11,052 matches
-
de ambițioase și se concurau unele pe altele. După cum comenta Hrușciov: Este imposibil să dezvoltăm totul și peste tot în același timp [...] Ungurii, polonezii, românii și alții au încercat să clădească totul doar prin propriile lor puteri [...] În privința producției de tractoare sau de vehicule motorizate, de exemplu, în zilele noastre situația se prezintă astfel: se fabrică tractoare și vehicule motorizate nu numai în Uniunea Sovietică, ci și în Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și România, astfel încît producția nu aduce întotdeauna profit. Cu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și peste tot în același timp [...] Ungurii, polonezii, românii și alții au încercat să clădească totul doar prin propriile lor puteri [...] În privința producției de tractoare sau de vehicule motorizate, de exemplu, în zilele noastre situația se prezintă astfel: se fabrică tractoare și vehicule motorizate nu numai în Uniunea Sovietică, ci și în Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și România, astfel încît producția nu aduce întotdeauna profit. Cu cît vom institui mai curînd o mai bună diviziune a muncii între țările noastre, cu atît
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1 milioane lei valută 31. În perioada 1966-1970, creșterea a fost de 2,5 ori în 5 ani32. Printre mărfurile care constituiau obiectul schimburilor comerciale româno-chineze figurau: la exportul României produse siderurgice, produse petroliere și chimice, utilaj petrolier, autocamioane și tractoare, nave, mașini-unelte și alte produse ale construcțiilor de mașini. La exportul R. P. Chineze, figurau: metale neferoase, cocs, produse siderurgice și chimice, produse agroalimentare, textile și alte bunuri de consum. Periodic, în cele două capitale erau organizate expoziții economice, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cooperare în domeniul industrial, diversificarea și creșterea schimburilor bilaterale și a cercetării posibilităților de cooperare pe terțe piețe. Pe lângă produsele tradiționale, au fost cuprinse echipamente pentru rafinării de petrol, pentru industria minieră și metalurgică, fabrici pentru industria chimică și petrochimică, tractoare și piese de schimb pentru acestea, vase fluviale și maritime, locomotive Diesel, rulmenți și altele, iar la exportul indian: minereu de fier și alte minereuri, feroaliaje, cabluri, motoare cu combustie internă, vehicule, mașini-unelte, laminate etc. Cifrele schimburilor comerciale au sporit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Părții indiene zece nave. În anii 1956-1962, la Târgurile internaționale de la New Delhi au fost expuse în special utilaje petroliere, care au atras atenția și au determinat aprecierea părții indiene. În anul 1972, a fost dată în exploatare, fabrica de tractoare de la Haiderabad, construită de specialiști români cu utilaje românești. În 1972-1973, s-au deplasat la New Delhi, Bombay (Mumbay) și Calcutta George Macovescu, ministrul afacerilor externe, împreună cu ambasadorul Lucian Petrescu, însoțiți de ambasadorul Petre Tănăsie. Și în deceniile 8 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
1977, în luna octombrie, Zulfikar Ali Bhutto, președintele Pakistanului, împreună cu soția, Nusrat Bhutto, a efectuat o vizită oficială în România; au avut loc discuții cu șeful statului român, vizite în provincie, la Sinaia, Predeal, la Brașov (vizita la fabrica de tractoare etc.), fiind trecute în revistă proiectele româno-pakistaneze de cooperare economică. În următorii ani, relațiile româno-pakistaneze au evoluat prin realizarea de acțiuni de cooperare economică: construirea rafinăriei de la Karachi (începută în toamna anului 1974) și inaugurată la 8 ianuarie 1978, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
toamna anului 1974) și inaugurată la 8 ianuarie 1978, în prezența viceprim-ministrului Paul Niculescu Mizil; fabrica de ciment din localitatea Kohat, din provincia Frontiera de nord-vest, vecină cu Afganistanul; construcția blocului de ulei, în cadrul aceleiași rafinării din Karachi; fabrica de tractoare etc.; au fost negociate și semnate acorduri și planuri de colaborare (15 la număr) în diverse domenii de activitate: economic, cultural, tehnico-științific, medical, energie nucleară, financiar etc. propuse și negociate de ambasador. Au fost publicate în limba urdu numeroase lucrări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
19,2 (2002), 29,4 (2003), 31,4 (2004), 69,0(2005), 69,0 (2006), 44,3 (2007 10 luni) etc., variabil. Structura schimburilor comerciale: la export echipamente și utilaje pentru industria petrochimică și industria cimentului; piese de schimb pentru tractoare și mașini agricole; mașini unelte, utilaje petroliere; rulmenți conductori și cabluri electrice și telefonice, anvelope, diverse produse chimice, cherestea, hârtie, osii și boghiuri, semințe și fructe oleaginoase, etc.; la import piei finite și semifabricate, orez, articole de pielărie, confecții, articole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
