14,383 matches
-
firii”: omul adună rațiunile (logoi) lucrurilor, esențele lor spirituale, nu pentru a și le însuși, ci pentru a le aduce lui Dumnezeu ca pe o jertfă din partea creației. Vede lucrurile, structurate de Cuvânt, însuflețite de Duhul vieții și al frumuseții tinzând către Obârșia paternă, care le primește, în distincția lor. „Căci unirea, desființând separarea, nu dăunează câtuși de puțin deosebirii” spune Sf. Maxim Mărturisitorul”. - Toată această relatare avându-o din lucrarea „Rugăciunea lui Iisus” a lui Olivier Clement. - Creștinul contemporan este
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
așa? sunt croite ele însele pe un specific străin spiritualității noastre. Sunt, de multe ori, fără o preluare critică a mesajului, preluate neschimbat și otova - de la cap la coadă - forme, curente, mesaje extranee, manifestări ori mișcări aproape neinteligibile și care tind spre entități eclatante, alienate, de factură mecanicist-robotizantă a personalității individului, în care tradiția indigenă, suferința, amprenta sufletului, cea psihică și creativă sunt cras nesocotite, dacă nu eliminatre cu totul...Oh, da, suferința ca sursă și vector al oricărei creații!... Referință
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
sigur, își pregătise cuvântul! Îi tremura vocea și tremura cartea în mâini, iar ochii aproape că-i lăcrimau când exprima, convingându-ne: "Marilena Velicu este o femeie frumoasă, exuberantă și tonică, pe care o îndrăgești la prima vedere... Iubirile ei tind să atingă absolutul. De aici și ușoara notă de tristețe și zădărnicie ce se desprinde uneori, din versul ei delicat"... Cu aceleași sentimente în suflet și cuvânt, s-au exprimat Andrei Pavel și Liliana Lungu. Căldura din cuvintele lor intra
CĂLDURA POEZIEI ÎN ARŞIŢA VERII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366937_a_368266]
-
a unei persoane, o parte din ființa acesteia este atinsă, însemnată, aproape murdărită sau “violată”, ca și cum răutatea celui care a lovit îi atinge eu-l intim. Psihologii arată că, datorită unui proces mai mult sau mai puțin conștient, persoana lovită tinde să îl imite pe cel care a rănit-o, ca și cum ar fi “contaminată de un virus contagios”, lezând atât persoana care a rănit-o, cât și pe sine și pe ceilalți. Imitarea agresorului este un mecanism foarte cunoscut în psihologie
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
a rănit-o, cât și pe sine și pe ceilalți. Imitarea agresorului este un mecanism foarte cunoscut în psihologie. Datorită unui instinct de supraviețuire, victima se identifică cu agresorul. În terapia familiară se constată că, în situații de stres, copiii tind să realizeze comportamente analoge cu cele ale părinților. De aceea iertarea nu se limitează doar la a nu te răzbuna, ci presupune curajul de a merge la rădăcinile tendințelor agresive. Predispoziția spre ostilitate și spre dominarea celorlalți riscă să se
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
iulie 2011 Toate Articolele Autorului Risc de simulare politicianistă ... În fața amenințărilor extreme ale mediului natural în care trăim (inundații, furtuni, umiditate și caniculă nefirești!) - care țin de dizarmonia și continua deteriorare a factorilor pedo-eco-fizico-climatici, gradul de avarie din sfera politică tinde să egaleze și chiar să depășească starea de disconfort și ubicuitățile în suportabil (care este totuși altceva decât „normal!) din arealul fizic-primar și să depindă de cumpenirea indusă de calitatea umană a înțelegerii, îngăduinței și solidarității, a cursorului valoric cu
RISC DE SIMULARE POLITICIANISTĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366966_a_368295]
-
și cunoaște și poate împlini ceea ce ne este de folos, ceea ce ne vine de la El, chiar fără voia noastră, ne vine spre folosul nostru". Acesta este raportul dintre cunoașterea, iubirea și voința dumnezeiască, un raport de deplină continuitate, spre care tinde și iubirea omenească. Dinamismul vieții religioase creștine îl constituie tensiunea dintre uman și divin, dialogul cunoscător și iubitor dintre cele două realități. Premiza fundamentală asupra căreia insistă spiritualitatea răsăriteană în problema teognosiei o constituie, pe de o parte caracterul personal
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
mântuirea noastră. Dar, întrucât Dumnezeu este desăvârșit, infinit, și cunoașterea Lui este infinită. "Cunoașterea lui Dumnezeu nu are limite fiindcă El este existență personală absolută și de aceea drumul spre cunoașterea lui Dumnezeu este infinit, nemărginit, nelimitat". Posibilitatea de a tinde din fire spre Dumnezeu și de a recepta apelul Lui de chemare la comuniune, prin dragoste, omul o are, deci, în însăși ființa sa, ca un dat ontologic, întrucât el este creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (Fac. 1
