7,796 matches
-
fostul ministru de Interne Iuri Luțenko, foștii miniștri ai Mediului și Economiei și fostul ministru adjunct al Justiției. Alți cinci membri ai fostei camarile portocalii ucrainene sunt de asemenea arestați. Bineînțeles că locul de frunte în arest aparține fostului premier ucrainean Iulia Timoșenko blonda lor cea prea portocalie la apucături. Iulia Timoșenko a fost pusă oficial sub acuzare cu câteva ore înainte de trecerea în noul an pentru abuz de putere pentru că a făcut tot felul de mișmașuri cu fonduri guvernamentale. Bravo
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ca apucat de friguri. Spunea că s-ar fi născut Într-un sat vecin. Nu preciza care. Și că părinții lui s-ar fi tras dintr-o stirpe aleasă. Tatăl său cică ar fi fost pe jumătate polonez, pe jumătate ucrainean, iar mama, pravoslavnică. De multe ori a fost văzut dând târcoale bisericii catolice și făcându-și cruce nu cu două degete Împreunate, cum se Închina tot satul, ci cu toată palma, de aceea sătenii Îl porecliră Papistașul. De ce se oploșise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
a 14-a, inclusiv hotelul în care locuiau observatorii militari. Au urmat eforturi politice susținute pentru eliberarea ofițerilor români și moldoveni, membri ai grupului de observatori. O contribuție pozitivă la această eliberare au avut-o și ofițerii observatori ruși și ucraineni. Ofițerii români au fost repatriați fără nici o dificultate. Așa s-a încheiat activitatea care începuse foarte promițător, așa s-a încheiat, practic, participarea directă a României la eforturile făcute pe teren pentru soluționarea conflictului transnistrean. Și, gradual, s-au redus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cauză, mulți specialiști etc. În vizita președintelui României în sudul Basarabiei, au fost foarte multe dificultăți de protocol, create de gazde (îndeosebi, accesul președintelui român în satul de origine al mareșalului Averescu). A fost nevoie de dezlegări primite de gazdele ucrainene de la cel mai înalt nivel de la Kiev, pentru ca totul să se desfășoare în condiții normale. Gazdele au oferit un dejun de lucru în sălile sediului portului Ismail. Miniștrii de externe din cele trei țări și ambasadorii au luat masa în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
un agreabil program artistic. O seară plăcută cu care s-a încheiat prima reuniune a "Trilateralei". O a doua întâlnire la nivel înalt a acestei mini-structuri regionale a avut loc la Chișinău, în anul următor. Același scenariu. Locul navei maritime ucrainene a fost luat de cramele de la Cricova, faimoase în Republica Moldova. Și, dacă îmi amintesc bine, o a treia întâlnire a avut loc la Galați, fiind găzduită de Partea română. După care nu prea am mai auzit ceva despre această Trilaterală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și alte guverne din regiune, Kievul nu era interesat în deschiderea cutiei Pandorii. Ucraina nu era, de asemenea, deloc interesată în permanentizarea prezenței militare ruse în "coasta sa", nu este interesată nici în prezent, însă este preocupată de soarta populației ucrainene din Transnistria. Discuțiile au continuat într-un format tripartit: Chișinău-Tiraspol-Moscova, la care s-a adăugat, ulterior, și Kievul. Încercările României de a fi inclusă în această nouă formulă au fost obstrucționate, inclusiv de Chișinău. Astfel, în 1995, la sediul O.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
deplasarea armatei lui Soliman din Albania spre Moldova blocase toate drumurile din sudul continentului și pusese sub semnul pericolului și căile din zona centrală. Poșta și negoțurile continuaseră doar prin nord, pe drumurile care legau ducatele germane de cele poloneze, ucrainene și rusești. După mijlocul lui ianuarie, pe drumurile Moldovei nu mai era nici o primejdie, dar căzuseră zăpezi care făceau trecătorile Carpaților aproape inaccesibile. Abia primele zile ale lui februarie mai Încălziseră puțin vremea, iar zăpezile Înghețate se muiaseră. Iar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Nu mă dau În vânt după ea - dar o cunosc de la Românii securiști: «Din moment ce te afli În Închisoare, În mod necesar ești vinovat - fiindcă noi nu arestăm degeaba...» - Tu vorbești de securiști, eu de un profesor de istorie vorbesc! Și ucrainean! Vine vorba și de Polonia - aici a luat foc Hoholul meu. Îl Întreb: «Cum de-ați lovit Polonia din Răsărit, la două săptămâni după ce Nemții o atacaseră din Apus?» Se supără foc ucraineanul - de istorie: «Nu-ți permit! N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de Basarabia? - Mai bine nu-ți spun - ce, n-avem noi, proștii noștri, daco-romani, să ne facem sânge rău și cu proștii-proștilor altor neamuri: Ucrainenii? - Atenție la ce spui: ești tu sigur că n-avem măcar un strop de sânge ucrainean? - Tocmai de-aceea și spun așa: Domnule: nu există proști mai proști decât... noi, Ucrainenii!» - acum e bine? - Deci... Ucraineanul nostru spunea despre Basarabia noastră..? - Zice: «Ce-i cu Bessarabia? E a noastră, pământ rusesc, e-hei, de când...» «E-hei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
