4,948 matches
-
larg. "Asistența socială capătă un statut recunoscut și are și un corp de cunoștințe științifice. Ea se înscrie în rândul profesiilor care ajută satisfăcând anumite trebuințe umane. Astfel, trebuințele de natură fizică, ale corpului uman, sunt satisfăcute de către medicină; satisfacerea trebuințelor de natură afectivă revine psihologiei; atunci când vorbim de satisfacerea trebuințelor de natură intelectuală ne gândim cu precădere la educație; trebuințele spirituale, cele care transcend existența noastră pământească aduc în prim plan religia. În sfârșit, asistența socială înseamnă capacitatea de a
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
un corp de cunoștințe științifice. Ea se înscrie în rândul profesiilor care ajută satisfăcând anumite trebuințe umane. Astfel, trebuințele de natură fizică, ale corpului uman, sunt satisfăcute de către medicină; satisfacerea trebuințelor de natură afectivă revine psihologiei; atunci când vorbim de satisfacerea trebuințelor de natură intelectuală ne gândim cu precădere la educație; trebuințele spirituale, cele care transcend existența noastră pământească aduc în prim plan religia. În sfârșit, asistența socială înseamnă capacitatea de a satisface relațiile cu alții." (Prelici, 2001, pp. 8-9). În domeniul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
profesiilor care ajută satisfăcând anumite trebuințe umane. Astfel, trebuințele de natură fizică, ale corpului uman, sunt satisfăcute de către medicină; satisfacerea trebuințelor de natură afectivă revine psihologiei; atunci când vorbim de satisfacerea trebuințelor de natură intelectuală ne gândim cu precădere la educație; trebuințele spirituale, cele care transcend existența noastră pământească aduc în prim plan religia. În sfârșit, asistența socială înseamnă capacitatea de a satisface relațiile cu alții." (Prelici, 2001, pp. 8-9). În domeniul asistenței sociale își găsesc aplicare o serie de teorii care
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
pentru a putea să se integreze în marea familie a Europei. În privința vieții economice, important a fost ca instituțiile europene să înțeleagă că europenizarea societății românești putea fi benefică atât pentru români, cât și pentru toți europenii numai dacă răspundeau trebuințelor reale ale românilor. În europenizare un rol important îl aveau și îl au companiile multinaționale, proprietare ale industriei și ale resurselor naturale din România. Procesul de europenizare a continuat, însă în privința tuturor țărilor fost comuniste ale Europei Centrale și de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
dragoste", "trupul bărbatului păros peste spuma albă a femeii îl tulburase și-i biciuise simțirea cu furnicări de senzualitate necunoscute încă". Ceea ce merită reținut de aici e că, anihilând propensiunea "thanatofilă", obsesia erotică a adolescentului se manifestă disociat, atât ca "trebuință sufletească de a iubi platonic", cât și, deopotrivă, ca înjositoare dar imperativă dorință de împreunare (acestea sunt, de altfel, coordonatele invariabile ale psihologiei eroului lovinescian). Timidul Bizu preferă să iubească "de la distanță" doar anumite femei (imaginea lor "ideală", mai exact
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
concursul asociațiunei. Până în present s'au ținut la localul asociațiunei 4 conferințe. Primul a vorbit d. Becescu asupra " Microbilor sociali ", conferința publicată în foiletonul "Cronicei" și ținută prin mai multe localități din țară. A doua óră, vorbesce d. Stoikitzoiu asupra trebuinței de a se solidariza toți românii de aci. Oratorul s'a produs în așa de calde și emoționante cuvinte, încât a produs asistenței adevărate momente de fericire. În altă ședința, iarăși d. Stoikitzoiu și-a desvoltat conferință să bine documentata
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
constata la Universitatea unde corespondență cu Dl. Zlătescu mi'a fost comunicată, ca să'mi probeze că D-sa recunoaște datoria către Universitate. Am putut dobândi numai alăturatul certificat emanând de la Direcțiunea Liceului "Mihai Viteazul" din Bucureșci. Dl. Petre Zlătescu are trebuința de certificatul de mai sus și de diplomă de doctor în drept pentru a le prezenta Consiliului de disciplină militară, înaintea căruia este tradus, si a dovedi prin ele că a lipsit din țară pentru studiu, timp de un an
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
zilele la Dnu Garsou pentru a aface lecțiuni pregătitóre și numai când Dnu Garsou 'mi va scrie că e apt de a trece examen, atuncea voiu trimite taxa. Acest copil e fórte deștept, ast-fel că póte să fie de trebuința țerei; iar de va fi lăsat în voea întâmplărei póte să se dedea la tóte viciile, să ajungă în mizerie și la urmă să se ucidă. Dnii care stau cu el sunt trecuți de 30 de ani și au făcut
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
atrage alții noi. Cu cât o comunitate le îndeplinește mai multe dintre aceste nevoi într-o mai mare măsură, membrii vor participa mai susținut și pentru o perioadă mai mare de timp la activitățile sale. Conform modelului lui Maslow, aceste trebuințe s-ar plasa la un nivel ierarhic superior. În consecință, persoanele ale căror trebuințe inferioare nu au fost satisfăcute nu vor participa la comunitățile virtuale, în timp ce persoanele care își găsesc împlinirea unor trebuințe superioare în cadrul anumitor comunități vor participa într-
