2,402 matches
-
Mă apropii de ea și-o prind de braț: Fiți calmă! Trebuia să las buletinul la recepție. Le spunem că am uitat. Răspundeți la telefon... Cristina lasă țigara în scrumieră și ia receptorul, cu mîna tremurîndă. Da, vă rog... Alo, tovarășa ingineră Dumitriu? se aude în receptor o voce gravă de femeie. Da, răspunde doamna Cristina. Bună ziua! Sînt Roman Brîndușa, inginera-șefă a combinatului... Aaa... tu..., surîde Cristina, trăgîndu-și sufletul. Ce s-a întîmplat? o întreabă, întorcînd privirea spre mine, închizînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mine e vorba... Pe cuvîntul meu! Și-atunci, de ce te urăște? Nu știu. Poate pentru că am fost prieten cu tînărul acela și-și închipuie că am dovezi despre prietenia lor, prietenie care s-a consumat pe vremea cînd nu era "tovarășa Roman", dar ce-are a face?!, "tovarășa Roman" este foarte corectă acum și-ar vrea să șteargă din mintea tuturor orice bănuială. Ea, acum, dă lecții de morală, etică și echitate. Păcat că n-ai văzut-o cum a strigat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
atunci, de ce te urăște? Nu știu. Poate pentru că am fost prieten cu tînărul acela și-și închipuie că am dovezi despre prietenia lor, prietenie care s-a consumat pe vremea cînd nu era "tovarășa Roman", dar ce-are a face?!, "tovarășa Roman" este foarte corectă acum și-ar vrea să șteargă din mintea tuturor orice bănuială. Ea, acum, dă lecții de morală, etică și echitate. Păcat că n-ai văzut-o cum a strigat la mine azi. Mi-nchipui, surîde Cristina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
au mai fost înlocuite, ci doar vopsite. Din două motive: economie de materiale și, doi, terminarea reviziei mai devreme prilej minunat pentru cel care a condus revizia să fie felicitat și premiat... De revizia stațiilor de filtrare s-a ocupat tovarășa Brîndușa Roman, gîndesc eu cu glas tare. Doar n-o să vă închipuiți că ea e vinovată! îmi aruncă o privire furioasă Don Șef. Vinovați sîntem noi, noi doi. Noi?! Da-da, noi. Pentru că trebuia să pornim separatorul inventat de dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
oprite cele două stații de filtrare. Pornirea separatorului e programată tocmai pe... Vezi-ți, dom'le, de treabă! îmi taie vorba Don Șef. La ora actuală, în combinat, este o pisică moartă. Cineva trebuie s-o țină în brațe. Cine?! Tovarășa Roman?! Oare nu ne-ar fi rușine să acuzăm un cadru de conducere?!... Gîndiți-vă, mai bine, ce le spuneți celor adunați în sala de consiliu. Sînteți căutat să porniți separatorul, pînă mîine cel tîrziu. Cum să pornesc separatorul pînă mîine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
și nu zgîrie, și să încep s-o rotesc deasupra capului. Doi: o jupoi, tăbăcesc pielea și-mi fac o pereche de mănuși, să fiu "un tip cu mănuși". Apoi... ar mai fi o a treia soluție: îi fac guler tovarășei Brîndușa... Hm! surîde Don Șef. Am impresia că ați băut cafea cu coniac, nicidecum cu frișcă. Dacă sînteți cumva amețit, schimbă el tonul, devenind grav, lăsați-mă pe mine să vorbesc. N-am băut, Don Șef, nimic, zău! Nici măcar o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pe genunchi și încep să-mi deschei nasturii scurtei îmblănite. Cred că știți despre ce este vorba, mi se adresează bărbatul blond, cu o voce calmă, ponderată. Ați fost chemat să spuneți dacă puteți porni separatorul și în cît timp. Tovarășe prim-secretar, intervine directorul, dacă-mi permiteți, eu aș formula altfel întrebarea: de ce are nevoie ca să pornească instalația? Întîi, să ne spună care este situația actuală a instalației și ce mai are de făcut, stabilește prim-secretarul. Ridic privirea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu îndrăzneala, s-a pomenit dat disponibil. Tînărul inginer a început să umble: a luat-o încetișor, ierarhic, hotărît să meargă "pînă în pînzele albe". Dar a fost chemat într-o zi la directorul tehnic și i s-a spus: "Tovarășe inginer, noi apreciem calitățile dumneavoastră tehnice și, mai ales, organizatorice. În Consiliul Oamenilor Muncii s-a stabilit să fiți numit șef de secție în Zona Patru..." Acum, tînărul inginer, prezent și el la această discuție, stă bine înfipt în scaun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
