2,412 matches
-
arhetipală protejează taina la care se ajunge în urma unui proces evolutiv. Semnificativ este și numărul entităților din sacru. Zmeii sunt 9, iar tâlharii 12. Spre deosebire de pitici, specifici mitologiei nordice, zmeii au o simbolistică malefică, ei reprezintă dușmanul periodic al creației. Tâlharii pot fi o replică a lor în contingent, atacurile conduse în bande (de ambele grupuri de personaje) apropiindu-i de puterea anihilantă a zmeilor. Atât 9, cât și 12 conțin în sine ideea desăvârșirii, sunt numere complete din punct de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
9, cât și 12 conțin în sine ideea desăvârșirii, sunt numere complete din punct de vedere ritual. Fecioara „civilizează” prin instituirea ordinii gospodărești și prin legătura de rudenie întreaga dimensiune infernală și pune astfel la adăpost lumea. Cu zmei și tâlhari frați, ea își va face comunitatea să cunoască o perioadă de rodire netulburată, ceea ce reprezintă finalitatea superioară a inițierii tinerilor. Revenirea în mediul familial are, în balada Iovan Iorgovan I(6), forma unei consacrări potrivită eroilor care au anulat răul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Sf. Gherasim. Se spune că tare credincios și bun era. Averea lui era un măgăruș și un leu. Cu măgărușul se ajuta la nevoile sale, cărând cu spinarea lui. Iar leul trebuia să Îl păzească. Dar Într-o zi niște tâlhari i-au furat măgărușul și s-a cam supărat sfântul pe leu de ce nu l-a păzit și i-a spus: „Vei căra tu În locul măgarului!”. Și așa a fost. Tot ce avea de cărat punea În spinarea leului și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pe șosea, la o cotitură cum urci În pantă, se vede ceva... o cruce și un semn din piatră (zid o fi fost sau altcevaă, dar se vede că a fost cândva ceva. În acel loc a căzut trecătorul căruia tâlharii i-au luat tot, apoi l-au bătut bine de l-au lăsat aproape mort și au fugit. Și au trecut alții pe lângă el dar nu i-au dat o mână de ajutor. Abia Celei de-a treia Persoane i
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
numește Țarina Olarului și astăzi se mai vede.... Noi toți greșim mai mult sau mai puțin dar trebuie să ne Întoarcem să ne ridicăm cât mai repede. Doamne Te rugăm ajută-ne ! Se spune ca Domnul Iisus fiind Răstignit, Iar tâlharul Baraba a fost eliberat, și Baraba avea mustrări de conștiință, el urmărea din apropiere ce se-ntâmpla la răstignire. Și privea dintr-o văgăună din apropiere stă tupilat ca să nu-l vadă nimeni. Se spune că atunci când era pe Cruce
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Deci Dumnezeu În marea Sa iubire ne primește pe toți, toți dar să nu lăsăm să treacă ani și ani și zeci de ani. Cu cât venim mai repede la Dumnezeu, e mai bine pentru noi. Și revenind cum urmărea tâlharul Baraba, Răstignirea, a fost Întuneric mare, au fost tunete, au ieșit morții din morminte, s-a crăpat muntele, perdeaua la Templu s-a despicat... Și mare groază i-au cuprins. Mulți au plecat și foarte puțini au mai rămas la
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și i L-a dat să-L Îngroape pe Domnul Iisus În el. Și cum știm că au pecetluit și păzit mormântul ostașii lui Irod. Dar Baraba tot prin văgăuni din apropiere și tupilat urmărea și așa era fugar și tâlhar. Dar conștiința nu-l lăsa În pace, Îl mustra. Așa că urmărea și după miezul nopții a venit o adiere caldă de vânt răspândind miros puternic de flori mirositoare, Înflorise peste tot natura. O minune! Se petrecea o mare Taină a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Învierea s-a căit, a plecat de acolo cu mustrări și cuget, regretând faptele lui urâte, s-a dus la o mănăstire de monahi și s-a călugărit, căindu-se până la sfârșitul vieții lui. Este o Carte, se numește Baraba Tâlharul, este o carte bună, educativă, s-o citiți! a fost recomandată de Părintele Stareț Luca de la mănăstirea Sf Nicolae Păpăuți - Botoșani În anul 2005 la vecernia Sf Trei Ierarhi - Botoșani din 29 Ianuarie. Și cum mă aflam și eu În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
în cauză, „după greșala lor”, și să le facă „județ cu dreptate”. Deci, dregătorii locali, „pre cuvinte și menciuni să nu facă mai mult val” (anchetă, n.a.). Ulterior, unii egumeni au primit dreptul de judecată asupra „furilor” (hoților) sau a tâlharilor, alteori dreptul a revenit pârcălabilor de Fălciu. În satele Episcopiei de Huși, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, pârcălabii puteau judeca pe criminali și pe tâlhari, rămânând în competența episcopului doar bătăile și alte pricini de minimă importanță
