveranității și integrității teritoriale, nerecurgerea la agresiune, neamestecul în treburile interne ale altor state, egalitate și avantaj reciproc și coexistența pașnică 812. Gheorghiu-Dej considera aceste principii ca fiind ideale pentru obiectivele sale, motiv pentru care a și anunțat că ele vor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
inclusiv cele rezultate din decretele românești de naționalizare din 1948819. Pe 9 februarie 1955, Curtea Supremă a URSS a anunțat că Moscova va adera la principiile egalității, neamestecului în treburile interne ale altor state, respectarea integrității teritoriale, a independenței și suveranității altor state. După două săptămîni, Gheorghiu-Dej a susținut cu entuziasm această declarație 820. Coexistența pașnică și principiul neamestecului au devenit sloganurile lumii comuniste, fiind îmbrățișate și de participanții la Conferința Solidarității Popoarelor Afro-Asiatice, de la Bandung, Java, din aprilie 1955. Bucureștiul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cert este că liderul sovietic a insistat să mențină un organ de legătură între partid și stat, pentru ca nu cumva Gheorghiu-Dej să aibă prea multă putere. Acesta din urmă a ripostat cu trufie, amintindu-i imediat de inalienabilitatea dreptului la suveranitate al tuturor națiunilor, indiferent de organizarea lor socio-economică și politică 822. În octombrie, în cadrul festivităților dedicate lunii prieteniei româno-sovietice823, liderul român a anunțat că-și va asuma și funcția de prim-secretar al partidului. Apoi l-a înlocuit pe șeful
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
alte state socialiste, dar această cooperare avea să se bazeze pe respectul reciproc, egalitatea în drepturi și respectarea specificului național al fiecărui stat. Relațiile cu țările nesocialiste aveau să fie și ele fondate pe principiile neamestecului în treburile interne, respectării suveranității naționale, egalității în drepturi și coexistenței pașnice 844. În încheierea cuvîntării, care a durat cinci ore, a anunțat că Nicolae Ceaușescu și Alexandru Drăghici au devenit membri plini ai Biroului Politic 845. Expunerea obiectivelor naționale pe care o făcuse Gheorghiu-Dej
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Și, în sfîrșit, au acceptat să înceapă tratativele privind reducerea efectivului de trupe sovietice din România. Acestea au dus la încheierea, în aprilie 1957, a unui acord privind situația forțelor militare, ce conținea și o asigurare în scris cum că suveranitatea României nu este afectată în nici o privință de staționarea temporară a trupelor sovietice pe teritoriul acesteia 874. Evenimentele din octombrie nu au fost însă de bun augur pentru tratativele economice și financiare româno-americane de la București. Pe la începutul lunii noiembrie, acestea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
noiembrie 1957, pentru a păstra aparențele și a da impresia unui front unit, sovieticii au proclamat în mod oficial Declarația de la Moscova, care includea următorul pasaj: "Relațiile țărilor socialiste se bazează pe principiile deplinei egalități, respectului integrității teritoriale, independenței și suveranității și neamestecului în treburile interne ale altui stat... Statele socialiste pledează, de asemenea, pentru extinderea, în general, a relațiilor economice și culturale cu toate țările... pe baza egalității, a avantajului reciproc și a neamestecului în treburile interne"909. Nimeni nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe 5 martie, susținînd cu entuziasm poziția reprezentantului român. Comitetul a arătat că principalul mijloc de dezvoltare a diviziunii muncii era "coordonarea planurilor economice naționale", în baza principiilor enunțate în Declarația de la Moscova, din 1960, "de respectare a independenței și suveranității naționale, a egalității depline în drepturi, a ajutorării tovărășești și a avantajului reciproc"1023. Adevărata importanță a acestei ședințe consta în aceea că românii își exprimau dezacordul față de Uniunea Sovietică 1024. Pentru a-și sublinia poziția, PMR a susținut o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un apel la coexistență pașnică, denuclearizare în Balcani și dezarmare mondială. Bazîndu-se pe citate din Marx și Lenin, România și-a declarat încă o dată adeziunea la principiile "Declarației de la Moscova", din 1960, ridicînd adeseori în slăvi virtuțile "principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, avantajului reciproc, ajutorării tovărășești, neamestecului în treburile interne și respectării integrității teritoriale. "România critica eforturile celor care voiau să transforme CAER într-o organizație suprastatală. "Suveranitatea statului socialist" presupune ca acesta "să țină în mîini frîiele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din 1960, ridicînd adeseori în slăvi virtuțile "principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, avantajului reciproc, ajutorării tovărășești, neamestecului în treburile interne și respectării integrității teritoriale. "România critica eforturile celor care voiau să transforme CAER într-o organizație suprastatală. "Suveranitatea statului socialist" presupune ca acesta "să țină în mîini frîiele vieții economice și sociale. Lăsarea lor în competența unor organisme superstatale sau extrastatale ar face din suveranitate o idee golită de sens". România era, de asemenea, dornică să-și extindă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România critica eforturile celor care voiau să transforme CAER într-o organizație suprastatală. "Suveranitatea statului socialist" presupune ca acesta "să țină în mîini frîiele vieții economice și sociale. Lăsarea lor în competența unor organisme superstatale sau extrastatale ar face din suveranitate o idee golită de sens". România era, de asemenea, dornică să-și extindă comerțul și să aibă "legături economice cu toate statele, indiferent de sistemele lor sociale"1098. România a avut grijă să nu amenințe Uniunea Sovietică prin conținutul acestei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
