13,026 matches
-
de pierdut sau de cîștigat, dacă lectura ei ne-a îmbogățit sau ne-a încărcat mintea. Este un risc din ce în ce mai dificil de evitat. În jungla egoismelor, lupta pentru supraviețuirea individuală înseamnă a-ți apăra porțiile de timp liber, care sînt testate de marii rechini pe vecinii și concurenții lor. Autorul, amic îndepărtat, care vă trimite opera sa însoțită de o dedicație atentă pare să facă un gest politicos. De vreme ce așteaptă să o citiți și să vă spuneți părerea în interval de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
campania de strângere de semnături pentru susținerea candidaturii sale. Totuși, două săptămâni mai târziu, Orban și susținătorii săi liberali au trebuit să se supună protocolului încheiat cu democrații și să accepte, în baza datelor oferite de două sondaje care au testat opinia bucureștenilor cu privire la candidatul Alianței, desemnarea democratului Adriean Videanu drept competitorul Alianței la alegerile pentru primăria generală a Bucureștiului. Decizia a fost adoptată pe 10 februarie. În treacăt fie spus, nominalizarea sa a adus și prima schimbare din guvern, premierul
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
din Europa, de aceea ele nu au fost figurate pe grafic. Cum se comportă românii din perspectiva celor trei tipuri de toleranță relațională? Există diferențe semnificative în funcție de variabilele sociodemografice? Acestea sunt întrebările la care am încercat să răspund în continuare, testând media celor trei factori în funcție de diferite variabile, prin Anova. Diferențieri interesante apar în funcție de aproape toate variabilele sociodemografice luate în calcul, astfel (datele sunt valabile doar pentru mediul rural): Pentru toleranța etnică și rasială (mai jos sunt trecute doar aspectele între
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
agricole vegetale. Grafic 6.2 Venituri medii ale gospodăriei rurale, obținute din diverse activități, în ultimele 12 luni (ROL) Sursa: Eurobarometrul Rural 2002 Pentru a vedea care sunt modalitățile de desfacere a produselor care aduc cele mai mari venituri, am testat diferențele dintre veniturile medii obținute prin activitățile comerciale de mai sus, în cazul comercializării în diverse modalități, prin Anova. Rezultatele sunt semnificative doar pentru vânzarea produselor agricole vegetale 49. În acest caz veniturile sunt semnificativ mai mari pentru cei ce
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cerute unor astfel de instrumente (Bălțătescu, 2006): modul de alegere a indicatorilor care îl formează și modul de scalare a lor nu se bazează pe o teorie testată empiric; de asemenea este un indice a cărui fidelitate nu a fost testată. Ne propunem ca într-un studiu ce va urma să atingem aceste două probleme, pentru ca indicele să aibă mai mult decât funcție exploratorie și să câștige în utilitate. Figura 6.2. Situația proprietății funciare în județele României (medii ale Indicelui
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cele două mari obstacole pe care le înfrunta practica: durerea și infecția. Anestezia și asepsia sunt marile cuceriri apărute în slujba chirurgiei. În 1772, Joseph Priepriestly descoperea protoxidul de azot, iar la începutul secolului al XIX-lea, Davy i-a testat calitățile de a induce euforia (gaz ilariant) și somnul. Faraday (1801) a realizat lichefierea eterului. Dentistul american H. Wells (1844) a experimentat eterul pentru extracții. La Boston, T. G. Morton (1846) face prima demonstrație publică de "chirurgie fără dureri". În
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
vor îndepărta și composta; resturile vegetale provenite de la culturile de solanacee, cucurbitacee, umbelifere și crucifere, trebuie să se încorporeze întrun compost alcătuit într-un loc special amenajat, unde se va uda și întoarce periodic. înainte de a fi utilizat se va testa starea igienicosanitară a compostului; se vor spăla și dezinfecta lădițele și casoletele destinate păstrării semințelor, pentru evitarea instalării patogenilor pe semințe în timpul depozitării. Zonarea culturilor și alegerea terenului. Un climat favorabil și condițiile bune de sol favorizează o dezvoltare bună
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
