18,899 matches
-
de interes a celor care se ocupă de carte, ci ca pe o lipsă de interes a celor care ar trebui să o cumpere. (Adică, fiindcă poate nu sunt clar, mă tem nu atât că nu se vrea să se tipărească mai multe titluri, ci că se știe că, dacă s-ar tipări masiv, exemplarele ar rămâne nevândute. E drept, poate că și editorii ar putea face mai mult, dar ce să faci atunci când emulația, entuziasmul pentru carte de calitate sunt
O AFACERE DE MILIOANE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350218_a_351547]
-
o lipsă de interes a celor care ar trebui să o cumpere. (Adică, fiindcă poate nu sunt clar, mă tem nu atât că nu se vrea să se tipărească mai multe titluri, ci că se știe că, dacă s-ar tipări masiv, exemplarele ar rămâne nevândute. E drept, poate că și editorii ar putea face mai mult, dar ce să faci atunci când emulația, entuziasmul pentru carte de calitate sunt la cote atât de scăzute?). De fapt, totul s-a declanșat în
O AFACERE DE MILIOANE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350218_a_351547]
-
zise, ușor meditativă. „Am s-o citesc negreșit, dar am încredere în cuvântul tău. Așa cum ai știut că primele încercări sunt mai slabe, probabil și acum ai un temei să afirmi că e bună. Sunt aproape sigură că o voi tipări...”. „Sper din tot sufletul să fie așa. Cât despre perechile de îndrăgostiți, veșnice ca și operele scriitorilor, probabil că vor regăsi ceva din farmecul pierdut, arhaic, dar irezistibil al chemării lui Erik, celebra Fantomă de la Operă...”. Ne-am despărțit în
GUSTUL ÎNVENINAT AL INVIDIEI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350232_a_351561]
-
și profund. Îmbolnăvindu-se grav, Eminescu n-a mai publicat decât sporadic. Doborât de boală, lipsit de ajutoarele materiale necesare, el a dus până la sfârșitul vieții o existență tragică, supus unor condiții de mizerie umilitoare. Singurul volum, „Poezii”, a fost tipărit și a apărut în timpul vieții marelui poet al românilor, dar nu reunea decât o mică parte din creația poetica eminesciana. Caietele manuscrise în care au fost păstrate numeroasele sale poeme, editate postum, vădesc aria largă a preocupărilor tematice ale „Luceafărului
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
dar am devenit mai selectiv și mai eficient în utilizarea lui. Astfel, am reușit să alcătuiesc mai multe broșuri din diferitele articole pe care le-am scris și am început să le distribui pe Internet și sub formă de materiale tipărite având titluri în genul: „Vindecare prin Cuvânt”, „Experiența vindecării spirituale”, „Putere pentru ziua de azi” și „Pași prin credință”. În paralel, am avut ocazia de a participa sau chiar de a realiza emisiuni radiofonice, cum ar fi „Școala Cuvântului” și
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
Am răspuns textual: "Am luat la cunoștință la aproape o săptămână după anunț. Am fost plecat. Am considerat că este prea târziu, potrivit termenului înscris în anunț. Oricum, la acea sumă, nu m-aș fi înscris. Cu 100 de roni tipăresc 25 de cărți!! Deci, nu! Mulțumesc pentru atenția acordată! Felicitări pentru realizarea și apariția primului număr al revistei! Cu stima, Marian" A fost ceva rău în acest răspuns?! Nu am înțeles de ce domnia sa m-a apostrofat cu acest mesaj, redat
REGATUL CUVÂNTULUI FURAT DE O REVISTĂ PIRAT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348502_a_349831]
-
celor două traduceri (susține d-l director al CCF Cluj). Mă simt obligată să vă mărturisesc și traduceri ale altor scriitori: Jean Molla, Xavier Petit Laurent, Leon Daudet, Anne Percin, Anne-Laure Bondeaux, Contesa de Segur etc., care toate au fost tipărite. „Cunosc eu un poet maramureșean mai talentat decât Burnar?” (BKD) Anca GOJA: Știu că l-ați stimat în mod deosebit pe regretatul poet Ion Burnar. Partea văzută a relației dvs cu el este că v-a scris câteva prefețe. Care