șaptelea!) - și Încă: «Bessarabia a fost, este pământ rusesc, locuit În mare majoritate de Ucraineni! De răpit, voi, Românii burjui ați răpit-o, În 1918, profitând de slăbiciunea trecătoare a tânărului stat sovietic...» - Dar ăsta nu era profesor de istorie, ucrainean, ci un tolomac de instructor politic, Întâmplător locuind Ucraina! - ...Zice: «Ați profitat de slăbiciunea statului nostru sovietic, ne-ați atacat pe la spate, În mod mârșav, ați ocupat cu forța armată o parte din trupul patriei sovietice...» - Ce-ar fi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
1918; lege de care au profitat și Românii mei din Basarabia, când au proclamat, la 24 ianuarie, tot 1918, Republica Moldovenească, hotărâre luată, nu cu forța armată, ci cu votul! Și nu numai al Românilor majoritari, ci și al minoritarilor ucraineni, evrei, germani, bulgari, polonezi. Iar prin Parlamentul ei, Sfatul Țării, la 27 martie, Basarabia a cerut unirea cu România...» «Nu-i adevărat!», sare văru-meu, «burghezia și marele capital, monarhia reacționară și moșierimea exploatatoare și antiprogresistă au profitat de slăbiciunea - temporară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Țării, la 27 martie, Basarabia a cerut unirea cu România...» «Nu-i adevărat!», sare văru-meu, «burghezia și marele capital, monarhia reacționară și moșierimea exploatatoare și antiprogresistă au profitat de slăbiciunea - temporară! - a tânărului stat sovietic și au răpit un teritoriu ucrainean!» Zic: «Hotărăște-te: pământul Basarabiei e rusesc ori ucrainean? Dar repede, că te dau colegii dumitale afar’ din pușcărie și n-ai apucat să afli de ce te-ai Închis comuniștii...» Se uită ăsta la mine - m-ar fi mâncat, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
România...» «Nu-i adevărat!», sare văru-meu, «burghezia și marele capital, monarhia reacționară și moșierimea exploatatoare și antiprogresistă au profitat de slăbiciunea - temporară! - a tânărului stat sovietic și au răpit un teritoriu ucrainean!» Zic: «Hotărăște-te: pământul Basarabiei e rusesc ori ucrainean? Dar repede, că te dau colegii dumitale afar’ din pușcărie și n-ai apucat să afli de ce te-ai Închis comuniștii...» Se uită ăsta la mine - m-ar fi mâncat, dacă ar fi primit ajutor de la... dușmanul lui de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lui de moarte: Rusul... După ce a dat o vreme din pleoape și din buze, În gol, a zis: «Oricum, Bessarabia nu-i a voastră, mămăligarilor!» - așa ne zic... neamurile de peste Nistru, ei, marii mâncători de hrișcă-albă: mamalijniki... Și mai zice Ucraineanul cui mă are: «Bine-am făcut, În ’40, când am recuperat-o din ghearele voastre! Bessarabia - pământ sovietic!» - Logic!, râd eu. Te-a mirat, te-a surprins? - Atunci, da. Mă gândeam: Bine, domnule, dar discuția asta avea loc În lagăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mirat, te-a surprins? - Atunci, da. Mă gândeam: Bine, domnule, dar discuția asta avea loc În lagăr; profesorul ajunsese acolo - căpătase 20 ani - pentru „activitate antisovietică”; antisovieticul era profesor de istorie, nu ca mine, Învățător de țară; În plus, era ucrainean!, adică cel mai mare mâncător de ruși din câți există pe lume... Dar ia să-mi spui tu mie... (tata a redevenit Învățătorul meu) care a fost motivația diktatului din 26 iunie ’40, prin care Rușii cereau „restituirea” Basarabiei? - Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
simt, fără cuvinte. În schimb, la fete-femei - e-hei! Cuvinte - rostește el. Și Încă românești! - Nu mă mai cunoști..., zice necunoscutul rus. A-ha, nu e parașutist. Dar nici român - o fi rusoi de-al nostru, din Basarabia, ori chiar ucrainean deși nu seamănă cu porcul de Grabenko. - Pe cine cauți dumneata?, Îl Întreb, cuviincios dar neabătut - așa trebuie să te porți cu necunoscuții care-ți intră În gospodărie, iar tu ești Încă minor. - Pe... Eu sunt... Nu mă mai cunoști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
răsucește către Grabenko, adineauri intrat din nou: și zi așa, rusnacule: ai mai Împușcat o Rusoaică! - Nu Rusoaică - bolșevică, bolșevicule!, râde jandarmul. - Ai căutat-o bine? Nu era Ucraineancă de-a ta, hoholule? - Pentru mine nu există nici Ruși, nici Ucraineni... - Ce spui tu, străine!? Ofițerul izbucnește În râs. Grabenko se uită la el, Încruntat, furios și În același timp, umil. - Nu te jura, te cred, te cred!, continuă tata. Pentru cizmele cu care ți-ai Încălțat capul, oamenii se Împart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