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
într-o mai mare măsură, membrii vor participa mai susținut și pentru o perioadă mai mare de timp la activitățile sale. Conform modelului lui Maslow, aceste trebuințe s-ar plasa la un nivel ierarhic superior. În consecință, persoanele ale căror trebuințe inferioare nu au fost satisfăcute nu vor participa la comunitățile virtuale, în timp ce persoanele care își găsesc împlinirea unor trebuințe superioare în cadrul anumitor comunități vor participa într-o mare măsură la activitățile acestora, devenind membri stabili. Bishop (2007) susține că teoriile
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
activitățile sale. Conform modelului lui Maslow, aceste trebuințe s-ar plasa la un nivel ierarhic superior. În consecință, persoanele ale căror trebuințe inferioare nu au fost satisfăcute nu vor participa la comunitățile virtuale, în timp ce persoanele care își găsesc împlinirea unor trebuințe superioare în cadrul anumitor comunități vor participa într-o mare măsură la activitățile acestora, devenind membri stabili. Bishop (2007) susține că teoriile motivației care se bazează pe o ierarhie a trebuințelor nu sunt adecvate pentru comunitățile online. Mai adecvate ar putea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
la comunitățile virtuale, în timp ce persoanele care își găsesc împlinirea unor trebuințe superioare în cadrul anumitor comunități vor participa într-o mare măsură la activitățile acestora, devenind membri stabili. Bishop (2007) susține că teoriile motivației care se bazează pe o ierarhie a trebuințelor nu sunt adecvate pentru comunitățile online. Mai adecvate ar putea fi teoriile care au la bază ideea că indivizii sunt motivați de către scopurile pe care și le propun. În cazul comunităților virtuale, membrii acestora își dezvoltă și își modifică scopurile
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Faptul că o categorie majoritară dintre subiecți nu atribuie comunităților virtuale o funcție de compensare a nevoilor neîmplinite sugerează ideea că, pentru acești subiecți, motivația de participare la aceste comunități nu rezultă din căutarea unor noi forme de satisfacere a unor trebuințe spirituale sau sociale, ci, mai degrabă, din curiozitate sau din dorința de diversificare și îmbogățire a experiențelor religioase. Acei subiecți care consideră totuși că participarea la comunitățile virtuale religioase le împlinește nevoi pe care comunitățile locale nu le ating prezintă
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cu probleme inspirate de realitate; - W.H. Kilpatrick și J. Dewey propuneau organizarea instruirii pe bază de ,,proiecte” (teme complexe) - disciplinele de învățământ sunt înlocuite cu grupe de teme, constituite în jurul a patru ,,centre de interes” ale elevilor, corespunzătoare unor trebuințe fundamentale: de hrană, apărare contra intemperiilor, de luptă împotriva primejdiilor, de activitate în comun Activitățile practice și jocuri - sunt bazate pe interesele spontane ale elevilor - ,,elevii se vor instrui lucrând” (learning by doing) Activitățile pe grupe de elevi - au scopul
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
este potrivit sau nu pentru organizație. Dacă oamenii nu fac ceea ce trebuie să facă sunt aplicate sancțiuni informale și sunt exercitate presiuni din partea colegilor. Structura informală se dezvoltă și evoluează odată cu înființarea și evoluția organizației, și este impusă de: - trebuințele psihosociale ale personalului: nevoia de afiliere, de afecțiune, de prestigiu, de stabilitate, de informare. - caracteristicile tipologice ale organizației - dimensiunea, dispersia teritorială, diversitatea tehnologiilor utilizate, tipul de structură formală, stilul de management. - mediul extern agitat, reactiv, turbulent, în continuă schimbare poate
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
cele cinci tipuri de stiluri de conducere, cu câteva dintre particularitățile lor: a) Stilul de tip 9.1 . se caracterizează prin interes mare pentru producție și interes slab pentru problemele umane. Se pornește de la premisa că între imperativele producției și trebuințele proprii personalului există o contradicție inevitabilă, și atunci, dacă unele sunt satisfăcute, celelalte trebuie sacrificate. Eficacitatea unui conducător de acest tip se măsoară în termeni de producție și profit b) Stilul de tip 1.9. se caracterizează prin interes mare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
de tip 9.9. se caracterizează prin interes mare atât pentru problemele umane, cât și pentru problemele producției. Conducătorul care practică acest stil obține participarea salariaților la exigențele producției asociindu-i la elaborarea strategiei și la definirea condițiilor de muncă; trebuința omului de a gândi, de a-și folosi gândirea pentru a produce ceva folositor, de a stabili relații sănătoase cu colegii și cu superiorii este pusă în slujba organizației; specifice pentru el sunt înțelegerea și definirea în comun a obiectivelor