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unii egumeni au primit dreptul de judecată asupra „furilor” (hoților) sau a tâlharilor, alteori dreptul a revenit pârcălabilor de Fălciu. În satele Episcopiei de Huși, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, pârcălabii puteau judeca pe criminali și pe tâlhari, rămânând în competența episcopului doar bătăile și alte pricini de minimă importanță. Domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658) scria din Roman, la 3 noiembrie 1653, pârcălabilor din Fălciu și dregătorilor din târgul Huși, să scutească satele Episcopiei Huși de gloabe, de bătăi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
scria din Roman, la 3 noiembrie 1653, pârcălabilor din Fălciu și dregătorilor din târgul Huși, să scutească satele Episcopiei Huși de gloabe, de bătăi și pârâturi, și „să aibă treabă numai pentru morți de om sau alte deșugubine, furi sau tâlhari”. Marii vatavi apar și ei menționați ca dregători în documentele legate de Episcopie. La 26 octombrie 1666, Iliaș Alexandru (1666-1668) scria marilor vătafi, pârcălabilor de ținut și „dregătorilor de prin târguri” că episcopul de Huși îi reclamase, pentru că judecând călugării
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
binele tuturor să trimit un preot să slujească. Dar fără un subsidiu acesta nu poate trăi: trebuie să aibă haine, trebuie să țină un cal și un servitor, având a umbla prin munți și locuri pustii, cuiburi de tătari și tâlhari... etc. Las acestea la bunătatea și caritatea Sf. Congregații”. Într-un Raport către cardinalul Congregației (10 iulie 1682, Bacău), misionarul Vitto Piluzzio, care se afla din nou în trecere prin Huși, constata starea precară a bisericilor în general. El descria
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la Romă, îndepărtându-l de autoritatea în problemele florentine. Dintr-un punct de vedere practic, așadar, atunci când scria Principele, Machiavelli probabil speră să lucreze nu în Florența, ci în Modena, într-un teritoriu tot atât de faimos pentru feudele sale pe cat pentru tâlharii, la fel ca si Romagna lui Cesare Borgia, sau poate Napoli, unde se întrevedea posibilitatea unei campanii militare majore pentru a-i alunga pe spanioli. Lectură Principelelui în lumina acestor contradicții facilitează înțelegerea motivului pentru care Machiavelli accentuează experiența lui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a respins în față lovitura de cap a lui Vraciu, iar Taban, pe fază, a introdus balonul în plasă din apropiere. Elevii lui Gheorghe Poenaru au prins aripi, s au aruncat peste adversari, însă au fost “executați” de cei trei tâlhari în negru, în special de Mihai Prodan, arbitrul de centru. Astfel, în minutul 75, Adrian Câmpeanu a câștigat prim-planul la un duel cu Bar, a preluat la 18 metri de poarta adversă și a fost cosit de fundașul advers
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
moment în care conștiința îi arată omului ceea ce a fost el, devenindu-i propriul judecător. Și, atunci, omului nu-i mai rămâne decât să-și recunoască vina și să spere că Dumnezeu îl va mântui în ultima clipă, ca pe tâlharul de pe cruce. La un proces de conștiință asistăm în povestirea Duelul: . Despre credință Credința este una din condițiile necesare omului în vederea atingerii scopului final al vieții: mântuirea. Fără credință, omul rătăcește asemeni unui orb, nu găsește calea cea bună și
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
ținuturile de la nord de Dunăre și de Marea Neagră. Slăbiciunea aceasta s-a reflectat în situația internă și în nemulțumirea față de taxele tot mai mari și de proasta guvernare. Din cauza neputinței autorităților de a menține ordinea și a existenței bandelor de tîlhari sau de soldați neplătiți și violenți, au apărut condiții de instalare a anarhiei la nivel local. Prăbușirea autorității centrale a fost însoțită de creșterea prestigiului și a puterii autorităților locale, care au pus efectiv stăpînire pe regiunile lor și nu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu era însă o chestiune ușor de rezolvat. Regiunile slovenă și croată fuseseră create în ținuturi devastate și depopulate; necesitatea de a apăra zona față de pericolul atacurilor de peste graniță era și ea clară, chiar dacă era vorba doar de bande de tîlhari. În schimb, zonele de frontieră din Transilvania erau dens populate, mai ales ținuturile sașilor; nu exista nici o temere în privința unor atacuri din partea Principatelor. Cu toate acestea, în ciuda obiecțiilor înverșunate ale aristocrației locale, au fost înființate două regimente de români și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