intervine Brîndușa. Poftim?! mă mir eu, privind-o. Ești beat! exclamă încet Brîndușa, aruncîndu-mi o privire plină de ură. Într-un fel, spune secretarul Comitetului P.C.R., uitîndu-se spre prim-secretar, comportarea tovarășului Vlădeanu e... "justificată". Azi a fost certat de tovarășa Roman pentru că s-a purtat urît cu o delegată venită după filamente, mai bine-zis, a fost vulgar cu ea, și-apoi, acum, după ce a fost adus din restaurant, cred că este sub influența alcoolului, altfel nu și-ar permite... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
venită după filamente, mai bine-zis, a fost vulgar cu ea, și-apoi, acum, după ce a fost adus din restaurant, cred că este sub influența alcoolului, altfel nu și-ar permite... Și dacă e sub influența alcoolului, cum a sesizat și tovarășa Roman, nu văd cîtă bază poate fi pusă în vorbele dînsului... Un val de destindere trece peste cei prezenți. Tovarășe secretar, îi spun eu secretarului Comitetului P.C.R., vreau să clarific ceea ce-ați spus. Mai întîi, nici n-am călcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
întreabă Brîndușa. Sigur! confirmă Don Șef, iar Brîndușa pufnește scurt, surîzînd unui gînd care o face fericită o clipă. Cît privește cealaltă acuzație, încep eu, adresîndu-mă secretarului, puțin nedumerit de surîsul Brîndușei, vă rog să telefonați la hotel, camera 604, tovarășei inginere Cristina Dumitriu și s-o întrebați dacă într-adevăr m-am purtat vulgar cu ea, așa cum v-a informat tovarășa Roman. De asta ne arde nouă acum, tovarășe Vlădeanu?! lovește cu palma în masă Brîndușa. Peste cîteva ore, fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cealaltă acuzație, încep eu, adresîndu-mă secretarului, puțin nedumerit de surîsul Brîndușei, vă rog să telefonați la hotel, camera 604, tovarășei inginere Cristina Dumitriu și s-o întrebați dacă într-adevăr m-am purtat vulgar cu ea, așa cum v-a informat tovarășa Roman. De asta ne arde nouă acum, tovarășe Vlădeanu?! lovește cu palma în masă Brîndușa. Peste cîteva ore, fiecare minut va însemna o pierdere de zeci de mii de lei! Aștept răspuns la întrebarea pusă de tovarășul director general. Ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
acum, tovarășe Vlădeanu?! lovește cu palma în masă Brîndușa. Peste cîteva ore, fiecare minut va însemna o pierdere de zeci de mii de lei! Aștept răspuns la întrebarea pusă de tovarășul director general. Ca să obțineți răspuns, învățați să puneți întrebări, tovarășă ingineră, chiar dacă sînteți ingineră-șefă, ori, poate, cu atît mai mult! îi spun eu. Nu uitați că sîntem, în primul rînd, oameni ai muncii în același combinat, apoi sîntem șefi și subalterni, dar, în nici un caz, nimeni nu e slugă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
surîde el incisiv, că metoda punerii la punct se folosește des aici, la combinatul chimic... Luați loc, tovarășe Vlădeanu. Tovarășe secretar, se adresează el secretarului Comitetului P.C.R. al combinatului, vă rog să analizați ce-i cu comportarea tovarășului Vlădeanu față de tovarășa venită în delegație. Clarificați dacă este acuzat pe drept ori pe nedrept. Voi prezenta declarația ei, tovarășe prim-secretar! se aprinde Brîndușa. Era foarte revoltată. Voia să meargă la municipiu, ori la vreun ziar... Abia am putut s-o liniștesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
e cazul să ne facem de rîs în fața întregii țări. Izbucnesc într-un rîs înfundat, batjocoritor. Mă ridic de pe scaun, împing scaunul sub masă și mă retrag un pas. Ce rost mai are...?!..., strîng eu din umeri. Ceea ce susține acum tovarășa Roman a depășit de mult granițele minciunii. Și cum dînsa are o funcție mai mare decît mine, în "competiția" dintre noi doi, minciuna dînșii devine adevăr, singurul adevăr! Tovarășe Vlădeanu, face semn cu stiloul spre mine prim-secretarul, să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
granițele minciunii. Și cum dînsa are o funcție mai mare decît mine, în "competiția" dintre noi doi, minciuna dînșii devine adevăr, singurul adevăr! Tovarășe Vlădeanu, face semn cu stiloul spre mine prim-secretarul, să nu uităm pentru ce sîntem aici! Tovarășe prim-secretar, îi răspund eu, n-ar fi rău să se clarifice de ce sîntem aici. Explozia de astăzi este un accident, ori este urmarea nefastă a unei atitudini superficiale și ipocrite, deghizată în atitudine comunistă față de muncă?! Au amuțit cu toții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Tamara surîde scurt, clătinînd din cap: Ascultă, Mihai, pentru tine, acum, separatorul este deja pornit. Da-da, așa-i! se înfurie ea și ochii încep să-i scapere, în timp ce degetul ei mă amenință din nou. Ți-am observat reacția cînd tovarășa Roman a spus că mai avem gaze pentru zece-douăsprezece ore... De-atunci, tu știi că poți porni instalația, altfel nu ți-ai fi permis să te comporți așa cum te-ai comportat. Ce amestec are comportarea mea în pornirea separatorului?! mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