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
ta aspidă Mă lasă-ngândurat aceste zile și norii ce-au să vină. Mai zăbovesc cu mâna printre matele câmpii Sub brume strălucesc cristalele albite-n jar Și fumuri albe, reci, se mai ridică-n vii Noiembrie, apus de toamnă... tipărit în calendar. Referință Bibliografică: Noiembrie / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 307, Anul I, 03 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
NOIEMBRIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348702_a_350031]
-
se validează și se impun și toți profesorii de acolo urmăresc ce au devenit doctoranzii lor, ]n timp. Lucrarea sa, , este în 1150 de biblioteci academice, naționale și universitare din lume, lucrare care spre sfârșitul acestui an urmează să se tipărească și în România, în ediție bilingvă. Trebuie să vă spun, de asemenea, că în critica și istoria literară românească, a fost receptată de nume importante, au scris despre opera dumneai Nicolae Manolescu, Constantin Ciopraga, Valeriu Cristea, Gabriel Dimisianu, Cristian Livescu
CONVORBIRI LITERARE LA TG.NEAMT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349238_a_350567]
-
regie proprie, deși încă înainte de studenție debutase ăn Convorbiri Literare și Luceafărul, mai multe cărți de poezie: Sonate; Anotimpuri pentru prietenii mei; Epistole și flori; La ușa iubirii; Poezii pastelate; Lirica gândului meu . Aceasta din urmă, Lirica gândului meu, este tipărită recent ( Editura InfoRapArt, 2014, Galați ), cu 75 de poeme în limbile Română și Engleză, illustrate cu 16 desene / grafică în peniță, executată de autoare. Înțelept elaborate, Autoportretul în peniță, lasă loc candorii și uimirii, iubirii față de natură și față de semeni
PAROLA CARE DESCHIDE CALEA VIEŢII ESTE IUBIREA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349354_a_350683]
-
cărți religioase păstrate în colecții și instituții, artefacte de care ne-am ocupat de-al lungul timpului, noi sau alți cercetători . În urma cercetărilor întreprinse, o primă observație care se desprinde este că deși în perioada domnitorului Constantin Brâncoveanu s-a tipărit un număr împortant de titluri (90 , după alți autori 118 ). La Biblioteca Națională a României se păstrează spre exemplu numai 35 de titluri. Lucrarea Cartea Veche Bisericească din Banat menționează existența unui număr de 42 de cărți, între care 5
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
de titluri (90 , după alți autori 118 ). La Biblioteca Națională a României se păstrează spre exemplu numai 35 de titluri. Lucrarea Cartea Veche Bisericească din Banat menționează existența unui număr de 42 de cărți, între care 5 exemplare ale Bibliei tipărite la 1688 la București , lucrare monumentală reprezentând simbolic efortul colectiv unitar a culturii naționale, monument al edificiului dezvoltării limbii literare române. Destul de numeroasa prezență a tipăriturilor din vremea lui Constantin Brâncoveanu în Banat, amintită în lucrarea menționată, subliniază ideea relevată
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
Stolnicul Constantin Cantacuzino , Dumitru Grecescu , Matei Bazavan , sau diferiți preoți sau doritori de a înzestra bisericile, precum Necula ceauș Bozinceanu, Schimonahii, Gherasim și Mihail, Popa Anghel , ș.a. Cele mai multe exemplare de carte din epoca lui Constantin Brâncoveanu păstrate în Mehedinți sunt tipărite la Buzău, apoi ca pondere urmează centrele tipografice București, Snagov, Râmnic.( vazi anexa 1) În rândul acestora un loc aparte îl ocupă cărțile tipărite la Buzău, în special seria Mineelor, tipărite la 1698 de însuși mitropolitul Mitrofan. Acesta a fost