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
de patimi și păcate, de înțelesurile pătimașe, o lărgesc, îi extind capacitatea de înțelegere a sensurilor divine. Însă, chiar și pe treptele finale de curățire, chiar și în starea de nepătimire, ea dobândește o cunoaștere limitată a adevărurilor divine. Ea tinde, dar nu ajunge niciodată să epuizeze adâncul ori abisul divin; pe acesta nici nu îl poate măcar cunoaște și intui deplin ori desăvârșit. Ceea ce i se descoperă omului este doar ecoul, zvonul căderilor Lui de apă, adică lucrările Sale iubitoare
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
sau îndoială. La ea nu se mai ajunge prin intermediul simțurilor trupului, ci prin suflet și mai ales prin facultățile lui superioare. Sfântul Maxim Mărturisitorul învață și el că sunt două feluri de cunoaștere. Cea dintâi are caracterul de știință și tinde la înlăturarea ignoranței și a neștiintei naturale, iar cea de-a doua este practică și lucrătoare, procurându-ne, prin experierea virtuților, cunoașterea adevărată a rațiunilor lucrurilor. Cunoașterea cu caracter de știință este relativă, constând din raționamente, spre deosebire de cunoașterea experimentală, trăită
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
fie luată de cât mai multe ori, dar cu vrednicie, pentru că ea este cea care ni-l înnoiește în noi pe Domnul nostru Iisus Hristos, și ne crește în El, Iisus Hristos este țelul nostru suprem către care trebuie să tindem. Autorul arată ce pericole poate aduce împărtășania rară, în viața creștinilor, starea de nepăsare permanentă acestora, pentru că n-au frâu și nu se pot înfrâna îi face să alunece în prăpastia păcatului, prin degradare morală. În concluzie, autorul arată că
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
consider divină), mă urmăresc în situații dintre cele mai neașteptate. Nu pot decât să mulțumesc divinității pentru acest lucru.... XXVI. TRĂIRI TERESTRE, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1060 din 25 noiembrie 2013. Iertări umane, stări divine ce tind timid spre absolut Un înger alb cu aripi negre se scutură încet de lut Trăiri terestre, vise-nalte, ce zburda căutând lumină La gândul unui minim soare, eu tremur să nu-mi ștric rețină Suspin forat din infinit, un plâns
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
Dar nu dispar, ci se depun, pe atrii, chiar și pe ventricul Se înnegrește mușchiul roșu, se pregătește de genune De n-o să-mi pierd nicicând credință, se va produce o minune ... Citește mai mult Iertări umane, stări divine ce tind timid spre absolutUn înger alb cu aripi negre se scutură încet de lutTrăiri terestre, vise-nalte, ce zburda căutând luminaLa gândul unui minim soare, eu tremur să nu-mi ștric retinaSuspin forat din infinit, un plâns constant, dar fără lacrimiîmi
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
Curățenie și bun gust. Brașov! Farmec citadin și aer sănătos, alpin. Ne aflăm în inima târgului. Loc binecuvântat , loc de farmec, însă plin și cu fiori din vremuri seculare, trăiri de nebănuit azi, în minunatul context al unui spațiu ce tinde să devină Capitala Culturală a Lumii. ( Poate-i prea mult, dar contează sensul pe care ți-l imprimi în viața ta de om sau de oraș! ). ...Parizerul cere bere, dar n-avem, n-am apucat încă să ne organizăm mai
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
de răsplătire, dar oricum planând asu �pra vieții beneficiarului - are loc, ea poartă mai mult către sensul con �tractual, juridic, al raporturilor între oameni și într-o oarecare măsură moral, în sensul deplin creștin al cuvântului. Atitudinea morală se ex �tinde pe un teren mult mai vast decât aria restrânsă dar desigur morală a achitării unei obligații contractate. Am făcut această digresiune nu pentru a demonstra amplitudinea conștiinței morale, a acestui imponderabil și subtil motor al reglării ra �porturilor între oameni
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
a creației Lui, trepte care duc la recunoașterea posturii umane, de creatură ce a primit totul de la Dumnezeu, dar care, prin înseși da �rurile primite, are capacitatea de a discerne între cele de folos naturii lui - ce subzistă ca filiațiune tinzând către divinitate (poftirea înfie �rii) - și cele dimpotrivă. Către acest înțeles ne conduce Sfântul Maxim Mărturisitorul, comentând locuri din Vechiul Testament: Ezechia nu a răsplătit binefacerea pe care i-a faăcut-o lui, Dumnezeu, " Căci nu a măsurat recunoscător mulțumirea cu mă
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