că Graur a fost ferm, n-a așteptat să i se spună sau să i se sugereze, ca el să aprobe: "da, așa-i, să trăiți!..." Știi doar că directorului general îi plac oamenii fermi, siguri pe ei. Așa, ca tovarășa Roman, mormăi eu, supărat, făcînd o grimasă de durere din cauza artrozei. Da-da, află că tovarășa Roman este foarte apreciată. De ce? întreb eu plictisit. Cum de ce?! se miră inginerul Luchian. Ți-am spus doar că directorului general îi plac oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sugereze, ca el să aprobe: "da, așa-i, să trăiți!..." Știi doar că directorului general îi plac oamenii fermi, siguri pe ei. Așa, ca tovarășa Roman, mormăi eu, supărat, făcînd o grimasă de durere din cauza artrozei. Da-da, află că tovarășa Roman este foarte apreciată. De ce? întreb eu plictisit. Cum de ce?! se miră inginerul Luchian. Ți-am spus doar că directorului general îi plac oamenii care nu se împiedică în propriile lor picioare. De altfel, cred că este sătul de oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
munca de aici! Asta se face, intervine prim-secretarul. Dar ați spus ceva de explozie... Așa... zice Vlad. Nu "așa"! îl întrerupe prim-secretarul. Dacă riscul e real, abandonăm varianta asta! spune, uitîndu-se spre Brîndușa. Mobilizăm toate forțele la turnuri. Tovarășe prim-secretar, intervine Vlad, eu i-am dat tovarășei Roman un exemplu de ce se poate întîmpla... Sigur? întreabă prim-secretarul, fixîndu-l prin lentilele ochelarilor. Sigur! Doar pilotez și eu, surîde Vlad. Indiferent cine pilotează, tovarășe Vlad! spune prim-secretarul. Cîteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Dar ați spus ceva de explozie... Așa... zice Vlad. Nu "așa"! îl întrerupe prim-secretarul. Dacă riscul e real, abandonăm varianta asta! spune, uitîndu-se spre Brîndușa. Mobilizăm toate forțele la turnuri. Tovarășe prim-secretar, intervine Vlad, eu i-am dat tovarășei Roman un exemplu de ce se poate întîmpla... Sigur? întreabă prim-secretarul, fixîndu-l prin lentilele ochelarilor. Sigur! Doar pilotez și eu, surîde Vlad. Indiferent cine pilotează, tovarășe Vlad! spune prim-secretarul. Cîteva milioane, care s-ar pierde pînă reparăm turnurile, le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pînă în oraș. Mă aplec și mă așez cu greu pe scaunul din față, alături de el, gîndindu-mă că prind eu momentul să-i spun că știu de propunerea lui de-a fi dat disponibil. Ce i-ați făcut, dom' Vlădeanu, tovarășei Roman? mă întreabă înainte de-a porni motorul. De ce? întreb. Așa. Am impresia că vă plătește niște polițe vechi... Știți că se fac iar reorganizări? întreabă prompt, schimbînd vocea. La noi în secție, numărul posturilor tehnico-administrative se reduce cu două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a spus să-i dau scris tot ce-am văzut la hotel, m-am simțit jignit. Am înțeles, ori am bănuit, că femeia asta vrea să salveze niște aparențe, dar asta nu însemna ca eu să-i joc cum vrea! "Tovarășa ingineră, i-am spus eu puțin ironic, gata s-o sictiresc, să nu uităm că între noi e o diferență de ani și de realizări..." Don Șef tace și mai trage cîteva fumuri. Știi, dom' Mihai, ce mi-a zis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nu amintesc, că e imoral: cum? , și cu doctorița, și cu prietena blondă de la hotel?! -, v-am căutat pe la sala de lectură a bibliotecii, pe la teatru, apoi v-am căutat din nou prin restaurantul hotelului. "Am luat legătura telefonică cu tovarășa Roman, care a spus să întreb la camera 604. Cînd am urcat la etajul șase, că la telefon nu mi se răspundea, tovarășul Vlădeanu tocmai ieșise din camera 604, condus de o doamnă blondă prietena lui desigur, că prea erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dăm dracului și să-i tragem un chef cu vodcă, friptură și vin? Am o poftă nebună să fiu adunat de prin șanțuri!... Eeei, Don Șef! rîd eu. Nu-i de noi. Dar ce-i "de noi", ce-i?! Batjocura tovarășei Roman Brîndușa?! Vreau să mă îmbăt și să-i sparg ferestrele cu pietre! Hai la crîșmă! Fac eu cinste. Deși nu meriți! Mă consolasem la gîndul că i-ai pus poalele în cap lui madam Roman... Totuși, hai la crîșmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]