2,431 matches
-
virtuale, acumulări de operații le leagă. Extremele bogății, onoruri, frumuseți și viții atribuite de Matei Caragiale personagiilor sale sînt de aceeași natură cu infinitatea de operații care ne dezleagă de o lume de ființe algebrice, pentru un grad superior de transcendență. în literatură, idealitatea personagiilor se obține printr-un exces de dărnicie". E o explicită și aplicată argumentare a comuniunii dintre matematică și literatură. La Ion Barbu, cum subliniază Basarab Nicolescu în Pentru mai dreapta cinstire a lumii lui Anton Pann
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
zidul de apărare în contra persecuțiilor, a martiriului creștin. Puterea de a rezista acestui îndelung asalt se află în întemeierea credinței creștine pe întruparea lui Dumnezeu în Hristos omul. Deci trebuie obligatoriu să recunoaștem legătura solidă și continuă dintre imanență și transcendență. Deplina comuniune dintre cele două se găsește în "Mireasa lui Hristos", dar o "anticameră" a fost și ea considerată dezirabilă și folositoare; în consecință, a trebuit să se înceapă construcția unei zone în care elementul istoric cultural să poată deveni
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Hristos", dar o "anticameră" a fost și ea considerată dezirabilă și folositoare; în consecință, a trebuit să se înceapă construcția unei zone în care elementul istoric cultural să poată deveni gazda valorilor sacre, fără ca cele două să se contopească" (V.N.). Transcendența la care are acces creștinul a provocat o continuă neliniște lumii laice aservită imanenței, lume ce se simțea amenințată de a fi astfel umilită, reacția a fost continua persecuție și încercarea de anihilare a creștinismului. Umanismul creștin a fost cel
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aservită imanenței, lume ce se simțea amenințată de a fi astfel umilită, reacția a fost continua persecuție și încercarea de anihilare a creștinismului. Umanismul creștin a fost cel care, prin blîndețe și înțelepciunea sa a reușit să-i îmblînzească furia. Transcendența, deschiderea către Dumnezeu ține de natura umană. Izvorul prim al culturii este religia - adevăr valabil pe întreaga planetă locuită. "Arhitectura e legată de temple; teatrul de ritualul religios; universitățile de dobîndirea învățăturii sacre; muzica, sculptura și pictura de lauda lui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
consecință în cele mai multe dintre actele moderne de interpretare și critică. Ce s-ar întîmpla dacă ar trebui să ne plătim datoriile față de teologie și față de metafizica prezentului? Ce-ar fi dacă ni s-ar cere înapoi împrumuturile de credință în transcendență care ni s-au acordat încă de pe vremea lui Platon și Augustin în ceea ce privește forma semnificantă? Ce-ar fi dacă ar trebui să facem explicită și concretă presupunerea că orice formă serioasă de artă și literatură este un opus metaphysicum, și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Ce-ar fi dacă ar trebui să facem explicită și concretă presupunerea că orice formă serioasă de artă și literatură este un opus metaphysicum, și nu numai muzica, cea căreia Nietzsche îi aplică termenul?"" (apud V.N.). În fiecare există chemarea transcendenței, a acelui ceva mai înalt esențial pentru natura umană, o sete de Dumnezeu, dimensiune care dă sens sufletului și minții oricăruia dintre noi, indiferent de formele în care se manifestă această sete și de substitutele la care apelează. Hristofobia, o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
religioasă, spiritualitate promovată, în general, implicit, fără un accent special, fiind astfel benefică pentru ambele. Sub mantia umanismului creștin, a puternicei sale tradiții, frumosul e poarta inspirată prin care comunicăm cu Dumnezeu, e liantul, limbaj privilegiat prin care imanența și transcendența pot vorbi una cu alta. Virgil Nemoianu crede, și îndrăznim și noi asemenea, că, "tocmai în producțiile domeniului umanist își găsește frumosul exprimarea cea mai fericită, care poate fi contemplată sau analizată și care induce în sufletele publicului și creatorilor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de a-și atașa o multitudine de sensuri. Al treilea cuprinde interacțiunea vie și compatibilitatea cu diverse domenii valorice și tipuri de discurs, dar nu și alinierea la ele. Încă un parametru semnificativ este capacitatea de a crea durabilitate și transcendență estetică. Alt parametru la care apelează Virgil Nemoianu (și ca argument în favoarea canonului ca rezultat al presiunilor populare), trimite la operele canonice care au rol de mediere între cei cu pretenții și cei fără pretenții, sau între lucrările curriculare și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ales lunca, ultimul acționează ca un adevărat drog asupra simțirii sale. Nici cîmpia nu-i ocolită, dar nu mai are efect euforizant; șesul nemărginit, consemnează cel care a scris Întoarcerea autorului, "cheamă "figura singurătății": "mută, sterilă, nepătrunsă". Poet fără simțul transcendenței, Alecsandri privește departe, spre orizont, și, nevăzînd decît pustietatea goală, se întristează". Culorile, în anumite contexte, au efecte remarcabile, ca în Pohod na Sybir, un emoționant și puternic poem unde sînt anunțate toamnele bacoviene și, subliniază eseistul, aici, poate pentru