zonă. România urma să participe cu 75% din terenul necesar creării acestui complex, Bulgaria cu 21% și sovieticii cu 7%. În articolul său,1121 Murgescu îl acuza pe Valev de încercarea de a "trunchia" România și de a atenta la suveranitatea ei națională. În plus, propunerea lui Valev era o încercare nu prea subtilă de a scoate Transilvania de sub controlul României, repartizînd complexului zona respectivă 1122. În sfîrșit, atacînd acest articol, Murgescu demonstra că intuise adevăratul scop al CAER. Acesta a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu Statele Unite, care permitea României să cumpere utilaje industriale de care avea atîta nevoie. El separase, totodată, obiectivele economiei naționale a României de asocierile propuse de CAER. Și, în sfîrșit, prin Declarația din aprilie, el făcuse public dreptul României la suveranitate națională, cîștigînd astfel simpatia Occidentului, care-l putea ajuta în efortul lui de a scoate treptat Bucureștiul de sub controlul Moscovei. Capitolul IX Promisiuni amînate Un început nesigur și Comitetul Miller Aveau să treacă mai mult de zece ani pînă cînd
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
înscenări grosolane" și că acesta a fost "acuzat, fără dovezi, că ar fi fost agent al serviciilor anglo-americane de spionaj 1204". În prima jumătate a anului 1966, Ceaușescu a călătorit mult prin toată țara, subliniind importanța industrializării pentru independența și suveranitatea națională a României. Pe 7 mai, a ținut o cuvîntare, cu ocazia aniversării a 45 de ani de la înființarea PCR, în care a reliefat rolul pe care-l jucase partidul în dezvoltarea Republicii Socialiste și a criticat Cominternul pentru amestecul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să fie cunoscută sub numele de "doctrina Brejnev"; ea a fost formulată pentru prima dată pe 12 noiembrie 1968, la cel de-al 5-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. După ce menționase că statele socialiste "susțin respectarea strictă a suveranității tuturor țărilor", Brejnev a declarat că atunci "cînd forțele externe și interne" amenință să distrugă socialismul, "aceasta nu mai este doar o problemă a poporului, ci una comună, ce privește toate țările socialiste." 1279 Doctrina Brejnev arăta limitele toleranței sovietice
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Varșovia, a făcut o vizită la București. În urma întîlnirii lui cu Ceaușescu, România a acceptat să pună capăt boicotului asupra întrunirilor ministrului Apărării Pactului de la Varșovia și să participe la manevrele Pactului 1281. Ceaușescu a refuzat, însă, să renunțe la suveranitatea României. Pe 29 noiembrie, el a spus Adunării Naționale că sovieticii nu au dreptul de a se amesteca în treburile interne ale Cehoslovaciei și că România are "dreptul și datoria de a lua toate măsurile de cuviință pentru a-și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ceaușescu față de integrarea în Blocul Sovietic a forțat Consiliul să amîne toate deciziile pînă la ședința din aprilie 1292. La cîteva zile după aceea, Ceaușescu s-a întîlnit cu Tito în orașul românesc Timișoara. Amîndoi s-au declarat împotriva doctrinei "suveranității limitate", un eufemism pentru doctrina lui Brejnev și, pe 8 februarie, Ceaușescu a respins categoric această doctrină ca fiind incompatibilă cu marxism-leninismul1293. Președintele român și-a menținut și neutralitatea în ce privește conflictul chino-sovietic, chiar și atunci cînd forțele sovietice au comasat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a Partidului Uniunii Sovietice, Ceaușescu a readus în discuție problema independenței României. El a avut îndrăzneala de a le aminti liderilor sovietici că România dorește să aibă relații cu toate țările, indiferent de sistemele lor economice sau sociale, conform principiilor suveranității naționale, independenței, a egalității în drepturi și neamestecului în treburile interne 1442. La scurt timp după aceea, Brejnev și-a arătat nemulțumirea față de observațiile lui Ceaușescu prin refuzul de a lua parte la festivitatea desfășurată la București, cu ocazia împlinirii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Nimic nu poate fi mai departe de adevăr", a spus el. "Nu sprijin în nici un caz dominarea sau subjugarea sovietică a țărilor din estul Europei". El era întru totul de partea politicii aplicate de Administrație față de Europa de Est, care recunoștea "independența, suveranitatea și autonomia" tuturor țărilor 1793. Cînd i s-a cerut să explice sensul cuvîntului "organic", Sonnenfeldt a replicat că este o expresie folosită frecvent în cercurile de specialitate pentru a o "deosebi de o relație bazată pe forță și represiune
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a întrebat pe Sonnenfeldt ce avea să-i spună lui Ceaușescu dacă acesta îi va cere explicații în legătură cu declarațiile lui din decembrie. Reprezentantul Departamentului de Stat și-a reafirmat sprijinul privind promisiunile făcute de președintele Ford la București, care recunoscuse "suveranitatea națională" a României și își exprimase dorința ca între cele două țări să se instituie "relații normale și productive"1795. Audierile aveau un scop. Ele îi dădeau lui Sonnenfeldt ocazia de a-și explica declarațiile și constituiau, implicit, o asigurare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Militare Române, fond 5418, dosar 4, 1939, Poziția 1638, f. 15. 69 Gh. Buzatu, Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial, I, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988, p. 10-27 70 V. Moisuc, Diplomația română și problema apărării suveranității și independenței naționale în perioada martie 1938 mai 1940, Editura Academiei, București, 1971, p. 107 165; Ph. Marguerat, Le III-e Reich et le pétrole roumain 1938-1940, Genève, 1977, p. 130-135 71 Armand Călinescu, Memorii (publicate de Al. Gh. Savu), în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]