7,183 matches
-
raport cu diferitele elemente care compun sistemul de salarizare pentru personalul din justiție, dar și cu aplicarea în timp a reglementărilor succesive în materie de salarizare, astfel cum au fost interpretate în cadrul controlului de constituționalitate și în mecanismele de unificare a practicii judiciare. ... 69. Acest aspect a fost reținut și în Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023 (nepublicată până la data pronunțării prezentei decizii)*1), prin care, având de interpretat incidența principiului nediscriminării în privința unei majorări care constituie element
DECIZIA nr. 3 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279073]
-
judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea nu trebuie să depășească limita prevăzută de art. 25 din aceeași lege, raportată la ordonatorul de credite care stabilește drepturile salariale. ... 88. Spre deosebire de obiectul sesizării de față, această decizie de unificare a practicii judiciare a vizat interpretarea și aplicarea normelor legale în ceea ce privește sporurile acordate personalului auxiliar de specialitate prin clarificarea corelațiilor care se impun între textele normative ce fac parte din dispozițiile comune ale Legii-cadru nr. 153/2017 și
DECIZIA nr. 3 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279073]
-
textul de lege criticat are ca scop ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate aparținând celor doi soți. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 36. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în procedurile de unificare a practicii judiciare, nu au fost identificate decizii relevante cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări. ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 37. Judecătorul-raportor a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este admisibilă
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
18 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 16 octombrie 2023, paragraful 58). ... 54. De asemenea, asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat nici printr-o decizie de unificare a practicii judiciare, și nici cu ocazia soluționării căii de atac a recursului, în condițiile în care cauzele date în competența instanței de tutelă și de familie sunt soluționate în primă instanță de judecătorii și în apel de către tribunale
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
de Casație și Justiție a fost legal învestită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care, potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, are calitate procesuală pentru declanșarea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii de către instanțele judecătorești. ... 36. În privința condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, art. 515 din Codul de procedură civilă prevede că „Recursul în interesul legii este
DECIZIA nr. 20 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278723]
-
nr. 68 din 14 februarie 2022, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin - Secția I civilă; ... – Decizia nr. 472 din 15 decembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Timiș - Secția I civilă. ... ... ... V. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 28. În jurisprudența formațiunilor de unificare a practicii judiciare nu au fost identificate decizii relevante în materia ce formează obiectul recursului în interesul legii. ... ... VI. Punctul de vedere al ministerului public 29. Prin punctul de vedere înaintat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
DECIZIA nr. 19 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278709]
-
tribunalele și curțile de apel au exprimat puncte de vedere diferite, conturându-se cele două orientări divergente menționate de instanța de trimitere întemeiate pe interpretarea și aplicarea acelorași prevederi legale, ceea ce justifică necesitatea pronunțării unei decizii care să asigure unificarea jurisprudenței. ... 47. Așadar, recursul în interesul legii îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă. ... Analiza problemei de drept ce face obiectul recursului în interesul legii 48. Potrivit dispozițiilor art. 35 din Legea
DECIZIA nr. 19 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278709]
-
începând cu sfârșitul anului 2022. ... 22. Instanța de trimitere apreciază că, raportat la numărul mare al dosarelor înregistrate pe rolul tribunalelor, cauze ce nu au fost încă soluționate, se creează premisele unei practici neunitare în privința căreia singurul mecanism de unificare, la acest moment, este reprezentat de pronunțarea, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a unei hotărâri prealabile prin care să se dea o dezlegare chestiunii de drept, având în vedere faptul că, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (6
DECIZIA nr. 76 din 20 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278758]
-
curțile de apel, în cazuri de speță, au exprimat puncte de vedere diferite, conturându-se orientările divergente menționate de instanța de trimitere, întemeiate pe interpretarea și aplicarea acelorași prevederi legale, ceea ce justifică necesitatea pronunțării unei decizii care să asigure unificarea jurisprudenței. ... 71. Analiza jurisprudenței atașate evidențiază faptul că, pornind de la aceleași dispoziții legale incidente, instanțele au pronunțat două soluții principale contrare, reținând că asistentul personal al persoanei cu handicap grav este îndreptățit sau, dimpotrivă, nu este îndreptățit la acordarea
DECIZIA nr. 23 din 27 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278735]
-
de lege și extinderea aplicării lor unei categorii profesionale ar echivala cu o răsturnare a securității și stabilității raporturilor juridice și cu o redefinire a unor instituții de drept procesual, cum ar fi autoritatea de lucru judecat și mecanismele de unificare a practicii judiciare. ... 35. În sensul celei de-a doua opinii au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate de Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Galați și Tribunalul Brașov. ... 36. În cauze similare au fost admise acțiuni prin care magistrați
DECIZIA nr. 80 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278557]
-
reședință de județ, precum și de la parchetele de pe lângă acestea, soluția legislativă pe care norma o instituie fiind circumscrisă marjei de opțiune în materie a legiuitorului.“ ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 41. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost identificate mai multe decizii care prezintă relevanță în analiza sesizării de față. ... 42. Prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018