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se preamare[ște]", diversificându-se de-a lungul unor direcții divergențe de creație ("învălite roduri"), sursa creației neîntrerupte, imprevizibile, "obosind", "prin scăpărarea-i unică", i.e., ardere. Tot astfel, "cerul platonician"108, evocat într-un interviu din 1929, denotă mai degrabă transcendență bergsoniana, i.e., durata, inaccesibila cunoașterii comune, dar care poate fi totuși recuperată, printr-un efort intens de proiecție, de care sunt capabili doar poeții adevărați. În termenii lui Edgar Poe, "cerul centrat, adunat și de piatră" și "declinatul anotimp" ar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Béranger care servesc drept motto povestirii poești: "Son coeur est un luth suspendu; /Sitot qu'on le touche îl resonne"43 "[Inima lui este o lăuta suspendată; Deândată ce o atingi, răsună]- , un act teurgic, prin care poetul recuperează esență transcendență, retrasând semnăturile Absolutului, prin diferitele nivele ale existenței - , este înlesnit de acordurile harpei (ghitara, în apologul poesc), pe care anticii o înțelegeau ca parte a ordinii cosmice, o punte între cer și pământ, expresie a uniunii armonioase a forțelor ce
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
plantelor diverse și asupra întregii naturi. [...] O astfel de muzică sublima exprimă iubirea. Nu este cu toate acestea dragostea pentru a persoană anume ... iubirea aceasta va fi desemnată prin esență ei, nu prin obiectul ei. [...] Personală, ea nu este individuală; transcendență, ea este precum Dumnezeu în noi. Cand muzică plânge, atunci întreaga umanitate, natura întreaga plânge cu ea. Într-adevăr, ea nu introduce aceste sentimente în noi; mau curând ne introduce pe noi în ele, precum trecătorii ce sunt prinși într-
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
virtuale, acumulări de operații le leagă. Extremele bogații, onoruri, frumuseți și vieții atribuite de Matei Caragiale personagiilor sale șanț de aceeași natură cu infinitatea de operații care ne dezleagă de o lume de ființe algebrice, pentru un grad superior de transcendență. În literatura, idealitatea personagiilor se obține printr-un exces de dărnicie 22. Astfel înțeles, actul de creație, prezintă analogii evidente cu felul în care Henri Bergson definește intelectul 23 drept instrument al acțiunii eficiente. Numai că, în "Veghe" "exauția" vizează
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
nemuritoare a naturii umane. Ea este, deopotrivă, o consecință și un indiciu al vieții veșnice. Este dorința fluturelui de a ajunge la stele. Nu este doar simplă apreciere a frumuseții din fața noastră. Este un efort frenetic de a atinge frumusețea transcendență. Este o anticipare a unei frumuseți viitoare [s.n.]. Este o pasiune ce nu poate fi satisfăcută de priveliști sublunare, de sunete, ori sentimente; sufletul, astfel însetat, se străduiește să iși aline febră, prin eforturi zădarnice de creație. Inspirat de un
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
identitatea subiectului se disipează total în structura pură a raționamentului, regăsindu-se, astfel într-o identitate spirituală mai cuprinzătoare: Tocmai în excluderea acestei expresii temperamentale stă superioritatea inspirației suprapământești în care se complace lirismul britanic. În contemplația cosmică sau reveria transcendență, întocmai ca în actul rațional al abstragerii [s.n.], spiritele se identifică. Cu acest înțeles poezia engleză e asemănătoare științei; și ea evoluează într-un cadru omogen și general. După cum o teorema de geometrie elementară îmi dezvăluie din acest moment al
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
improbabilă. În acest context, preocuparea individului pentru bunăstare, ecologie și altele asemănătoare pare o bună soluție. Fragilitatea lumii fizice și a celei sociale este prilejul constituirii unor noi solidarități, care să o apere și să-i redea farmec. Atunci când nicio transcendență exterioară nu mai garantează lumea, omul va trebui să o apare el. Superficialitatea lumii în care trăim este o consecință a faptului că nicio identitate colectivă nu mai este susținută de un fundament exterior (iar cel interior este privilegiul câtorva
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
recunoscut rolul simțurilor În organizarea experienței, trebuie să ne detașăm În așa fel Încât să descoperim și să articulăm experiențele cotidiene, reflexia nu se retrage spre o unitate a conștiinței ca bază a lumii, ci se depărtează ca să observe formele transcendenței, aduce În vedere liantul care ne atașează de lume. Percepția are o dimensiune activă, În calitatea de inițiere primordială a lumii trăite. Ponty definește fenomenologia ca studiu al esențelor, metoda de descriere a naturii contactului nostru perceptiv cu lumea, descrierea
