KorAP: Find »[drukola/base=trib & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...81 82 83 ...319 >

7,958 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366

musulman era pe cale să se nască, iar acest copil îl amenința. Într-o zi, Bayazid, fiul lui Aladin, va face să tremure tronul otomanilor. El singur, cel din urmă supraviețuitor al principilor din neamul lui, va putea stârni la revoltă triburile din Anatolia. Doar el va putea aduna în jurul lui pe mamelucii circazieni și pe safavizii din Persia pentru a-l doborî pe Marele Turc. Doar el. Asta numai dacă nu cumva agenții sultanului Selim nu-l sugrumă. Nur era aplecată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
alimentare erau tot mai rare. Brânzeturile, untul și fructele erau de negăsit, prețul cerealelor creștea. Se spunea că Tumanbay hotărâse să înfometeze garnizoana otomană, împiedicând aprovizionarea orașului dinspre provinciile pe care încă le avea sub control; pe deasupra, se înțelesese cu triburile de nomazi arabi, care nu se supuseseră niciodată vreunei puteri egiptene, ca să vină să devasteze împrejurimile capitalei. Se mai spunea de asemenea că Tumanbay adusese din Alexandria material de război, săgeți, arcuri și praf de pușcă, și că adunase trupe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
Făgăduindu-mi să plec peste trei zile, dădeam o ultimă raită prin oraș pentru a pune în ordine câteva treburi, când un zvon mi-a ajuns la urechi: Tumanbay ar fi fost, pare-se, capturat, trădat fiind de șeful unui trib beduin. Spre amiază, răsunară strigăte care se confundau cu chemarea la rugăciune. Un nume a fost rostit lângă mine, Bab Zuwaila. Într-adevăr, mii de orășeni se grăbeau în direcția acestei porți, bărbați și femei, tineri și bătrâni. M-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
ca pe vremea Marii Recitări, fără să mă bâlbâi și fără să schimb nimic. „Spuneți: Credem în Dumnezeu și în ceea ce ne-a fost trimis din Cer nouă, în Avraam și în Ismael, în Isaac, în Iacov, în cele douăsprezece triburi, în Cărțile dăruite profeților de către Domnul; nu facem deosebire între ele și suntem musulmani, supuși voii lui Dumnezeu.“ * * * Am părăsit Mecca după o lună, care s-a scurs mai repede decât o noapte de dragoste. Ochii îmi erau încă plini

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
Anul convertitei.............................................................................. Anul lui Adrian............................................................................... Anul lui Soliman.............................................................................. Anul clement.................................................................................. Anul regelui Franței.......................................................................... Anul Cetelor Negre........................................................................... Anul pedestrașilor germani.................................................................. 1 Originar din Granada. 2 Locuitor din Fès (transcris de asemenea Fas sau Fez), veche capitală a Marocului. 3 După numele tribului de baștină (V. cap. „Anul căderii“). 1 Data strămutării lui Mahomed de la Mecca la Medina, considerată ca fiind începutul erei musulmane (16 iulie 622). 2 A noua lună a calendarului islamic, perioadă de post care presupune abstinența zilnică de la hrană

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389

acela lugubru, dacă se apropia ori se îndepărta. Își făcu rapid calculul că barbarii nu-l urmăreau, pentru că nu-l văzuseră. Urletul se auzi din nou, mai slab. Semăna cu un tunet îndepărtat. Dacă ar fi fost atacat de un trib celtic sau de spirite, Valerius știa că n-ar fi reușit să se apere în fața oamenilor, pentru că nu pusese niciodată mâna pe arme și pentru că avea oroare de ele - nu purta nici măcar un pumnal. Cât despre spiritele acelor păduri, știa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
rufele puse la uscat -, câteva femei blonde, robuste îl înconjurară râzând pe Valerius când acesta intră într-o cadă și-i turnară apă caldă, să se spele. Îi frecară trupul cu perii din licheni, până când considerară că oaspetele - sacru pentru triburile acelea - era perfect curat, din cap până în picioare. Focurile luminau noaptea, iar din cămine răzbătea aroma cărnii fripte și a supelor de zarzavat. Așezat lângă Tarosh, la masa rotundă la care stăteau o mulțime de bărbați și femei, Valerius urmărea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
să lupte, să se apere, să țină o armă în mână... — Se spune că în păduri sunt bande de celți - bărbatul se împiedică, dar se ridică imediat, sprijinindu-și fratele. Se povestesc lucruri îngrozitoare despre ei... Nu știu din ce trib fac parte. Am auzit că sunt foarte cruzi... Vei fi în siguranță în sat, stai liniștit - glasul lui Valerius era plin de mânie. Tu și fata veți sta la căldură, în fața focului. Ce anume te îngrijorează? Ai reușit să mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
se păruse amuzant că Valerius îl adusese acolo pe gladiator. Soldații lui Vitellius îl căutau departe de Colonia Agrippinensium; câțiva dintre ei fuseseră uciși, după cum se aflase între timp, de un grup de celți rebeli. Ca să nu-și atragă dușmănia triburilor din acel ținut, Vitellius evitase să trimită alți soldați, care să-i caute și să-i pună în lanțuri pe asasini. Am tremurat când i-am auzit glasul chiar aici, dedesubt, zise gladiatorul. Am tremurat ca atunci când am fost luat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
pe moarte, dar fusese salvată de medicul acela tânăr, care străbătea o provincie după alta, o pădure după alta, mereu în căutarea unor leacuri noi, întotdeauna gata să îngrijească oamenii, chiar dacă aceștia nu-l puteau plăti; era respectat de multe triburi barbare și tâlharii nu-l atacau niciodată. — Nu te mai urmărește nimeni - Valerius îi aruncă o privire gladiatorului. După cum ai auzit, Vitellius are altele pe cap, deși i-ar plăcea să te vadă măcelărit de gărzile lui. Însă vom pleca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
În unul dintre tabernacula... E tribun. Și-l imagină pe Antonius Primus treaz, aplecat deasupra unei hărți, studiind liniile ce reprezentau granițele Imperiului, care în acea zonă erau amenințate mereu de incursiuni. Dinspre răsărit, alungate de cine știe ce populații sălbatice, înaintau triburile sarmaților, care jefuiau din fuga calului și nu știau ce înseamnă pacea, și triburile roxolanilor, care în urmă cu mai multe luni trecuseră Danubius-ul și decimaseră două cohorte, și triburile dacilor prădători, care veneau din delta Danubius-ului, gata să atace