în cunoaștere, care con �duce la slăvirea lui Dumnezeu. Ea desemnează arcuirea dialogului Dumnezeu-om în ceea ce Biserica sintetizează și rezumă prin formula "dar din dar", concurând la majora formă de viețuire morală, care este respon �sabilitatea persoanei umane, ce tinde către desăvârșire, înveșnicire și îndumnezeire... Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre virtutea recunostintei... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 202, Anul I, 21 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
însă și voința. Și mai departe :de fapt, nu este imposibil ca o voință particulară să fie în acord, într-o anumită privință, cu voința generală ; este însă imposibil ca acest acord să fie durabil și statornic, căci voința particulară tinde, prin natura sa, spre preferințe, pe când voința generală tinde spre egalitate. Suveranul poate foarte bine să zică: „eu vreau acum ceea ce vrea omul cutare, sau cel puțin ceea ce spune el că vrea” dar nu poate să zică „ceea ce va voi
ESEU DESPRE PUTERE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366971_a_368300]
-
este imposibil ca o voință particulară să fie în acord, într-o anumită privință, cu voința generală ; este însă imposibil ca acest acord să fie durabil și statornic, căci voința particulară tinde, prin natura sa, spre preferințe, pe când voința generală tinde spre egalitate. Suveranul poate foarte bine să zică: „eu vreau acum ceea ce vrea omul cutare, sau cel puțin ceea ce spune el că vrea” dar nu poate să zică „ceea ce va voi acest om mâine, voi vrea și eu”. Aceasta nu
ESEU DESPRE PUTERE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366971_a_368300]
-
la binele comun al societății în virtutea calității lor de structuri sociale. Prin urmare, tot ceea ce poartă amprenta asociativității într-o societate este menit să creeze poduri între individ și stat. Însă, așa cum stau lucrurile astăzi, toate marile corporații ale societății tind să devină simple asociații semiprivate dominate de raționalitatea economică: cultura este supusă pieței pentru că filmele cele mai "bune"sunt cele care au cele mai mari încasări, sistemul educațional se îndreaptă spre privatizare din moment ce universitățile oferă doar cursuri cerute "pe piața
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
Nou {Rosh haShanah), la 6 Sivan (mai-iunie), data Cincizecimii 142. Teologia Tagumului folosit în liturghia sinagogală a Cincizecimii (Ex. 19-20; 24; Ave. 3; Iz. 1 si câțiva psalmi) conturează o dublă perspectivă teologică, comunitară și eshatologică: pe de o parte, tinde să salveze unitatea poporului sfânt, iar pe de alta, pune accentul pe judecata irevocabilă a lui Dumnezeu la sfârșitul timpurilor. Evoluția liturghiei sărbătorii, cu relativa ei teologie, ne permite să înțelegem substratul textului Sfântului Apostol și Evanghelist Luca: Cincizecimea sărbătorește
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
de Taina lui Iisus Hristos, căci respiră, trăiește și se hrănește cu și prin Taina lui Iisus Hristos. Biserica și tainele ei sunt viața în Iisus Hristos. Baza deci, de la care începe și la care se referă și spre care tinde învățătura creștină, este Însuși Iisus Hristos, Ce Se oferă pe Sine „pentru viața lumii” și Se împărtășește prin Taina Sfintei Euharistii. Omul ortodoxiei este o persoană eclezială, ființa care ființează numai în comuniune de har și viață cu Iisus Hristos
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului cu Dumnezeu se exprimă ca autotranscendență a individualității omului , prin care se tinde la depășirea sinelui propriu și la asemănarea cu Dumnezeu. Purificarea este la Sfântul Ioan Scărarul reintegrarea individului în sinea lui autentic-personală, restaurarea stării umane de dinainte de cădere. Diferența dintre individ și persoană, la Sfântul Ioan Scărarul, constă în aceea că
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
vom susține că fără o raportare la caracterul său spiritual, frumusețea omului nu are sens și nu poate fin înțeleasă. Spiritualizarea frumuseții va fi însă deplină abia în Împărăția Cerurilor, conform afirmațiilor Părintelui Profesor Dumitru Popescu, care spune că “Spiritualitatea tinde la transfigurarea nu numai a sufletului, ci și a trupului, transfigurare care începe în lumea de aici și se va desăvârși în lumea ce va să vină . Prin urmare, în împrejurările și în condițiile date, ca model și exemplu concret
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
sa demnitate. Părintele Stăniloae accentuează foarte mult ideea de persoană și pe cea de comuniune interpersonală. Sfânta Treime este Comuniune de persoane: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, dar și omul este o persoană creată după chipul lui Dumnezeu și care tinde la asemănarea cu El. Ca persoană, omul este menit să intre în comunicare și comuniune cu ceilalți semeni și cu Dumnzeu, fapt ce duce la nașterea unei comunități ziditoare și sfințitoare, adică mântuitoare. Astfel, eliberat fiind de falsele concepții antropologice
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]