centre ale Europei. Într-o epocă dominată de cultura barocă, civilizația habsburgică era superbă. Nobilimea își putea permite să întrețină reședințe magnifice și să înzestreze artele. Exista de asemenea o burghezie destul de avută. Legea și ordinea erau asigurate, bandele de tîlhari nemaiacționînd după plac. Era de așteptat ca funcționarii publici să se mențină în limitele unor anumite standarde. Deși corupția era prezentă în toate societățile, serviciul austriac era relativ onest și eficient. Starea generală a sănătății, curățeniei și ordinii se afla
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
turme de animale cai, catîri, măgari sau chiar cămile. Avantajul acestei ultime metode era că se putea utiliza orice drum îngust ori cărare. De obicei erau folosite vechile rute de pe vremea romanilor. Deoarece mediul rural nu prezenta siguranță, mișunînd de tîlhari, atît creștini cît și musulmani, negustorii erau nevoiți să călătorească însoțiți de gărzi înarmate și de preferat în caravane. Se apela în mod obișnuit la un mare număr de locuitori ai Balcanilor, adesea musulmani, în calitate de conducători de catîri sau de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
exercițiile sau disciplina. Unii au plecat pur și simplu acasă și au fost absorbiți de viața satelor lor. Lor li se puteau acorda ranguri militare onorifice și un lot de pămînt. Alții au intrat în poliție sau în bande de tîlhari. Veteranii au rămas totuși destul de mult timp un element cauzator de tulburări. Trupele străine provocau de asemenea dificultăți. Bineînțeles că populația era nemulțumită de ele. Deși o parte dintre soldații acestor trupe au stat tot timpul în Grecia și au
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lor mult căznită și care va fi semănând uneori cu cel creștinesc, cu ceva, adică, amintind de lupta grea și fără succes Împotriva păcatelor acestei lumi, grămădite și ispășite de o singură ființă răstignită pe o cruce, dar fără nici un tâlhar, bun și consolator, lângă dânsele. Curvarul de azi și de totdeauna, prietenul Geacă, care abia așteaptă să-ntorci capul În altă parte ca să-i propună iubitei tale a-i vizita garsoniera de holtei cvincvagenar, afanisit, trist și fără parale, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
strălucitor. Căutam să văd mai bine ce este: Ce dracu’, asta, ca să epateze lumea, și-a pus acolo un bri liant să strălucească? Privirea mea fixă a fost surprinsă de amfitrion și Stroe Lupescu m-a Întrebat tare: Ce, mă, tâlharule, te uiți la locul sfânt? I-am replicat imediat: Sfânt, de ce? Fiindcă a fost pelerinaj acolo? Asistența a izbucnit În hohote de râs. A doua zi știa tot orașul. Într-o zi, când l-am Întâlnit, Beldie m-a Întrebat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Zile de încercare și de har). Răstignitul Dușmani din neamul tău ales Te-au prigonit: Pe-o cruce mare te-au urcat Si de băut atunci ți-au dat Oțet. Si spre necinste-n jur ți-au pus Pe doi tâlhari : Și unul te batjocorea, Iar altul milă îți cerea Smerit. Ai stat trei ceasuri spânzurat În chinuri mari; Și-o mamă-n cer ne-ai dăruit Prin ucenicu-ți mult iubit: Ioan. Când ceasul însă a venit Ai expirat Pământul s-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
alte lucruri va fi târziu, pentru că n-am început mai degrabă, apoi în această afacere niciodată nu va fi târziu. Totuși trebuie să băgăm de seamă ca nu cumva moartea să ne prindă pe neașteptate, căci “ziua Domnului ca un tâlhar va veni și nu va întârzia”. (1Pt 3,9-10). Ferice de noi dacă vom avea totdeauna prezente în minte aceste lucruri! Vor fi atunci îndreptate și către noi cuvintele Domnului: “Bine, slugă bună și credincioasă; peste puțin ai fost credincioasă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mintea aiurea, mereu cu accentul pe ultima silabă. Ca și cum am fi avut în cap ritmul bătutului de covoare. „Copile, tu tremuri, ți-e frică... Ce ai?/ Nu vezi, tată dragă, pe-al ielelor crai?“ sau „Scăpatu-m-ai, Zeus, din mâini de tâlhar,/ Trecutu-m-ai peste al apei hotar./ De setea acum mă doboară,/ Prietenul meu o să moară!“. Încă mai rău era cu poeziile rimate dedicate Partidului: „Cu pieptul plin de bucurie,/ Pe tot cuprinsul românesc,/ Voioși îți cântă slavă ție,/ Partid
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]