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
deasupra unei hărți, studiind liniile ce reprezentau granițele Imperiului, care în acea zonă erau amenințate mereu de incursiuni. Dinspre răsărit, alungate de cine știe ce populații sălbatice, înaintau triburile sarmaților, care jefuiau din fuga calului și nu știau ce înseamnă pacea, și triburile roxolanilor, care în urmă cu mai multe luni trecuseră Danubius-ul și decimaseră două cohorte, și triburile dacilor prădători, care veneau din delta Danubius-ului, gata să atace legiunile ce păzeau granițele Imperiului și să se alieze cu quazii, a căror cruzime

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
de incursiuni. Dinspre răsărit, alungate de cine știe ce populații sălbatice, înaintau triburile sarmaților, care jefuiau din fuga calului și nu știau ce înseamnă pacea, și triburile roxolanilor, care în urmă cu mai multe luni trecuseră Danubius-ul și decimaseră două cohorte, și triburile dacilor prădători, care veneau din delta Danubius-ului, gata să atace legiunile ce păzeau granițele Imperiului și să se alieze cu quazii, a căror cruzime, se zicea, era pe măsura vitejiei lor în luptă. În aerul limpede și rece se vedea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
apus, pe cele străbătute de Rhenus. Danubius și Rhenus erau două fluvii mari care, asemenea unor urme desenate de degetul divinității pe pământ, marcau granița unde Imperiul își oprise cuceririle. Mai departe, în inima Europei, erau teritoriile sălbatice ale unor triburi necunoscute. Își închipui că vede de sus drumurile, satele, orașele și fortificațiile de o parte - unde se întindeau provinciile romane -, iar de cealaltă parte, păduri nesfârșite, unde puterea Romei nu reușise să pătrundă. Își închipui că zboară până în Britannia, ocupată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
sarmați, rozolani, daci, marcomani și quazi. Mulți soldați de-ai noștri sunt terorizați de ei. E frig, și nu puțini oameni au murit înghețați în castru. Dar quazii sunt cei mai răi. Iar cele mai rele și mai rele sunt triburile lor răzvrătite. Soldații noștri nu au uitat capetele tovarășilor lor înfipte în parii pe care barbarii îi înfigeau în pământ, dând ocol în galop taberelor noastre. Antonius Primus și Errius Sartorius erau singuri în cortul tribunului. Schimbară o privire. Amândoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
înfipte în pari. Amândoi asistaseră și la torturarea zadarnică a prizonierilor quazi, în speranța că vor dezvălui unde se găseau satele lor. — Aici - Antonius puse degetul în mijlocul hărții. Aici, vezi? Aici trebuie să mergem, să-i scoatem din vizuina lor. Tribul quazilor rebeli a venit dinspre miazănoapte. Noi îi putem înfrunta dincolo de cursurile astea de apă. Și aici putem să-i surprindem, la ieslea găinilor. Nu-mi place să tăbărască pe noi când mergem să facem aprovizionarea. Noi trebuie să atacăm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
ascund în gropile din pământ. Cealaltă e să stăm aici, pe loc. Țin să-ți aduc aminte că aveam o alianță cu quazii... un pact pe care noi l-am respectat. Numai că pactul ăsta a fost încălcat de câteva triburi ale lor, care, în încercarea de a-și deschide drum pentru a jefui provincia, continuă să ne provoace și să ne atace. — Galbiana va rămâne aici, pe loc - Mucrus continua să se tragă de barbă. Am ordonat deja fortificarea castrului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
Marte reușise să învingă o hoardă de barbari mult superioară ca număr. În ținutul acela de pe Danubius, la granița care separa Imperiul, cu orașele sale splendide, podurile și străzile sale, de un continent sălbatic, alcătuit din păduri și populat de triburi - acolo, în ținutul acela, în ziua aceea de ianuarie, avusese loc probabil ultima victorie a lumii civilizate asupra lumii barbare. Istoria se oprise în rariștea aceea, înainte să-și schimbe cursul. Nici un împărat nu avea să se mai pună în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-se singur pentru rușinea îndurată. Cei vinovați de fapte nedemne - de minciună, în primul rând, și de furt - erau aruncați în mlaștini, să fie acoperiți de noroi. Uciderea unei preotese era însă o crimă teribilă - atât de teribilă, încât în triburile germanice, inclusiv în cel al batavilor, nu se cunoștea pedeapsa pentru ea. În popoarele germanice și celte, precum și în toate popoarele barbare care venerau femeile ca ființe aflate în contact cu divinitatea, nimeni nu ucisese vreodată o preoteasă. Preotesele erau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
că fără Velunda nu poți trăi? Nu, am fi complici la slăbiciunea ta. Știi prea bine că noi nu suferim lașitatea, după cum nu suferim corupția, camăta și multe alte obiceiuri ale romanilor. Noi suntem batavi, încheie el mândru. — Suntem singurul trib de germani pe care romanii îl respectă într-atât, încât ne pun să luptăm alături de soldații lor împotriva dușmanilor. Suntem singurii care nu trebuie să plătească tribut Romei. Suntem oameni liberi și drepți. Nu ne poți cere să te ucidem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
A avut loc o adunare, la două nopți după ritul funerar în cinstea preotesei, spunea bărbatul în timp ce hangiul îi punea în față un vas cu mâncare de grâu. Ia spune, Hector, medicul a fost judecat? Vitellius își scoase mantia. Nu. Tribul meu consideră că e nevinovat. Însă medicul le-a transmis batavilor vești importante de la Roma, despre care tu nu ai știință. Oare mesagerii mei sunt mai înceți decât ucigașul ăla? — Mai întâi răsplata mea. Vitellius aruncă pe masă un săculeț

