6,328 matches
-
din Moldova continuă până la sfârșitul sec. al IV-lea și începutul celui următor? Care a fost motivul părăsirii acestui spațiu de către populația care a creat această cultură materială? Prezența ei în zona Culoarului Siretului poate fi o cauză? Descoperirea unui tezaur de monede romane la o distanță destul de mică, datat în ultimul sfert al sec. IV d. Chr., poate constitui un reper cronologic al acestei dispariții.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
o asemenea anvergură, care are în centru cartea și valorile sale, să nu marcheze cei 500 de ani de tipar românesc. Ex pozi ția organizată de Biblioteca județeană pe această tematică a pus în valoare doar o infimă parte din tezaurul pe care l deține spre r evelația publicului Salonului și a cititorilor ei, în gene ral. În iunie a.c. în cadrul Simpozionului „Gheorghe Asachi” - ctitor de cultură românească, în aceeași galerie „Manuscriptum”, a fost organizat o expoziție de periodice mai vechi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
adevăr pentru pagina I, titluri cu majuscule. Haideți în actualitatea majoră, colegi gazetari tineri, pentru că cultura este aurul minții, pe care trebuie să o promovăm indiferent de paginile ziarului. Chi ar p rin repetare! Presa din Cernăuți „CUVÂNTUL ȚĂRĂNIMII” DESPRE TEZAURUL ROMÂNESC Cum avea bunul obicei presa română odinioară, ziarul Glasul Bucovinei, nr. 920 din 17 februarie 1922 - unde au lucrat ca redactori și conducători ai publicației Sextil Pușcariu , Ce zar Petrescu, D. Marmeliuc și Pamfil Șeicaru, au făcut ziaristică militantă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
domnitorul neîncoronat al Rusiei dar totul a fost în zadarʺ... ...Ziarul, tot după obiceiul timpului, avea ș i Fo ița în care se publicau de toate... Iată ce se scria în Foița la Cuvântul Țărănimii din 5 august 1934: „Despre Tezaurul român de la Moscovaʺ preluând afirmațiile din lucrarea „T ezau rul român de la Moscovaʺ scrisă de Gr. Romașcan la Cartea Româ nească, sub egida Institutului economic românesc, realiza tă d upă semnarea pactului de neagresiune de la Londra din 3 iu lie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
tablouri și alte depozite ale Casei de depuneri, făcute de instituții publice și private lei aur: 7.500.000.000; lei; e) 3.549 casete în valoare de lei aur 9.416.4 17.1 77,93. La vremea transferării tezaurului, leul românesc era una din cele mai puternice monede europene; leul aur era reprezentat de 0,3226 grame/aur - la stabiliz area din 1929, l liră sterlină = 813,6 lei; l dolar SUA = 167,2 lei, l franc elvețian = 32
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
europene; leul aur era reprezentat de 0,3226 grame/aur - la stabiliz area din 1929, l liră sterlină = 813,6 lei; l dolar SUA = 167,2 lei, l franc elvețian = 32,26 lei; l marcă germană = 39,8 lei. Valoarea tezaurului românesc ajuns la Moscova în 1917 a fost estimată în anul 1938 la suma de 432 miliarde lei, adică bugetul țării pe 14 ani, la suma de 50 de miliarde dolari americani după calculele din 1994; valoarea r ămas ă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
1994; valoarea r ămas ă la Moscova, după 1956, recunoscută de Comisia reparațiilor se estima la suma de 31.099.835.761 lei aur (Vezi România în relațiile internaționale Editura Junimea, Iași, 1980, p .457 ). Când s-a decis evacuarea tezaurului, Guvernator al Băncii Naționale era I.G. Bibicescu, Th. Capitanovici era membru al Consiliului de Administrație a BNR, del egat al BNR în Comisia Ministerului de Externe român care a semnat protocolul cu partea rusă pentru efectuarea transferului, depozitarea și siguranța
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Administrație a BNR, del egat al BNR în Comisia Ministerului de Externe român care a semnat protocolul cu partea rusă pentru efectuarea transferului, depozitarea și siguranța la Kremlin, omul car e a aplicat sigiliul de siguranță și garanție la predarea tezaurului în depozite la Moscova. Din Consiliul de Administrație al BNR mai făc eau parte: G.G. Danielopol, G. Radovici, inginer Dobrovici, Corneliu Cioranu. Decizia de trimitere a tezaurului românesc la Mos cova a fost luată de Consiliul de Miniștri care era
