4,862 matches
-
și-a sprijinit analiza, în principal, pe documente publice, interviuri și surse secundare. Karl-Magnus Johansson va schimba totuși nivelul de analiză. Cum atestă aceste studii de caz, el se va interesa de viața de partid din FEP într-un cadru transnațional. Pe de o parte, examinează socializarea elitelor în cadrul PSE și incidența sa asupra Actului Unic European 474. Pe de altă parte, evidențiază importanța ideologiei împărtășite în privința federalismului european în cadrul PPE și rolul său în adoptarea Tratatului de la Maastricht 475. Raliindu
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
motori Excluderea cetățenilor din politică (Seiler) Instituționalizarea reuniunilor liderilor (Hix) Lunga lipsă a alegerilor europene (Seiler) Apariția unui sistem de partide europene (Hix) Structura instituțională europeană (Hix, Ladrech) Pericole și oportunități (Hix și Lord) Dominanța intereselor naționale (Hix) Strategia coalițiilor transnaționale (Johansson) Sistemele de partide naționale (Hix) Masa critică (Ladrech) Partidele de guvernămînt (Hanley, Kulahci) Evoluția ideologică în interiorul europartidului (Hanley) Alte lucrări, coordonate de Pascal Delwit et al., au contribuit, de asemenea, la dezvoltarea analizei. În acest cadru, anumiți cercetători au
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
dintr-un angajament constrîngător. Nu vor exista competențe europene în politica locurilor de muncă, cu atît mai puțin o politică comună a locurilor de muncă"516. Capitolul despre locurile de muncă din Tratatul de la Amsterdam este și rezultatul unei alianțe transnaționale în care PSE a jucat un rol-cheie517. Pe plan legislativ și politic, decurg linii directoare pentru Luxemburg. Procesul de la Luxemburg se bazează și pe o analiză guvernamentală în care se ia în considerare dinamica, insistîndu-se pe rolul Consiliului European. Asta
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
european și național 602. La nivel european, a dezvoltat patru piste. Mai întîi, obiectivele Fondului structural european trebuia formulate în scopul sporirii locurilor de muncă. Apoi, Socialdemokratiet a aprobat sugestia Comisiei Europene care cerea posibilități financiare mai ridicate în cadrul rețelelor transnaționale. Social-democrații danezi s-au mai arătat favorabili schimbului de experiențe și practici pentru a găsi modalități de creștere a participării sectorului privat la finanțarea proiectelor de infrastructură. În fine, au propus ca Fondul European de Investiții să poată da împrumuturi
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
a prea evidențiat în scrutinele din 1979 PSI și PSDI s-au prezentat pe liste concurente decît la nivel liric și simbolic"671. Este o realitate că partidele membre originare din aceeași țară nu fac obligatoriu campanie sub același stindard transnațional. Pe scurt, primul argument al lui Seiler și-a pierdut forța în cursul timpului, celălalt este încă important, dar mai slab. În plus, conceptul de confederație de partide naționale nu este precizat de Daniel-Louis Seiler. Analiza sa rezultă din examinarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
integrare. Integrarea implică delegarea de suveranitate din partea partidelor membre. Or, nu este cazul PSE, unde este cosacrată cooperarea între actorii partinici. 10.1.2. Politicile specifice ale PSE Ce implicații are studiul nostru în raport cu analizele care opun abordările sceptice și transnaționale, cu teza condiționalității de putere a PSE și cu abordarea transnațională? 10.1.2.1. Sceptic vs. transnațional Michael Newman afirmă că s-au realizat progrese pe plan transnațional. Totuși PSE rămîne lipsită de influență, în ciuda eforturilor de transnaționalizare. Din
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
este cazul PSE, unde este cosacrată cooperarea între actorii partinici. 10.1.2. Politicile specifice ale PSE Ce implicații are studiul nostru în raport cu analizele care opun abordările sceptice și transnaționale, cu teza condiționalității de putere a PSE și cu abordarea transnațională? 10.1.2.1. Sceptic vs. transnațional Michael Newman afirmă că s-au realizat progrese pe plan transnațional. Totuși PSE rămîne lipsită de influență, în ciuda eforturilor de transnaționalizare. Din analiza noastră reiese mai degrabă că PSE are o anumită incidență
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
între actorii partinici. 10.1.2. Politicile specifice ale PSE Ce implicații are studiul nostru în raport cu analizele care opun abordările sceptice și transnaționale, cu teza condiționalității de putere a PSE și cu abordarea transnațională? 10.1.2.1. Sceptic vs. transnațional Michael Newman afirmă că s-au realizat progrese pe plan transnațional. Totuși PSE rămîne lipsită de influență, în ciuda eforturilor de transnaționalizare. Din analiza noastră reiese mai degrabă că PSE are o anumită incidență, ceea ce subminează lectura sceptică. Să ne amintim
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
implicații are studiul nostru în raport cu analizele care opun abordările sceptice și transnaționale, cu teza condiționalității de putere a PSE și cu abordarea transnațională? 10.1.2.1. Sceptic vs. transnațional Michael Newman afirmă că s-au realizat progrese pe plan transnațional. Totuși PSE rămîne lipsită de influență, în ciuda eforturilor de transnaționalizare. Din analiza noastră reiese mai degrabă că PSE are o anumită incidență, ceea ce subminează lectura sceptică. Să ne amintim că sceptici ca Luciano Bardi cred că programele și declarațiile FEP