capital integral pakistanez, în total investițiile atingând suma de 1.421 mii U.S.D. În cooperarea economică, în afara obiectivelor de la Karachi și Kohat (fabrici de ciment) cu linii de 1000 tone pe zi, s-a realizat o linie de asamblare pentru tractoarele Universal de 53 C.P. etc. La 31 decembrie 2007, volumul schimburilor comerciale româno-pakistaneze s-a situat la 55,29 mil. dolari. Exporturile au însumat 38,61 mil. dolari, iar importurile 16,68 mil. dolari. Acorduri guvernamentale: 1973 Acord aerian; 1980
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
lână. Rețeaua de transport este dezvoltată, mai puțin cea feroviară. Balanța comerțului exterior este excedentară. Politica fiscală conservatoare a adus în 2002-2006 un surplus bugetar. Produse industriale: energie electrică, fontă, oțel, cocs, cupru brut, cupru rafinat, plumb, zinc, aluminiu, staniu, tractoare, autoturisme, nave, aparate radio, televizoare, rafinării de petrol, benzină, uleiuri ușoare, uleiuri grele, acid sulfuric, acid azotic, sodă caustică, îngrășăminte azotoase, superfosfați, cauciuc sintetic, cherestea, celuloză, ciment, fibre de bumbac, țesături de bumbac, fire de lână, țigarete, bere, vin, brânzeturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
linie ascendentă, deși condițiile politico-militare de criză din Orientul Apropiat au împiedicat o dezvoltare normală. Schimburile comerciale românoiordaniene au evoluat de la 5,4 milioane lei valută în anul 1960, la 14,8 milioane în anul 1969, ponderea principală având-o tractoare, automobile de teren, produse chimice, articole sanitare, cherestea, produse agroalimentare, carne, textile etc., iar la import mai ales fosfați, principalul produs al industriei iordaniene în formare. Rezultatele obținute au fost consemnate în unele Acorduri guvernamentale; în noiembrie 1968, ministrul comerțului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
prin care părțile își acordau clauza națiunii celei mai favorizate și dreptul celor două state de a deschide reprezentanțe comerciale; România a acordat atunci Siriei un ajutor tehnic de 300.000 de dolari; România exporta în Siria utilaje și mașini-unelte, tractoare, instalații de foraj, material rulant, coloranți și lacuri, produse chimice și farmaceutice, produse din lemn, hârtie, cartoane, bumbac, piei brute, cânepă, uleiuri etc. România a deschis, în același an, o reprezentanță comercială (1956). O dezvoltare considerabilă au înregistrat și relațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de mașini (rulmenți comuni și grei, material rulant și de tracțiune pe calea ferată, autoturisme, subansambluri și accesorii pentru autoturisme). Trebuie reținute, de asemenea, pentru colaborare și în domeniile: industria sticlei, a materialelor de construcții, producția de mașini agricole și tractoare, electronică și electrotehnică, echipamente de telecomunicații, mașini și echipamente pentru industria alimentară și a băuturilor, industria cauciucului etc. Se poate aprecia, și acum, că există un potențial deosebit de mare de interese economice care ar trebui pus în valoare de ambele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
minereuri, băuturi etc.; Cubei i-au fost livrate vagoane destinate transportului trestiei de zahăr, linia de ciment construită la uzinele românești de specialitate care funcționa la Fabrica "Jose Mercerova" din Santiago de Cuba, grupurile de foraj de la centrul petrolier Guanabo, tractoarele pentru culturile de trestie de zahăr, camioane etc. De-a lungul anilor, au avut loc și alte vizite ale unor personalități ale vieții politice și economice, precum G. Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri din România, la 19-26 noiembrie 1967
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în comun de componente de precizie pentru pompe, electrovalve și distribuitoare hidraulice. Exporturile românești pe piața chiliană sunt constituite din: îngrășăminte chimice, produse metalurgice, tablă de aluminiu și manufacturate, mașini unelte, confecții, încălțăminte, anvelope, motoare electrice, piese de schimb pentru tractoare, medicamente, produse chimice pentru industria minieră. Importurile din Chile: predomină produse alimentare, conserve de pește și fructe, produse chimice -coloranți și materiale textile. Relații economice comerciale între anii 2000-2008:-milioane dolari S.U.A. Total Export Import 2000 9,0 7,3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și presărată cu primejdii. Fără să intru acum în amănuntele biografiei mele în ultimii zece ani trăiți în România, voi spune doar că experiența mea ca student izgonit de două ori din facultate, obligat să se recalifice ca mecanic de tractoare și apoi ca electrician pentru a subzista și, în pofida acestor eforturi, înlăturat, în cele din urmă, și din modestul post de cercetător la Institutul de Istorie și Filosofie din cadrul Academiei RPR din Cluj după ce am depus actele pentru plecare din