documentele ce reflectă pretențiile Radei și guvernului Ucrainei asupra Basarabiei întregi, sau „numai” asupra unor teritorii din nordul și sudul acesteia, pretenții formulate atât în preajma unirii, cât și în perioada imediat următoare. Remarcabil este Răspunsul guvernului român la nota guvernului ucrainean din 5 mai, trimis din Iași, la 19 iunie 1919, notă în care se ceruse deschis încorporarea Basarabiei la Ucraina, „care are toate drepturile în acest sens și ceea ce este de asemenea și voința marii majorități a populației Basarabiei”. Întinsul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dispoziție și, în același timp, contribuția substanțială a Regelui și a guvernului Al. Marghiloman la consolidarea Actului de unire a Basarabiei cu România, în acele clipe grele ale statului român, nevoit să încheie pacea separată cu Puterile Centrale. Poziția guvernului ucrainean din 1918 anunța poziția adoptată de R.S.S. Ucraineană din cadrul U.R.S.S., în 1940, și, respectiv, în 1944-1945, în ce privește acapararea unor zone din nordul și sudul Basarabiei. Rusia/Uniunea Sovietică a rupt relațiile diplomatice cu România în ianuarie 1918, nu a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
își zic români. Așa trebuie să facem și noi.” Au apărut totodată adversari ai autonomiei Basarabiei, funcționari și militari ruși, diferite elemente încurajate de guvernul rus. Procesul declanșat nu a mai putut fi oprit, dar trebuiau depășite numeroase obstacole. Rada ucraineană a emis pretenții asupra Basarabiei sau a unor părți din aceasta, ceea ce a provocat protestele energice ale unor organizații moldovenești. Pe la mijlocul anului 1917, perioada romantismului revoluționar a cedat locul realității; naționalitățile din Rusia treceau la organizarea practică a vieții naționale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să accepte condiții dure de ordin teritorial, economic, militar și politic. Problema Basarabiei s-a complicat ca urmare a pretențiilor Ucrainei, ce reprezenta un pericol real pentru românii dintre Prut și Nistru. La începutul tratativelor de pace de la Buftea-București, guvernul ucrainean, care încheiase la 27 ianuarie/9februarie pacea cu Puterile Centrale, trimitea acestora o notă prin care cerea să i se admită participarea la discuțiile de la București, deoarece „Basarabia, din punct de vedere etnografic, economic și politic, formează o unitate indivizibilă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
indivizibilă cu teritoriul Ucrainei”. Deoarece România a refuzat să discute problema Basarabiei în cadrul tratativelor de pace cu Puterile Centrale, iar acestea (în special, Germania) nu și-au formulat un interes special în această privință, chestiunea participării la negocieri a delegației ucrainene a căzut. La începutul războiului, Germania promisese României Basarabia, promisiune reînnoită pe parcurs, la care a încercat să asocieze și Austro-Ungaria. În continuarea acestei promisiuni, interesată acum în introducerea în tratatul de pace a condițiilor economice favorabile propriilor țeluri, Germania
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să asocieze și Austro-Ungaria. În continuarea acestei promisiuni, interesată acum în introducerea în tratatul de pace a condițiilor economice favorabile propriilor țeluri, Germania (mai puțin Austro-Ungaria, care își manifestase interesul pentru o zonă din nordul Basarabiei) s-a opus pretențiilor ucrainene asupra Basarabiei și, implicit, a fost de acord cu soluția românească a problemei. Pretențiile Ucrainei asupra Basarabiei sau a unor părți din sudul și nordul Basarabiei nu s-au oprit nici acum, nici după 27 martie 1918; față de acestea, populația
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
1917. În Basarabia, curentul care cerea unirea era de nestăvilit, tot mai multe organizații, comitete, adunări pronunțându-se în acest sens. Prin Nota din 16/29 martie 1918, Sfatul Țării și guvernul Republicii Moldovenești respingeau cu hotărâre, încă o dată, pretențiile ucrainene, combătând orice tentativă de încălcare a indivizibilității Republicii așezate între Nistru, Prut, Marea Neagră, orice pretenții teritoriale, inclusiv cele asupra ținuturilor Hotin și Cetatea Albă, precum și pretențiile Ucrainei de a participa la tratativele de pace de la București, „în legătură cu chestiunile Republicii Moldovenești
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
respingea pretențiile teritoriale ale Radei, referindu-se totodată la dorința românilor de peste Nistru, care și-au manifestat la Congresul de la Tiraspol, dorința „de a fi una cu frații lor din Basarabia”. Halippa îi informa pe cititori în ce privește schimbarea atitudinii Radei ucrainene. Dacă la început aceasta se arătase binevoitoare față de tânărul stat dintre Prut și Nistru, „după câteva luni de existență, începe să aibe veleități imperiale”, pretinzând că „au drepturi asupra ținutului Hotinului și al Achermanului până la gura Dunării, justificând aceasta prin
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]