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
protecției sociale cu productiviatea economică. În contrast, transnaționaliștii afirmă că partidele ar fi împinse să colaboreze la nivel european deoarece UE devine un actor mai semnificativ, în timp ce puterea statelor-națiune scade. Confirmăm această analiză și am completat-o arătînd eficacitatea cooperării transnaționale. Analiza politicilor PSE pentru locuri de muncă ne permite să afirmăm că PSE a contribuit la apariția unui acord cu influență în procesul politic european. Într-o manieră mai aprofundată, Michael Newman s-a concentrat asupra identificării elementelor de explicație
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
structurale subliniate de Newman sînt valabile. Ele merită totuși completate: a) grupul politic socialist din Parlamentul European a ajutat financiar PSE; b) partidele membre ale PSE sînt interesate de evoluția europartidului; c) o chestiune care divizează nu paralizează obligatoriu dezvoltarea transnațională; pot fi găsite soluții de compromis. 10.1.2.2. Puterea condițională a PSE Rolul partidelor extraparlamentare în sistemele democratice naționale este să reunească partidele membre, să se pună de acord asupra unui program comun și să-l lege de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
mai observat că amploarea șomajului în diferite state a fost determinantă pentru luarea în considerare a acestei problemtici de către elitele social-democrate în cadrul PSE. În acest cadru, am notat rolul important jucat de elitele care s-au dedicat realizării unor proiecte transnaționale și au avut capacitatea să construiască un consens între lideri. Guterres a dovedit această capacitate mai întîi sub președinția germană, propunînd un proiect acceptat de Congresul de la Milano al PSE, dar rămas de facto fără vreun rezultat concret la Congresul
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
grupurilor și federațiilor ca resurse politice pentru partidele naționale în ceea ce privește formarea preferințelor, oferta de informație și de conținut și creșterea credibilității naționale. În completare, de adăugat că PSE le permite actorilor săi partinici să dezbată între ei, oferind astfel proiecte transnaționale inedite. 10.1.2.3. Abordarea transnațională Karl-Magnus Johansson a propus analizarea influenței coalițiilor transnaționale pe agenda procesului politic european, căci impactul acestor coaliții este mai evident atunci cînd actorii politici stabilesc agenda politicii publice europene. Astfel, interesat de impactul
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
partidele naționale în ceea ce privește formarea preferințelor, oferta de informație și de conținut și creșterea credibilității naționale. În completare, de adăugat că PSE le permite actorilor săi partinici să dezbată între ei, oferind astfel proiecte transnaționale inedite. 10.1.2.3. Abordarea transnațională Karl-Magnus Johansson a propus analizarea influenței coalițiilor transnaționale pe agenda procesului politic european, căci impactul acestor coaliții este mai evident atunci cînd actorii politici stabilesc agenda politicii publice europene. Astfel, interesat de impactul acestui tip de coaliție transnațională, el a
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
și de conținut și creșterea credibilității naționale. În completare, de adăugat că PSE le permite actorilor săi partinici să dezbată între ei, oferind astfel proiecte transnaționale inedite. 10.1.2.3. Abordarea transnațională Karl-Magnus Johansson a propus analizarea influenței coalițiilor transnaționale pe agenda procesului politic european, căci impactul acestor coaliții este mai evident atunci cînd actorii politici stabilesc agenda politicii publice europene. Astfel, interesat de impactul acestui tip de coaliție transnațională, el a analizat PSE și cazul capitolului despre locurile de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
3. Abordarea transnațională Karl-Magnus Johansson a propus analizarea influenței coalițiilor transnaționale pe agenda procesului politic european, căci impactul acestor coaliții este mai evident atunci cînd actorii politici stabilesc agenda politicii publice europene. Astfel, interesat de impactul acestui tip de coaliție transnațională, el a analizat PSE și cazul capitolului despre locurile de muncă din Tratatul de la Amsterdam (iunie 1997). Johansson și-a argumentat analiza cu documente publice, interviuri și surse secundare. Totuși din studiul nostru de caz reiese că PSE nu a
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
cazul capitolului despre locurile de muncă din Tratatul de la Amsterdam (iunie 1997). Johansson și-a argumentat analiza cu documente publice, interviuri și surse secundare. Totuși din studiul nostru de caz reiese că PSE nu a dezvoltat o strategie de coaliție transnațională în sensul dat de Johansson. S-a concentrat mai curînd spre regruparea actorilor partinici în vederea influențării procesului politic european, în urma adoptării capitolului despre locurile de muncă din Tratatul de la Amsterdam. Faptul se verifică atît în actul I, cît și în