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
aparține sieși, ci toți aparțin cetății, căci fiecare este o parte a ei. Iar, grija fiecăruia trebuie să devină grija tuturor. În această privință, oricine îi poate elogia pe lacedemonieni, care nu numai se îngrijesc de ceea ce le este de trebuință copiilor ci, mai mult decât atât, fac acest lucru la modul oficial. Este, deci limpede, că trebuie date legi privitoare la educație și că aceste legi trebuie date oficial...” Poate, am mai adăuga noi, doar ca și legile deja existente
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Înțeles vieții prin servicii făcute altora, acte de creație, exprimarea eu-lui, experimentarea unor noi lucruri. Teoriile motivaționale gravitează În jurul noțiunii de nevoi, pentru că nevoile nesatisfăcute sunt energizantele comportamentului uman. Teoria ierarhiilor nevoilor propusă de Maslow ne amintește cum arată piramida trebuințelor și care este semnificația fiecăreia. Fiecarea categorie desemnează cerințele unui individ care își Îndreaptă cerințele spre un nivel superior dar nu numai, el se va orienta și spre alte surse mulțumitoare. Există trei categorii de necesități fundamentale pe care oamenii
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
ignorate valorile personale, iar sistemul motivațional nu răspunde aspirațiilor celor în cauză. 1.3.2. Atragerea resurselor umane în învățământul liceal Orice sistem sau organizație implică două genuri de fenomene interdependente. Pe de o parte individul cu personalitatea sa, cu trebuințele și aspirațiile sale constituind dimensiunea personală sau psihologică, iar pe de altă parte organizația/instituția de învățământ cu rolurile și așteptările sale constituie dimensiunea normativă, sociologică. La acestea se mai adaugă dimensiunea antropologică, ce evidențiază faptul că orice instituție funcționează
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
este potrivit sau nu pentru organizație. Dacă oamenii nu fac ceea ce trebuie să facă sunt aplicate sancțiuni informale și sunt exercitate presiuni din partea colegilor. Structura informală se dezvoltă și evoluează odată cu înființarea și evoluția organizației, și este impusă de: - trebuințele psihosociale ale personalului: nevoia de afiliere, de afecțiune, de prestigiu, de stabilitate, de informare. - caracteristicile tipologice ale organizației - dimensiunea, dispersia teritorială, diversitatea tehnologiilor utilizate, tipul de structură formală, stilul de management. - mediul extern agitat, reactiv, turbulent, în continuă schimbare poate
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
cele cinci tipuri de stiluri de conducere, cu câteva dintre particularitățile lor: a) Stilul de tip 9.1 . se caracterizează prin interes mare pentru producție și interes slab pentru problemele umane. Se pornește de la premisa că între imperativele producției și trebuințele proprii personalului există o contradicție inevitabilă, și atunci, dacă unele sunt satisfăcute, celelalte trebuie sacrificate. Eficacitatea unui conducător de acest tip se măsoară în termeni de producție și profit b) Stilul de tip 1.9. se caracterizează prin interes mare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
de tip 9.9. se caracterizează prin interes mare atât pentru problemele umane, cât și pentru problemele producției. Conducătorul care practică acest stil obține participarea salariaților la exigențele producției asociindu-i la elaborarea strategiei și la definirea condițiilor de muncă; trebuința omului de a gândi, de a-și folosi gândirea pentru a produce ceva folositor, de a stabili relații sănătoase cu colegii și cu superiorii este pusă în slujba organizației; specifice pentru el sunt înțelegerea și definirea în comun a obiectivelor
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
notațiile autorului: Ca orice om foarte singur, Iona vorbește tare cu sine însuși, își pune întrebări șiși răspunde, se comportă, tot timpul, ca și când în scenă ar fi două personaje. Se dedublează și se „strânge“, după cerințele vieții sale interioare și trebuințele scenice. Construcția subiectului este modernă, fiindcă situațiile simbolice se succed prin asociații de idei, prin progresia unui (simulat) dialog conflictual. Aventura de cunoaștere a eroului începe odată cu depășirea situației inițiale (tabloul I), definită prin repere tem porale și spațiale ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a celei eremitice sau anarhoretice, din secolul al IV-lea, când vor lua ființă primele forme instituționale monahale (cap. 4-5). Gruparea sarabaiților însă este criticată foarte aspru pentru că se izolau de comunitățile mănăstirești și se îngrijeau în mod egoist de trebuințele lor. Aceștia nu ascultau de cei mai bătrâni, nu acceptau să-și supună voința îndrumărilor acestora și nici să-și însușească prin stăruință spiritul dreptei judecăți. Aceștia, prin modul lor de viață rătăcit, prin neascultare și urmarea voilor proprii, sunt
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]