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Kremlin, omul car e a aplicat sigiliul de siguranță și garanție la predarea tezaurului în depozite la Moscova. Din Consiliul de Administrație al BNR mai făc eau parte: G.G. Danielopol, G. Radovici, inginer Dobrovici, Corneliu Cioranu. Decizia de trimitere a tezaurului românesc la Mos cova a fost luată de Consiliul de Miniștri care era compus din următoarele personalități: Ion I.C. Brătianu, M. Pherekide, Take Ionescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Emil Costinescu, Dimitrie Greceanu, Al. Constantinescu, M.G. C anta cuzino, N. Titulescu, I.G.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de Miniștri care era compus din următoarele personalități: Ion I.C. Brătianu, M. Pherekide, Take Ionescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Emil Costinescu, Dimitrie Greceanu, Al. Constantinescu, M.G. C anta cuzino, N. Titulescu, I.G. Duca, Gh. Mârzescu, Vintilă Brătianu și Constantin Iancovescuʺ. Din tezaur, la 31 mai 1935, urmare a demersurilor diplomatice, ni s au înapoiat 1443 lăzi cu docume nte de stat sau private, fără mare valoare materială, iar în anul 1956 - al doilea și ultimul transport din tezaur, pentru care Gheorghe Gheorghiu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și Constantin Iancovescuʺ. Din tezaur, la 31 mai 1935, urmare a demersurilor diplomatice, ni s au înapoiat 1443 lăzi cu docume nte de stat sau private, fără mare valoare materială, iar în anul 1956 - al doilea și ultimul transport din tezaur, pentru care Gheorghe Gheorghiu - Dej s a mândrit îndelung, ziarul Scân teia sub titlul „Un măreț gest de prietenie al URSS față de poporul românʺ consemna la 12 iunie întreg comunicatul Agenției TASS din URSS în legătură cu acest „eveniment istoricʺ, iar în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
întreg comunicatul Agenției TASS din URSS în legătură cu acest „eveniment istoricʺ, iar în vara lui 1956, la București, la Muzeul de Artă sunt expuse valorile de artă returnate care însemnau doar 33 kg/aur ( mone zi istorice și 12 piese din Tezaurul de la Pietroasa), din c ele 93 de tone de aur depozitate. Mereu poporul nostru a avut ceva de pierdut. În condițiile ocupării militare a unei părți din Dacia de către armatele romane, în urma războaielor din 101/102 și 105/106 a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ele 93 de tone de aur depozitate. Mereu poporul nostru a avut ceva de pierdut. În condițiile ocupării militare a unei părți din Dacia de către armatele romane, în urma războaielor din 101/102 și 105/106 a fost posibilă și acapararea tezaurului dacilor care consta din aproximativ 165.000 kg. aur (lingouri, monede, bijuterii etc.) și circa 330.000 kg. de argint. În lucrarea „România în vâltoarea vitregiilor ist oriceʺ din „Analele de istorieʺ nr. 3/1978, M. Mușat susține, pe bază
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
-se la suma totală de 340.006.305.780 lei aur, ceea ce echivalează cu cantitatea de 13.827254 kg. aur, adică aproximativ 14.000 tone aur sau 1.400 vagoaneʺ (Pentru o mai completă cunoaștere a se vedea și documentarul „Tezaure cultural-istorice și creștine românești înstrăinateʺ de conf. dr. Constantin Cloșcă în revista „Teologie și viațăʺ nr.7-12, 1999, Iași). Valori în natură sau în lei/aur au de recuper at r omânii și de la prietenii americani, iugoslavi etc. Încercările lui
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
paradă - sfidând pe toți cobeliger anți i, n-a ezitat și a semnat o hotărâre a Consiliului Comisarilor Poporului, conform căreia nu numai că raporturile diplomatice cu România au fost întrerupte iar diplomații români închiși dar a declarat și confiscarea tezaurului românesc, cărat cu trenul la Moscova și încredințat autorităților rusești spre păstrare și conservare la începutul războiului. Revoluția bolșevică avea nevoie nu numai de finanțarea celor interesați din Germania dar și de aurul și argintul, de operele de artă și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu trenul la Moscova și încredințat autorităților rusești spre păstrare și conservare la începutul războiului. Revoluția bolșevică avea nevoie nu numai de finanțarea celor interesați din Germania dar și de aurul și argintul, de operele de artă și arhivistice, de tezaurul r omânesc! Să mai amintim despre Pactul Molotov-Ribentrop din 1939 și purtarea despotului Stalin care și-a plimbat degetul pe harta României și a ciuntit țara cât a voit, urcându-se cu stăpânirea rusească mai sus de Herța, gata gata
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Și atunci mi-am amintit că aici a păstorit renumitul institutor Ion Adam și mai renumitul actor de mai târziu Constantin Tănase, că în perimetrul comunei Pungești, din care face parte satul acesta dintre dealuri, au lucrat personalități intrate în tezaurul de aur al literaturii române: Mihai Eminescu, revizor școlar și Al. Vlahuță judecător, de unde își și culege eroii romanului său „Da n”, că din Cursești și împrejurimi au plecat până și miniștri (Miron escu )). Oameni cu carte și capacități de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fa ceri i). La Cursești nu s au făcut săpături, dar o comoară a ieșit sin gură la iveală în calea unui cioban: pe dealul Zbierea, în punctul numit ,,La Standoalăʺ, pe locul lui C. Antohi, s a descoperit un tezaur compus din 608 denari imperiali romani din perioada Vespasianus-Septimius Severus. Este semnalată aici o așezare La Tène și alta din secolul al III-lea e.n. Faptele demonstrează că pământul Curseștilor rămâ ne în continuare un izvor de valori materiale și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