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
voștri sunt aleși dintre cei mai isteți, nu dintre cei mai naivi. Ambasadorii se grăbiră să-i explice motivul prezenței lor acolo. Nori întunecați se adunau pe cerul Imperiului; alianța dintre germani și Imperiu avea să le aducă multe beneficii triburilor de dincolo de Rhenus, în primul rând tribului lui Julius Civilis, cel mai puternic și mai curajos. Le aduseseră daruri. Deschiseră saci din piele plini cu aur și alții plini cu sesterți. Le arătară mătăsuri și bijuterii. Promiseră tot felul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
nu dintre cei mai naivi. Ambasadorii se grăbiră să-i explice motivul prezenței lor acolo. Nori întunecați se adunau pe cerul Imperiului; alianța dintre germani și Imperiu avea să le aducă multe beneficii triburilor de dincolo de Rhenus, în primul rând tribului lui Julius Civilis, cel mai puternic și mai curajos. Le aduseseră daruri. Deschiseră saci din piele plini cu aur și alții plini cu sesterți. Le arătară mătăsuri și bijuterii. Promiseră tot felul de ajutoare și, bineînțeles, puterea absolută pentru Julius

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
pune pe cineva să mă ucidă. — Să pun pe cineva să te ucidă? izbucni Antonius furios. Eu nu uit că ai venit aici ca ambasador. Numai Vitellius îi ucide pe ambasadori, care sunt sacri până și pentru cele mai sălbatice triburi barbare. Îi făcu un semn lui Arrius Varus, arătând spre Crulpus. — Dă-i consulului Vinicius Crulpus o escortă până la Perusia. Să i se dea o casă și cele de trebuință pentru a trăi. Se întoarse spre Allius Cerpicus. — Mâine sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201

nu și-a mai putut permite să-l angajeze. Preistoric a început prin panoramarea unui șir de picturi murale din peșteri: un bărbat, o femeie, o luptă, un futai, un tigru - o navă spațială. Am revenit O bandă sau un trib de oameni-maimuță din perioada dinaintea descoperirii focului umpleau locul: uite-l și pe Spank, ascuțindu-și sulița. Capul pătrat, buzele pătrate, fața tâmpă și masivă. Dimineața următoare - sau, oricum, devreme -Spunk e teleportat pe puntea joasei nave spațiale de niște

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]