se altoiește câte un soi sau specie indicatoare, inoculând pe fiecare portaltoi, la 10-15 cm de la nivelul solului, câte un mugure indicator. După aproximativ o săptămână, toți indicatorii de pe 3-5 rânduri transversale se altoiesc cu un mugure de la pomii de testat, plasat sub mugurele indicator. Termoterapia. La speciile pomicole sunt cunoscute numeroase virusuri latente, ceea ce face imposibilă identificarea unei plante sănătoase pe bază de testare. în acest caz, termoterapia este o metodă eficace, care permite obținerea de descendențe sănătoase din clonele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de cercetare și analiză statistică au un număr de subiecți stabilit. * Selectarea eșantionului cele mai multe modele de cercetare compară două sau mai multe grupuri de subiecți pentru a determina dacă există diferențe legate de măsurare. Aceste grupuri trebuie selectate aleator și testate pentru omogenitate pentru a fi siguri că rezultatele nu se datorează tipului de eșantion folosit. * Caracteristicile urmărite sunt folosite pentru a descrie reacțiile subiecților la condițiile experimentale. M. T. Orne13 afirma că, în unele condiții, faptul că subiectul conștientizează scopul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în vedere trei elemente: * Folosirea eșantioanelor aleatorii permite cercetătorilor să adune informații de la o varietate de subiecți. * Folosirea unor eșantioane eterogene și repetarea de câteva ori a investigației repetarea unor investigații folosind eșantioane cu caracteristici multiple (eterogene) permit cercetătorului să testeze ipotezele și să nu se teamă că rezultatele vor fi valabile numai în legătură cu un anumit tip de subiect. * Selectarea unui eșantion care să fie reprezentativ pentru populația asupra căreia vor fi generalizate rezultatele. Un alt mod de a mări validitatea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care examinează gradul de repetabilitate și coerență a măsurării. O măsură lipsită de fidelitate produce rezultate variabile și inconsistente la repetarea operației. Fidelitatea reprezintă un indicator al erorii variabile (aleatorii) conținute de măsură" (I. Culic, 2004, 40). Fidelitatea poate fi testată prin repetarea studiului pe aceeași populație la o anumită perioadă de timp. Colectarea permanentă a datelor, cazul ideal, nu facilitează în nici un caz finalizarea cercetării. În practică, resursele materiale și de timp limitate vor intra întotdeauna în contradicție cu eforturile
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este înregistrat fidel. Variabilitatea de codificare. Pentru a îmbunătăți chestionarul se poate efectua un metasondaj; această operațiune se execută și asupra altor elemente ale cercetării. Pentru a determina variabilitatea de codificare s-au făcut de-a lungul timpului multe experimente, testându-se diferențele dintre codificatorii experimentați și cei neexperimentați, fără a se lua în calcul variabila timp, iar concluzia a fost că există mari diferențe între categoriile găsite de codificatorii experimentați și cei neexperimentați. Tabularea datelor Tabularea datelor se face cu ajutorul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
să estimăm mărimea populației din care este ales eșantionul (numărul peștilor care pot fi pescuiți dintr-un lac, numărul celor care vând droguri în Baton Rouge). În alte cazuri, este posibil să dorim să folosim datele despre eșantion pentru a testa ipoteze despre populație. Deseori ipotezele testate sunt despre asocierea sau relația dintre mai multe variabile măsurate la fiecare individ din eșantion. Ancheta pe bază de eșantion este compusă din design-ul eșantionului (care indivizi din populație sunt observați sau intervievați
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
observă că persoanele care au peste 5 hectare de pământ au vârste de peste 40 de ani. 7.2.2.Coeficienți de asociere între variabile măsurate la nivel de interval sau raport Coeficientul r a lui Pearson se folosește pentru a testa relațiile dintre două variabile cantitative. , unde: xi, yi reprezintă valorile celor două variabile, , reprezintă mediile celor două variabile n reprezintă volumul eșantionului σx, σy reprezintă deviațiile standard ale celor două variabile. Acest coeficient are valori în intervalul [-1;+1] și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
țara noastră, dar această legătura nu este foarte puternică. În cazul în care dorim să analizăm asocierea între o variabilă calitativă, ordinală, și una de interval sau raport vom apela la coeficientul de corelație r al lui Pearsons. Pentru a testa asocierea între o variabilă nominală și una ordinală, vom utiliza unul din coeficienții de corelație specifici pentru variabilele ordinale. 7.4. Testarea ipotezelor Ipotezele permit măsurarea variabilelor. Orice concept al unui fenomen poate fi măsurat, dacă este integrat într-o
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dacă Ho este acceptată, atunci H1 este respinsă și dacă Ho este respinsă, atunci H1 trebuie să fie acceptată. Pentru a determina semnificația statistică, cercetătorul trebuie să stabilească un nivel al probabilității, sau un nivel al semnificației, pentru care este testată ipoteza nulă. Dacă rezultatele studiului indică o probabilitate mai scăzută decât nivelul respectiv, cercetătorul respinge ipoteza nulă. În cazul în care rezultatul cercetării are o probabilitate mare, cercetătorul trebuie să susțină ipoteza nulă (sau, mai precis, să nu o respingă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nu ipotezei nule. Nivelul de probabilitate este exprimat prin litera p (care indică probabilitatea) urmată de semnele "mai puțin" sau "mai puțin sau egal" și apoi de o valoare. De exemplu, "p 0.01 " înseamnă că ipoteza nulă a fost testată la nivelul de semnificație 0.01 și că rezultatul va fi considerat statistic semnificativ, dacă probabilitatea este egală sau mai mică decât acest nivel. Un nivel de semnificație de 0.05 indică faptul că cercetătorul are 5% șansa de a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
