12,189 matches
-
diverselor tipuri de mesaje - afectează valori civice precum toleranța și realismul conștiinței sociale a elevilor. Idealizarea propriei comunități imaginare, cum ar spune Anderson (1991), inclusiv prin apelul la narațiuni istorice mitologizante (Hobsbawn, 1986), încurajează interpretări maniheiste ale situațiilor multiculturale, inhibă toleranța față de alteritate și, în fine, intră în coliziune cu moduri de a gândi și acționa democratice și responsabile din punct de vedere civic. Faptul că efectele modului de prezentare a istoriei naționale depășesc știința istorică și calitatea produselor sale este
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
manualului (Pecican, 2002) au subliniat că au încercat să se despartă de tradiția mitologizantă a istoriografiei romantice și să prezinte un discurs istoric modernizat, cu mai puține certitudini, mai axat pe dezvoltarea gândirii critice a tinerilor, orientat către dezvoltarea valorilor toleranței și ale multiculturalismului. Din acest punct de vedere, nu trebuie să surprindă introducerea în manual a unor pasaje mai ample decât de obicei despre istoria maghiarilor și a germanilor din Transilvania sau accentul mai mare pe evoluția mentalităților decât pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
vârstă, sex, rasă, culoare, abilități fizice și mentale, limbă, religie, convingeri politice, naționalitate sau origine, posedă o demnitate inalienabilă, și irevocabilă; b) principiul reciprocității - fiecare, În relația cu celălalt, trebuie să se bucure de respect reciproc, responsabilitate, solidaritate, corectitudine și toleranță; c) respectul pentru natură - protecția mediului, sănătatea publică și securitatea la locul de muncă; d) Încrederea - transparență și onestitate În derularea proceselor și luarea În considerare de pe poziții egale a celorlalți stakeholder-i; e) justețea și legalitatea - eliminarea corupției și a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
că mulțimea ar și judeca-o drept cea mai frumoasă, după cum copiii și femeile judecă privind lucrurile pestriț colorate. Desigur. E cu putință chiar, fericit om, - am spus eu - să cauți în ea orânduirea care-ți convine. Adică? Pentru că, din pricina toleranței ei, există acolo toate felurile de orânduiri și cel care vrea să proiecteze o cetate - ceea ce noi am făcut acum - are posibilitatea să aleagă felul de cetate care îi este pe plac, ca și când, ajungând la un bazar de regimuri politice
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de guvernare în care oamenii vor fi fericiți pentru că sunt liberi să facă ceea ce doresc, ne spune Platon, este posibil să fie cea mai bună dintre toate, care chiar permite ca fiecare să își aleagă orânduirea care îi convine datorită toleranței ei, ea fiind un fel de bazar de regimuri politice. („Există sorți ca aceasta să fie cea mai frumoasă dintre toate orânduirile! Căci precum o haină pestrițată cu toate culorile poate apărea drept cea mai frumoasă, tot așa ar putea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a ajuns individul („Înainte de a acționa, încerc să prevăd reacțiile prietenilor mei”) 7. Autocontrol: evaluează gradul și suficiența dominării de sine și absența impulsivității și egocentrismului („Examinez o problemă din toate punctele de vedere, înainte de a lua o decizie”). 8. Toleranță: identifică persoanele ce au convingeri și atitudini sociale care nu sunt bazate pe prejudecăți, receptive și tolerante („Aș fi gata să contribui din buzunarul meu pentru a îndrepta o greșeală, chiar dacă nu sunt implicat direct în aceasta)... 9. Realizare de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
limitelor și resurselor, uneori foarte diferite de la elev la elev, conduce la formarea unei imagini de sine echilibrate, a demnității și respectului de sine și față de ceilalți. Se ajunge astfel la acceptarea diferențelor firești dintre oameni, la creșterea spiritului de toleranță și la evitarea etichetărilor globale care pot împinge pe unii elevi spre periferia grupului școlar, cu efecte negative asupra personalității acestora. Formarea atitudinilor, elementele structurale principale ale caracterului, implică metode și tehnici specifice. Complexitatea și unicitatea ființei umane nu permite
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Factorii individuali țin de capacitatea personală a fiecărui elev de a reacționa, adică de resursele personale, de bogăția și calitatea „schemelor de adaptare”; astfel, unii elevi au un potențial mai mare de adaptare (de maleabilitate, comunicare, acceptare a interdicțiilor, de toleranță la frustrare), iar alții unul mai redus (sunt mai rigizi, mai intoleranți, mai puțin permisivi în raportul cu ceilalți). În general, acești factori individuali pot fi grupați în două categorii: 1. factori constituționali, dependenți de zestrea ereditară și de structura