zilei de mâine s-a întronat singură - regină. Nu știm dacă mâine nu ne dă afară de la muncă, dacă nu rămânem fără acoperiș, dacă banca nu ne confiscă totul, pentru întârzierea plății debitelor, dacă nu rămânem fără pensii, că de! tezaurul țării s-a topit demult în buzunarele celor puțini dar „aleși". Singurele noastre calități sunt următoarele: mulți, da' proști. Intr-adevăr, grețos de proști! Nici nu mai îndrăznim să ne întrebăm: „De câte ori o poate lua un om de la început într-
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ecumenice recurg la scrierile patristice pentru a dovedi adevărurile de credință, ca la unul dintre cele mai apodictice argumente, căci aceste scrieri stau la temelia Teologiei creștine, elaborată pe baza aprofundării Sfintei Scripturi și constituie succesiunea sau moștenirea apostolică, adică tezaurul Sfintei Tradiții, de neprețuită valoare pentru viața Bisericii și a fiecărui creștin<footnote Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 14. footnote>. Învățăturile ce au primit consimțământul unanim al Părinților Bisericii sau a celei mai mari părți dintre ei
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
îngrijită de Arhim. Ioanichie Bălan, Edit. Episcopiei Romanului, 2002, p. 21. footnote>. Astfel, scrierile patristice nu au circulat doar în mediul clerical, ci și simplii credincioși, însetați de frumusețea vieții creștine autentice, s-au apropiat cu dor nestăvilit de cunoașterea tezaurului patristic și de însușirea lui, adăpându-se direct de la izvoarele nesecate de frumusețe și înțelepciune ale gândirii Părinților. Spiritualitatea patristică ne-a fost, nouă românilor, familiară, modelându-ne stilul de viață creștină și familiarizându-ne cu Dumnezeu. De aceea, bunii
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
Dumnezeu și pe semeni, de a nu pune nimic mai presus de Hristos, fiindcă nici El n-a pus ceva mai presus de noi, de a rămâne fermi în credință și de a ne ancora nădejdea numai în El. Inepuizabil tezaur de gândire, scrierile patristice exercită mintea, deșteaptă priceperea, hrănesc sufletul, încălzesc inima și întăresc voința. Dacă în rugăciune vorbim noi cu Dumnezeu, prin scrierile sfinte, vorbește Dumnezeu cu noi și ne descoperă voia Sa. Cine își îndreaptă ochiul înțelegerii în
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
importanță deosebită: davele de la Răcătău-Tamasidava și Brad-Zargidava. Și pentru epocile ulterioare descoperirile arheologice ne oferă un impresionant și vast material expozițional și de studiu. Putem aminti, printre altele, săpăturile de amploare de la Gabăra-Moldoveni, Măgura, Onișcani, pentru civilizația carpo dacică, de tezaurele monetare romane de la Ardeoani, Oncești, Blăgești, Itești, Măgura (cu peste 2800 piese sau de descoperirile din perioada formării poporului român de la Căbești, Bacău, Oncești și de tezaurele monetare de la Horgești și Prăjești (sec. VI-X. Epoca medievală ocupă și ea
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
altele, săpăturile de amploare de la Gabăra-Moldoveni, Măgura, Onișcani, pentru civilizația carpo dacică, de tezaurele monetare romane de la Ardeoani, Oncești, Blăgești, Itești, Măgura (cu peste 2800 piese sau de descoperirile din perioada formării poporului român de la Căbești, Bacău, Oncești și de tezaurele monetare de la Horgești și Prăjești (sec. VI-X. Epoca medievală ocupă și ea un loc aparte în cercetările specialiștilor băcăuani. Aceasta cu atât mai mult cu cât Bacăul a fost, pentru o perioadă, una dintre reședințele voievozilor moldoveni. Cercetările efectuate
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
o parte, iar pe de altă parte, să pună în valoare bogatul patrimoniu pe care îl deține muzeul. Este vorba de expozițiile intitulate „Civilizația materială și spirituală din zona central vestică a Moldovei din paleolitic și până în evul mediu” și „Tezaur arheologic și istoric din zona centrală și sud-vestică a Moldovei”. COLECȚIILE SECȚIEI DE ISTORIE-ARHEOLOGIE Secția de istorie-arheologie deține în patrimoniul său un număr de aproximativ 35.000 de piese, structurate pe următoarele colecții: arheologie, istorie, numismatică, medalistică, documente și carte
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]