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
Popa Anghel , ș.a. Cele mai multe exemplare de carte din epoca lui Constantin Brâncoveanu păstrate în Mehedinți sunt tipărite la Buzău, apoi ca pondere urmează centrele tipografice București, Snagov, Râmnic.( vazi anexa 1) În rândul acestora un loc aparte îl ocupă cărțile tipărite la Buzău, în special seria Mineelor, tipărite la 1698 de însuși mitropolitul Mitrofan. Acesta a fost cunoscut ca o parsonalitate erudită, complexă de o bogăție spirituală remarcabilă, care a ințiat tipărirea cărților de cult în limba română îndemnând și lămurind
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
din epoca lui Constantin Brâncoveanu păstrate în Mehedinți sunt tipărite la Buzău, apoi ca pondere urmează centrele tipografice București, Snagov, Râmnic.( vazi anexa 1) În rândul acestora un loc aparte îl ocupă cărțile tipărite la Buzău, în special seria Mineelor, tipărite la 1698 de însuși mitropolitul Mitrofan. Acesta a fost cunoscut ca o parsonalitate erudită, complexă de o bogăție spirituală remarcabilă, care a ințiat tipărirea cărților de cult în limba română îndemnând și lămurind în predoslovii: tipărirea învățăturilor românește pentru înțelegerea
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
care a ințiat tipărirea cărților de cult în limba română îndemnând și lămurind în predoslovii: tipărirea învățăturilor românește pentru înțelegerea tuturor . Calitățile și trăsăturile spirituale nu sunt atestate numai de prezența numelui Mitropolitului Mitrofan pe fila de titlu a cărților tipărite de acesta, ci mai ales de cum s-a preocupat de îngrijirea tipăriturii, prin includerea colofonului măiestrit formulat: “Întru Hristos iubiți frați, Sfințiile Voastre, prea sfinți arhierei și sfințiile voastre precum și egumeni, preoți, er(o)monahi( ... .)monahi și clirici, mireni și
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
general umane, și în acest sens, o poezie "abstractă", ci o poezie care exprimă viața spirituală concretă a poporului român. Poezia lui poate fi considerată, de aceea, ca expresia spiritualității concrete a acestui popor. Însuși titlul unuia din eseurile sale, tipărit în ”Gândirea” exprimă această calitate a poeziei sale: Iisus în țara mea. S-ar putea spune că Nichifor Crainic este poetul nostru creștin prin excelență, cum este Paul Claudel poetul creștin francez prin excelență, sau Rainer Maria Rilke poetul creștin
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
mai rea decât cenzura vremii. Nulități profitoare, azi trecute într-o binemeritată și adâncă uitare. Discuțiile nu făceau referiri la literatura cu subiect tehnic, religios, medical, filatelic, istoric ... la literatura care are un public țintă precis conturat. Unde ceea ce se tipărește se și vinde, ci la produsele literaturii fiction. Erau dezbătute cauzele scăderii dramatice a tirajelor celor mai multe creații beletristice.. Astfel un titlu care se vinde, în prezent, în 5.000 de exemplare poate fi considerat un mare succes. La Paris. Bineînțeles
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
maistru aveam să întâlnesc un tânăr muncitor necalificat care ne arăta pentru delectarea noastră și a colegilor diverse desene haioase. Acesta se numea Ion ANDRELI. Am aflat despre el că picta și în timpul său liber. Când am început să-mi tipăresc primele caiete i-am solicitat să-mi facă un desen pentru o copertă. Astfel că avea să-mi realizeze coperta la ciclul REVERII ADVERSE 2001. Acest pictor s-a stins încă de tânăr. La intrarea pe internet aveam să cunosc
PICTORII PRIETENII MEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349865_a_351194]
-