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sau stări emotive, motiv pentru care persoana respectivă trăiește mai mult „în prezent”, sub presiunea tiranică a pulsiunilor și trebuințelor sale primare. b. Modificări accentuate ale vieții afective și ale voinței. Dintre aceste modificări, cu un puternic substrat ereditar, menționăm: toleranța foarte scăzută la frustrare; o pronunțată labilitate afectivă; un potențial agresiv ridicat; indiferență afectivă (absența emoțiilor altruiste și simpatetice). Ă Se știe că sentimentul de frustrare exprimă starea noastră de disconfort în raport cu o trebuință sau aspirație care, din diferite motive
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creativi se traduc prin conștiința creativității proprii, originalitate, spirit de independență, asumarea riscurilor, energie individuală, curiozitate, simț al umorului, atracție față de complexitate și noutate, simț artistic, flexibilitate, acuitate perceptivă și tendința izolării de ceilalți. Deseori se semnalează că atitudinea de toleranță față de ambiguitate reprezintă una dintre caracteristicile indivizilor creativi (Dacey, 1989; MacKinnon, 1978; Sternberg, 1988a). Spre exemplu, indivizii cărora li se administrează Scala artistică Barron-Welsh (Barron-Welsh Art Scale - Welsh și Barron, 1963) își exprimă preferințele fie pentru desene complexe și asimetrice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și simetrice. Cercetările evidențiază că indivizii creativi preferă deseori imagini complexe. Multe alte scale de măsurare au fost elaborate în scopul evaluării sensibilității estetice (vezi trecerea în revistă realizată de Frois și Eysenck, 1995) sau - mai general - a atitudinii de toleranță a ambiguității (Kirton, 1981). Pentru a descoperi conexiunea dintre anumite experiențe și creația productivă, pe lângă trăsăturile de personalitate, s-a recurs la analiza experienței de viață anterioare a persoanei creative. În consecință, atunci când cercetătorii intenționează să colecteze informații referitoare la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fără mari eforturi - Poincaré, Henry Moore, Edison și Picasso printre mulți alții. Poziția individuală într-o perioadă socioistorică depinde de natura operei, dacă ea este făcută publică, de ecoul în rândul publicului larg dincolo de granițele unui auditoriu specializat, de gradul toleranței politice și religioase impus asupra individului. Cele cinci contexte alcătuiesc o serie de cadre de referință ale metodei studiului de caz. Desigur, subiectul le generează și, totodată, este modelat de ele. Dar și cercetătorul, la rândul lui, trebuie să se
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
specialist În afecțiuni psihice, a redat explicit o astfel de perspectivă Într-un eseu publicat În 1925111. În cuprinsul său, el a Încercat să reconcilieze fundamentele și funcțiile religiei cu cele aparent contradictorii ale științei, insistând asupra importanței credinței și toleranței ca bază a ambelor concepții despre viață 112. Eugeniștii păreau pregătiți să recunoască importanța și validitatea religiei În România modernă, dar, În același timp, prin programele pe care le realizau, Încercau mai degrabă să obțină controlul asupra acestei forțe decât
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
toate resursele interne, umane și materiale, pentru a crea un cadru funcțional pentru dezvoltarea civică și economică. De aceea, a adăugat ca un corolar la o astfel de potențială definiție strictă a națiunii Înclinația „naturală” a românilor de a practica toleranța. Cu alte cuvinte, Moldovan părea deschis către ideea unei Românii În interiorul căreia coexistau diferite grupuri etnice, dar, În același timp, nu părea la fel de Înclinat către posibilitatea ca viitorul stat eugenic să servească nevoile specifice - culturale sau biologice - ale grupurilor minoritare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ideea unei Românii În interiorul căreia coexistau diferite grupuri etnice, dar, În același timp, nu părea la fel de Înclinat către posibilitatea ca viitorul stat eugenic să servească nevoile specifice - culturale sau biologice - ale grupurilor minoritare. De altfel, chiar și o astfel de toleranță limitată a devenit, cu timpul, din ce În ce mai greu de susținut pentru Moldovan, mai ales În confruntarea cu colaboratorii săi (În special Făcăoaru și Herseni), care, Începând cu ultima parte a anilor ’30, au adus elogii antisemitismului natural și tradiționalismului conservator ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Aceeași observație referitoare la dezvoltarea doctrinelor politice este valabilă și pentru alte țări din Europa de Est. În Polonia, de exemplu, au apărut În perioada interbelică partide care erau naționaliste și socialiste, unele promovând elemente antisemite, altele punând un accent important pe toleranța față de minorități. Vezi Antony Polonsky, Politics in Independent Poland 1921-1939: The Crisis of Constitutional Government, Clarendon Press, Oxford, 1972. 15. Hans Kohn, The Idea of Nationalism: Its Origins and Background, ediția a II-a, Macmillan, New York, 1961. 16. Lovinescu, Istoria
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