variabilelor care sunt semnificative. De asemenea, nu este nimic greșit în a propune o ipoteză nulă ca ipoteză a cercetării. De exemplu, am putea formula o ipoteză sub forma: Nu există nici o diferența semnificativă." O cercetare nu trebuie întotdeauna să testeze semnificația relațiilor, ci poate testa și lipsa de semnificație. Oricum, cercetările neglijente și procedurile de măsurare greșite pot mări variația erorii într-un studiu și pot contribui la eșecul respingerii unei ipoteze sau la punerea în pericol a întregului studiu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
asemenea, nu este nimic greșit în a propune o ipoteză nulă ca ipoteză a cercetării. De exemplu, am putea formula o ipoteză sub forma: Nu există nici o diferența semnificativă." O cercetare nu trebuie întotdeauna să testeze semnificația relațiilor, ci poate testa și lipsa de semnificație. Oricum, cercetările neglijente și procedurile de măsurare greșite pot mări variația erorii într-un studiu și pot contribui la eșecul respingerii unei ipoteze sau la punerea în pericol a întregului studiu. Trebuie totuși să reținem că
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sociologice care pot fi transpuse în ipoteze statistice. În mod uzual lucrăm cu două tipuri de astfel de ipoteze statistice: ipoteze direcționale (one-tailed) și nondirecționale (two-tailed). Referindu-ne la tabelul nr. 7.15 scopul studiului respectiv a fost de a testa ipoteza că există diferențe între scorurile celor două grupe de studenți (ipoteza nulă este că nu este nici o diferență între scorurile celor două grupe). Ipoteza noastră este că există o diferență. Nu se poate spune că membrii grupei 2 vor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
automat probabilitatea de a obține această valoare atunci când ipoteza de nul este adevărată. Dacă p<0,05 se respinge ipoteza de nul. Acest test poate fi găsit și în sub-meniul ANALYZE/ NONPARAMETRIC TESTS/ 1 SAMPLE K-S, unde poate fi testată atât distribuția normală, cât și cea uniformă și cea de tip Poisson. Atenție însă aici nu se aplică corecția Lilliefors, iar testul în varianta inițială este mult mai puțin tolerant la deviații de la normalitate (respectiv ipoteza de nul este respinsă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
la deviații de la normalitate (respectiv ipoteza de nul este respinsă mai ușor). * Un alte test de concordanță folosit în cazul datelor nominale este Hi pătrat (), disponibil în meniul ANALYZE/NONPARAMETRIC TESTS/CHI SQUARE. Ca și K-S, Hi pătrat poate testa nu doar normalitatea distribuției, ci și concordanța cu alte distribuții teoretice specificate de cercetător. Modul de aplicare al testului este asemănător cu cel discutat în cazul independenței dintre variabile, în acest caz frecvențele așteptate fiind cele corespunzătoare distribuției teoretice. Metode
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
P-P reprezintă probabilitățile cumulate observate și așteptate. În ambele cazuri punctele de pe grafic formează o linie înclinată la 45˚ atunci când distribuția este normală. * Boxplot. Acest tip de grafic se găsește în SPSS la DESCRIPTIVE STATISTICS/EXPLORE/PLOTS/BOXPLOT și testează ipoteza normalității distribuției. Graficul boxplot are pe axa Oy variabila dependentă și pe axa Ox categoriile variabilei independente. Pentru fiecare categorie a variabilei independente este construit un dreptunghi care indică dispersia valorilor dependentei. Linia orizontală din fiecare dreptunghi indică media
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
următor: , undeeste media eșantionului, µ media din populație, iar ES eroarea standard a distribuției de eșantionare. Comanda în SPSS este ANALYZE/COMPARE MEANS/ONE SAMPLE T-TEST. Pentru aceasta se selectează din lista de variabile cea care urmează a fi testată (ac3 a: "În general, cam în câte zile dintr-o lună (cu aproximație), utilizați e-mailul?", în exemplul de mai jos) și se tastează valoarea test (8 în acest exemplu) care corespunde mediei la nivelul populației, cunoscută din cercetări anterioare. În final
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
diferenței între medii, pentru a vedea dacă media variabilei diferă semnificativ între femei și bărbați. Pentru aceasta, vom accesa opțiunea ANALYZE/COMPARE MEANS/INDEPENDENT SAMPLES T-TEST, iar în fereastra care se deschide vom selecta variabila ce urmează a fi testată (test variable) și cele două grupări pentru care se va calcula media (grouping variable, se indică cele 2 valori care reprezintă grupurile). În cazul nostru variabila test va fi ac3 a: "În general, cam în câte zile dintr-o lună (cu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]