în sala neîncăpătoare a fost încântat de recitalul mezzosopranei Ionela Florentina Soare, de la Teatrul Muzical ,, Nae Leonard ,, din Galați, fostă elevă a doamnei prof. Mariana Iordache. Revista ,, Casa Artelor ,, lansată în partea a doua al acestui eveniment, este concepută și tipărită impecabil, între coperțile căruia semnează scriitori și distinși profesori care predau în Școala Populară de Arte ,, Vespasian Lungu ,, . Revista Casa Artelor, a pornit cu primele numere în succes, și sper așa să rămână ! Referință Bibliografică: Revista ,,Casa Artelor,, / Constanța Abălașei
REVISTA ,,CASA ARTELOR,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349901_a_351230]
-
a colindelor în această zonă, evident, greșind profund; de fapt, credem că nici el nu era convins de această ,,laicizare”, ci a făcut afirmația în cauză doar ... pentru a se pune bine cu autoritățile comuniste (eventual, pentru a-și putea tipări cartea!). Ion Piloiu, originar din Boișoara, publică două lucrări: prima - în 198116, care cuprinde 116 colinde puse pe note muzicale (autorul este absolvent de Conservator), între care găsim 7 din Câinenii Mici și 10 din Câinenii Mari, iar cea de
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Serbie et son Eglise (1830-1904), Paris, 1938, p. 47. [35] Michel Lascaris, Le role des Grecs dans l'instruction serbe sous Carageorges, Athenes, 1933, p. 6. [36] Jean Mousset, op. cit., p. 55. [37] Textul autentic al acestei legi a fost tipărit de Ced. Mitrovici, Prvi srpski zakon o crkverim vlastina, Belgrad, 1909. [38] Mansi, tom 40, 218B. [39] Mansi, tom 40, 217B. Collectio Conciliorum recentorium Ecclesiae Universal [40] Mansi, tom 45, 623CD, 624CD, 625ABC, 626ABC. [41] Iwannou N. Karmirh, Exwterikai epidraseiV
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
Moldova Nouă. Tema abordată de dumneaei este destul de vastă și voi încerca să revin asupra acestui subiect interesant. Încheierea acestor prezentări avea să aparțină poetului Mihai LEONTE, care printr-o alocuțiune referitoare la; ,, Necesitatea localizării scrierilor” și-a prezentat volumele tipărite până la cel mai recent ARMONII MAJORE 2010. Mihai LEONTE a prezentat auditoriului și inițiativa personală referitoare la tipărirea volumelor antologice ale poeților de pe NET, astfel că până în prezent au fost tipărite 5 ediții, ceea ce a adus în prim-planul literaturii
MULTIPLE LECŢII DE ISTORIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344462_a_345791]
-
referitoare la; ,, Necesitatea localizării scrierilor” și-a prezentat volumele tipărite până la cel mai recent ARMONII MAJORE 2010. Mihai LEONTE a prezentat auditoriului și inițiativa personală referitoare la tipărirea volumelor antologice ale poeților de pe NET, astfel că până în prezent au fost tipărite 5 ediții, ceea ce a adus în prim-planul literaturii, mulți autori necunoscuți care neavând mijloace financiare adecvate nu și-ar fi văzut creațiile tipărite. Evenimentul s-a încheiat cu un frumos și variat program artistic susținut de tineri elevi de
MULTIPLE LECŢII DE ISTORIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344462_a_345791]
-
firmele Odessei apăreau ciobotarul Știrbei, croitorul Sturza, restaurantul Catargi, iar suburbia „Moldovanca” populată cu români va deveni un oraș întreg cu peste 40.000 de locuitori (30). Românii pun bazele culturii ruse În 1796 la Dubăsari ori Movilău s-a tipărit primul volum de versuri în limba română (versuri originale și traduceri de I.Cantacuzino)(31). În 1799 rusul Pavel Sumarcov notează că în Ovidiopol, Tiraspol, Grigoriopol, Dubăsari, Mălăiești majoritatea locuitorilor sunt moldoveni (32). Cultura românească a influențat și cultura ucrainienilor
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]