încrucișează și se combină: o logică consensuală, una competitivă și una coalescentă (Putnam, 1976, p. 115 passim). În societățile pluraliste occidentale, se observă, în general, un grad ridicat al consensului în privința regulilor jocului politic, implicând aptitudinea pentru negociere și compromis, toleranța față de opozanții politici, precum și disponibilitatea de a se supune deciziilor electorale și parlamentare. Acceptarea sistemului și a procedurilor sale pare mai ridicată în rândul membrilor elitei decât pentru restul populației. Din câte se pare, acest fapt se datorează, în mare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
recunoaștem cu luciditate acest lucru. Așadar, „cetățenia este cea care conferă egalitatea, și nu egalitatea creează dreptul la cetățenie” (ibidem, p. 97). Și nici nu este posibil ca democrația să se rezume la o atitudine tolerantă: „în lipsa unor norme comune”, toleranța devine indiferență. „Suspendarea oricărei judecăți etice” și trimiterea comodă la „o pluralitate de angajamente etice” au drept consecință faptul că „noi nu mai cerem nimic de la nimeni și nu recunoaștem nimănui dreptul de a pretinde ceva de la noi”. Atunci când elitele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Diogene din Sinope - doar că altfel, într-o altă stare de spirit decât omul obișnuit. Celor care-i reproșează că-și petrece o parte din timp în astfel de locuri, ca mulți filosofi care sunt clienți reputați ai caselor de toleranță, Diogene le răspunde că soarele pătrunde și în latrine fără a înceta să fie el însuși și, mai ales, fără să se întineze... Adevărata plăcere constă în a-ți râde de plăcere - altfel spus: plăcerea filosofului implică disprețul pentru plăcerea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ci o practică liberă și comună a filosofiei, între egali. Tradiția a păstrat numele câtorva așa-zise filosoafe printre pitagoricieni - Theano, Perictione, Phintys, Melissa și Myia; ele străluceau ca sărăcie intelectuală, profesând supunerea față de soț, virtuțile tăcerii, perfecțiunea în ascultare, toleranța față de isprăvile soțului și alte asemenea prostii aferente domesticității conjugale. Istoria epicurismului păstrează numele unor Mammarion, Hedeia, Erotion și Nikidion, Leontion și Themisa, tot atâtea pretinse curtezane cu care, dacă e să-i credem pe adversarii săi, hedonistul Epicur chefuia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui Epicur, Gassendi, Stromates, Clement din Alexandria, Supliment al călătoriei lui Bougainville, Diderot, Teologie platoniciană a nemuririi sufletelor, Ficino, Testament, Meslier, Teze despre indulgențe, Luther, Timaios, Platon, Tratat de etică, Diogene din Sinope, Tratat despre natura omului, Hume, Tratat despre toleranță, Locke, Mici tratate, La Mathe La Vayer, Trei cărți despre viață, Ficino, Uman, prea uman, Nietzsche, Viața lui Platon, Porfir, Viața și obiceiurile lui Epicur, Gassendi, Viețile și doctrinele filosofilor iluștri, Diogene Laerțiu, Viața solitară, Petrarca, Despre virtute, Aristip din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sa a avut în vedere binele comun? Această întrebare este doar începutul unui proces de judecare, dar ea are meritul de a izola un set de acțiuni care nu pot fi considerate ca urmărind i.p., indiferent de imaginația și toleranța pe care suntem dispuși să le investim. În cele ce urmează voi face referire în special la demnitari și funcționari publici, dar aceleași criterii pot fi aplicate și altor tipuri de persoane care își asumă responsabilitatea de a defini și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ale țării; - încurajarea cunoașterii și tratării comparative a problemelor societății românești cu cele ale societăților europene, dat fiind faptul că România întregită trăia într-o nouă constelație social-politică a Europei „cu care va trebui să fie solidară”; - spiritul larg de toleranță al dezbaterilor publice care să „găzduiască” toate părerile și toate tendințele sociale și politice. S-a făcut apel, deliberat, la reprezentanții părerilor celor mai deosebite pentru a da programului prelegerilor o cât mai mare elasticitate; - construirea unei solidarități între reprezentanții
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
indienii în Emirate, românii în Italia și Spania etc.), nu înseamnă numai abordarea unor aspecte economice și sociale, dar și aspecte de ordin cultural, religios, cutume tradiționale etc. care nu se lasă ușor încadrate în soluțiile de tip asimilare, integrare, toleranță, ignorare. Pentru rezolvarea lor s-a imaginat termenul de „multiculturalism”, generos și cuprinzător, dar a cărui eficiență începe să fie contestată (Germania, Franța). Organizația Mondială pentru Migrație (IOM) afirmă că la ora actuală sunt peste 300 de milioane de emigranți
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
violența străzii, portul armelor și folosirea lor etc. 5.2. Reacții și răspunsuri la liberalizarea pieței muncii Atitudinile imigranților față de populația majoritară și a populației majoritare față de emigranți nu sunt întotdeauna convergente. Pentru identificarea soluțiilor se apelează la termeni ca toleranță, înțelegere, asimilare, integrare, respingere, societăți paralele etc. Ca urmare, și reacțiile pot fi diferite, privite de o categorie sau alta a celor care trebuie să conviețuiască pe același teritoriu național. Reacții în țările de origine ale emigranților. Decizia de a
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]