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
mai categoric : "El nu seamănă cu nimeni, oriunde l-am așeza. La drept vorbind, s-a așezat singur între marii poeți ai timpului său: Esenin, Maiakovski, Rilke, Valéry, Eliot, Ungaretti, fiind mai vecin prin energie cu Serghei Esenin, iar prin transcendență cu R. M. Rilke". Nu întâmplător critica s-a luptat adesea cu obstacole ce au părut și par încă insurmontabile: "Critica a încercat până acum formule numeroase ca să poată cuprinde substanța de foc a poeziei lui Arghezi; toate recipientele i
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
înfrunte date constitutive ale modernității, să meargă împotriva curentului ei. Sigur că omul credincios își poate trăi astăzi fără opreliște convingerile religioase, poate chiar mai confortabil, mai liber, cîteodată, decît în trecut. Dar modelul nostru de univers este unul fără transcendență veritabilă; societățile tîrziu moderne nu se mai construiesc în funcție de un arhetip ceresc; cadrele vieții comunitare nu mai oglindesc decît absența divinului, ignorarea lui. Tematica treptelor superioare ale realului, sensurile existenței decurgînd dintr-un pol trans-lumesc au ajuns chestiune de credință
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
substituie, nu îl domină. Principiul libertății religioase a omului poate fi privit ca un impuls pentru a medita la o eliberare a divinului de limitările instituției, de ceea ce, în autoritatea instituției, tinde să înlocuiască autoritatea Adevărului însuși, să pună margini transcendenței sale care solicită umanul în toată verticala lui individuală și transindividuală. în prezența inconturnabilă astăzi a principiului libertății se poate sesiza mai bine faptul (mereu afirmat în discurs, dar deseori neglijat în fapt) că, dintotdeauna și prin însuși statutul lor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nevoie de spus că, bine observat, principiul libertății religioase și de conștiință ferește de înțelegerea colectivistă a religiei, de sacralizarea grupurilor religioase, naționale, ideologice. Bine observat, el menține atenția spirituală pe axa care unește interioritatea trans individuală a omului cu transcendența, nemărginirea inimii profunde cu abisul divin. Punctele menționate mai sus nu sînt, desigur, interesante pentru modernitatea laică, nu sînt materie de dezbatere în spațiul public. Nu ele alcătuiesc subînțelesul societăților și al mentalității noastre. Dar omul credincios, angajat spiritual poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
adesea prea îndeaproape cuplat cu suveranități terestre, cu puterea temporală. Aspectul de atotputere a divinului nu ni se mai impune, nu se mai arată ca primă trăsătură care ne-ar face să ne raportăm la El ca la un stăpîn. Transcendența a fost distanțată de categoria puterii, a forței, a dominației. E ceea ce poate stîrni atenția față de o nuanță deloc neglijabilă a portretului divin. André Scrima amintește adesea o linie de intrepretare a termenului pantokrator care de la stoici și la filozofia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
retragerea, enigma unui Dumnezeu care acceptă să fie nu doar respectat și invocat, ci și ignorat, lăsat deoparte, contestat, deși susține totul în ființă. Spectacolul acesta poate mobiliza conștiința religioasă să se elibereze de ceea ce Berdiaev numea sociomorfism: a concepe transcendența mai ales potrivit unor categorii care reglează viața oricăror societăți omenești (putere, posesiune, dar și filantropie, justiție, ordine), a privi divinul ca suprem administrator al bunurilor omenești, de la cele mai nobile pînă la cele mai banale, a-l concepe ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
privi divinul ca suprem administrator al bunurilor omenești, de la cele mai nobile pînă la cele mai banale, a-l concepe ca intendent al tuturor sensurilor și treburilor publice și private pe scurt, un Dumnezeu căruia i se conferă doar atîta transcendență cît să rezolve satisfăcător problemele creaturii sale. Chiar în epocile de maturitate religioasă, via affirmativa, necomplementată de via negativa, ar fi riscat să reducă divinul la o condiție subalternă : a-l aprecia, căuta, gîndi, celebra mai ales în funcție de opera sa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
normă socială de inspirație religioasă a scăzut drastic sau a dispărut. Abordarea divinului prin exterioritate, prin numele lui afirmative, prin aspectele lui manifestate s-a diminuat. Ceea ce putem contempla astăzi în spectacolul societăților laice este mai degrabă prezența lui inaparentă, transcendența lui foarte îndepărtată și totodată ascunsă în substratul lumii și al inimilor. Dumnezeu acceptă, în societățile noastre, o discreție pe care nu a avut-o niciodată. Se oferă cunoașterii și apropierii mai degrabă prin urmele lui, prin numele lui negative
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]