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
ci și-a extins pretențiile spre controlul politic. Contrar afirmațiilor lui Paul Magnette 694, considerăm că activitatea europartidelor nu este episodică și neregulată. PSE se prezintă, cel puțin, cu o structură care permite contacte regulate cu efecte în cooperarea partinică transnațională. Pe urmele politologului german Oskar Niedermayer, am considerat, în scop analitic, că dinamica interacțiunii elitelior naționale și europene a cunoscut două mari faze. Mai întîi, cea de contact, apoi o lungă fază de cooperare și, poate, în viitor, o fază
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Lécureuil a repetat că europartidele suferă de trei tipuri de probleme: (a) se află între partidele naționale și grupurile politice din Parlamentul European; (b) depind financiar de membrii individuali și de grupurile politice din Parlament; (c) procesul decizional al federațiilor transnaționale de partide este lipsit de eficacitate 697. Prima problemă pare să se atenueze ca urmare a ieșirii celor mai multe federații din hemiciclul parlamentar. Chestiunea finanțării persistă, chiar dacă s-a atenuat vizibil după intrarea în vigoare a reglementării din 2003. Rămîne totuși
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
1992-2004). Așadar perioada UPSCE (1974-1991) nu este cu adevărat una de stagnare, raportată la faza de contact între PSCE. Noțiunea de partid european în devenire va cîștiga argumente empirice. Grupurile politice și organizațiile partinice extraparlamentare trec de la stadiul cooperării partinice transnaționale la cel al partidelor europene, fără să fie totuși partide la nivel european 702. Organizațiile partinice extraparlamentare au dezvoltat legături nu doar cu Parlamentul European, ci și cu alte instituții europene, precum Comisia și Consiliul European. Mai ales reuniunile liderilor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
comparative politics? 10.2.2.1. Abordarea integrată: cadrul partinic național În primul rînd, ne vom îndrepta atenția asupra lucrării din 1981 a lui Geoffrey și Pippa Pridham. Să ne amintim că ei au avansat ipoteza că rezultatul cooperării partinice transnaționale depinde, în esență, de partidele politice membre ale federațiilor europene. Ei au prezentat elemente explicative pentru pozițiile partidelor membre. În acest sens, analiza noastră confirmă importanța unor factori identificați anterior de cei doi, cum ar fi ideologia (vezi secțiunea următoare
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
cadrul partinic național furnizează categoriile analitice pertinente care permit explicarea pozițiilor partidelor naționale. Pe de altă parte, Geoffrey și Pippa Pridham au observat fenomene de centralizare și de descentralizare în sînul europartidelor. Le-am prelucrat ipotezele distingînd în cadrul cooperării partinice transnaționale mecanisme verticale (între grupurile de lucru și conferința liderilor de partid) și mecanisme orizontale centralizate în grupurile de lucru și descentralizate la conferințele liderilor. În plus, accentul pus de Geoffrey și Pippa Pridham pe abordarea integrată trebuie completat. Mai întîi
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
îi leagă de facto pe semnatari în ceea ce privește punerea sa în practică. Spre deosebire de nivelul național, cea de-a doua problemă ține de faptul că UE nu prea lasă loc exprimării programatice a europartidelor. Jackson și Fitzmaurice au considerat că identitatea partinică transnațională constituie principala problemă în raportarea federațiilor europene de partide la problematica responsabilității democratice 722. PSE a realizat unele progrese. Trecerea la faza de cooperare permite întărirea contactului între actorii partinici. De aici rezultă lucrul în comun, soldat, uneori, cu programe
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în vedere sînt identitatea, ideologia, apariția tendințelor de stînga/dreapta între și printre partidele membre ale unei federații în probleme specifice, exercițiul programatic, relațiile structurale și celelalte forme de comportament politic. Cea de-a doua perspectivă constă în măsurarea cooperării transnaționale europene după criteriul dezvoltării partinice europene abordarea integrativă. Fundamental este modul de concepere a federațiilor. Trebuie să fie considerate ca potențiale suprastructuri (deși slabe) în raport cu partidele naționale? Sau mai degrabă infrastructuri în relație cu cadrul instituțional comunitar? Sau și una
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
parte se găsesc neorealiștii sau interguvernamentaliștii, care acceptă că grupările din afara aparatului de stat intră în competiție la nivel național ca să determine conceperea interesului național și să-l reprezinte în UE. De cealaltă parte, neofuncționaliștii susțin ipoteza că aceste grupări transnaționale și instituțiile supranaționale ale UE intră în competiție cu statele-națiune în procesul decizional eurpean. Cele două variante au un punct comun. Interesul național poate fi definit pe o axă unidimensională a politicii, care opune independența națională și integrarea supranațională. Concepția
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]