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
să ne aducă salvarea. Nici bine n-a trecut mama muchia dealului, că noi și așteptam revenirea ei, ne și vedeam burticile pline de mămăliga noastră salvatoare. Treceau greu zilele. Tata lucra zi și noapte la reparatul batozei și a tractorului pentru că peste vreo două luni venea secerișul, venea salvarea noastră, a tuturor. Abia mai tîrziu am aflat că tata era să moară între păierii batozei, acolo unde a leșinat de foame și muncă istovitoare. Cum spuneam, aveam burticile lipite de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rapid despre mersul lucrurilor în viitor și s-a făcut tractoristă. Școală grea, cu multă învățătură, tocmai la Botoșani. Șase luni și-a ros coatele pe băncile școlii! Numai ea știe ce greutăți a înfruntat. Dar acum, ce mai, pornește tractorul cît ai clipi! Un Lanz rusesc, în doi timpi, cu un singur piston. Îmbrăcată cu pufoaică rusească, cu căciulă cu urechi, și unsă de uleiuri din cap pînă în picioare, Anica era modelul femeii implicate în pregătirea viitorului luminos al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Anica era modelul femeii implicate în pregătirea viitorului luminos al țării. Dar ce frumos vorbea fata asta! Femeia va fi egală cu bărbatul în comunism... Doar un pic cu botul umflat, rîde tîmp un băietan care o admira cum mînuiește tractorul. Dar pe copii cine îi va crește? întreabă altul. Femeile vor face copii și unele se vor ocupa doar cu creșterea lor... Cum adică? Fiecare va avea o muncă de făcut. Unele tractoriste, altele cu sapa, altele vor crește copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
iarna, pădurea va fi plină de... Deși Anica dorea un comunism cam cum și-l imagina ea, n-a fost să fie. Dar ea, personal, proceda după preceptele auzite sau imaginate. Bea bățos secărică și făcea dragoste. Apoi umbla cu tractorul prin sat. Pînă a rămas grea se bucurase de toți flăcăii satului. Lumea este rea și întreabă fata în bășcălie: Anica, cu cine l-ai făcut? Cu tot satul, răspundea fata fără nici un fel de complex. Doar două fete din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de rachiu de o scîrboșenie rară, făcut din sfeclă de zahăr. Musolin însă n-avea pretenții și turna în el orice și, mai ales, oricît. Evident că apoi se urca la volan și se răsturna prin vreo văgăună. Veneau însă tractoarele și îndreptau copăcel cioarsa lui de camion și apoi bîr, bîr, pornea mai departe. Dacă a pățit ceva vreodată? Nu, Musolin nu avea nici o zgîrietură și nici camionul lui nu mai avea părți neîndoite ca să se cunoască vreo răsturnare mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
continua spre răsărit pe un șes cu izvoare, urcând « coasta » lui Tabacaru până pe platou unde era gospodăria preotului, cu « salonul », unde Ștefan și soția Eufrosina, organizau baluri. Avea și batoză pentru treierat cereale, purtată de o locomobilă, apoi de un tractor ce funcționa și-n zilele copilăriei noastre. Aveau și cazan de făcut țuică. Moșia urca spre zare, apoi cobora până în apa pârâului Boca și iar urca spre est până în zarea dinspre satul Fundătura Mică din comuna Coșești, azi Ivănești. În
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
din 23 martie 1945 prin care au fost expropiate 1.468.000 ha., din care 1.109.000 au fost date în proprietate țăranilor, iar restul au fost trecute la rezerva de stat. Cu ocazia reformei s-au confiscat 3130 tractoare, 1276 pluguri de tractoare, 682 locomobile, 1274 batoze pentru ceriale, 1031 secerători-legători, 1100 secerători simple și a fost desființată clasa moșierilor. Pământul luat de la moșieri, doar numai pământul, a fost dat în proprietatea a celor ce au fost pe front
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
prin care au fost expropiate 1.468.000 ha., din care 1.109.000 au fost date în proprietate țăranilor, iar restul au fost trecute la rezerva de stat. Cu ocazia reformei s-au confiscat 3130 tractoare, 1276 pluguri de tractoare, 682 locomobile, 1274 batoze pentru ceriale, 1031 secerători-legători, 1100 secerători simple și a fost desființată clasa moșierilor. Pământul luat de la moșieri, doar numai pământul, a fost dat în proprietatea a celor ce au fost pe front în interesul patriei, fără
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
aliat (sovietic) să restituie Uniunii Sovietice, în desăvârșită bună stare, toate valorile materiale luate de pe teritoriul ei, în timpul războiului, aparținând statului, organizațiilor publice și cooperatiste, întreprinderilor, instituțiilor sau cetățenilor particulari, precum și utilajul fabricilor și uzinelor, locomotive, vagoane de cale ferată, tractoare, autovehicule, monumente istorice, valori de muzeu și orice alte bunuri. 13. Guvernul român se obligă să restabilească toate drepturile legale și interesele Națiunilor Unite și ale naționalilor lor, pe teritoriul român, așa cum existau înainte de război, și să le restituie proprietatea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]