DECIZIA nr. 80 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278557]
-
specialitate și conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea. ... 71. Prezentarea succesiunii actelor normative intervenite în materia salarizării nu este necesară, nu doar pentru că a fost deja expusă într-o serie de decizii de unificare a jurisprudenței, ci și pentru că limitele sesizării sunt circumscrise interpretării prevederilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 72. Este însă utilă o incursiune în evoluția legislației adoptate în domeniu, context în care Înalta Curte de
DECIZIA nr. 80 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278557]
-
de bază egale pentru muncă cu valoare egală). ... 79. Incidența Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curții Constituționale, în legătură cu domeniul de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, a fost dezlegată de instanța supremă în cadrul mecanismelor de unificare, pe cale incidentală, în cuprinsul unor considerente cu valoare decizorie din Decizia nr. 15 din 28 iunie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 80 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278557]
-
în interesul legii, Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj a apreciat ca fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 515 din Codul de procedură civilă pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei decizii de unificare a practicii în procedura recursului în interesul legii, cu observația că aceasta este admisibilă, deoarece se face dovada că problema de drept analizată a fost soluționată neunitar, hotărârile cu caracter definitiv identificate aparținând unor instanțe diferite. ... 23. Chiar dacă practica
DECIZIA nr. 2 din 26 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280667]
-
speță, au exprimat puncte de vedere diferite, concretizate în hotărâri judecătorești definitive, conturându-se orientările divergente menționate de instanța de trimitere și întemeiate pe interpretarea și aplicarea acelorași prevederi legale, ceea ce justifică necesitatea pronunțării unei decizii care să asigure unificarea jurisprudenței. ... 43. Așadar, recursul în interesul legii îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă. ... Analiza problemei de drept ce face obiectul recursului în interesul legii 44. Așa cum reiese din cuprinsul sesizării
DECIZIA nr. 2 din 26 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280667]
-
Constituțională a României a evidențiat că, deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (a se vedea, în acest sens
DECIZIA nr. 727 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280623]
-
recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 40. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor legale supuse interpretării. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 41. Fără a avea semnificația că Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi statuat anterior cu privire la problemele puse în discuție, se impune totuși a fi menționată Decizia nr. 4 din 30 ianuarie 2023, prin care
DECIZIA nr. 11 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280746]
-
paragraful 44; nr. 1 din 18 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 26 martie 2021, paragraful 67 etc.) ... 52. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul instanței legal
DECIZIA nr. 11 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280746]
-
Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 61. Evaluând elementele sesizării pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că doar primele trei condiții sunt întrunite. Concret, sunt îndeplinite aspectele de admisibilitate legate de titularul sesizării și de stadiul soluționării pricinii în
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
poate proceda la lămurirea unei alte chestiuni de drept decât cea cu care a fost învestit, însă, în egală măsură, lăsând libertate deplină titularului sesizării să aprecieze care sunt dispozițiile legale a căror interpretare se impune pe calea mecanismului de unificare, ar fi în postura de a răspunde unor probleme pur ipotetice. Or, rolul acestei proceduri este acela de a formula un răspuns util, în condițiile existenței unei relații de dependență între chestiunea de drept dezlegată și soluția ce ar putea
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
al instanței să întrevadă explicit care este pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu. ... 90. Pentru toate aceste considerente, mecanismul de unificare a practicii judiciare, prevăzut de art. 519 din Codul de procedură civilă, nu poate fi valorificat, atâta vreme cât legiuitorul a instituit anumite condiții restrictive și cumulative de admisibilitate, iar două dintre acestea nu sunt îndeplinite. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
din Legea nr. 176/2010, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât în speță se pune problema interpretării textului legal, atribut al instanței de judecată, iar în caz de practică neunitară Codul de procedură civilă a prevăzut mecanisme de unificare a acestei practici. Nu este, în consecință, necesar să se constate neconstituționalitatea textului legal, ci doar să se stabilească interpretarea corectă a acestuia, nicio interpretare nefiind însă contrară prevederilor Constituției. Cu privire la art. 25 din Legea nr. 176/2010, în
DECIZIA nr. 550 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280080]
-
asupra chestiunii de drept, iar aceasta nici să nu formeze obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, așa cum rezultă și din corespondența Ministerului Public, prezentată anterior. ... 107. În concluzie, se impune a fi valorificat mecanismul de unificare a practicii judiciare, reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât sunt întrunite condițiile legale referitoare la existența unei veritabile chestiuni de drept, care prezintă caracter de noutate. ... ... B. Cu privire la fondul chestiunilor de drept supuse dezlegării
DECIZIA nr. 21 din 13 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284843]
-
implementarea proiectelor informatice dezvoltate de către specialiștii IT din instanțele judecătorești, exploatarea în sistemul judiciar a unor soluții informatice calitative și sigure din punct de vedere tehnic, care să corespundă nevoilor funcționale și operaționale identificate în instanțele de judecată, respectiv unificarea celor cu funcții similare. ... 4. Criterii tehnice și de securitate În scopul avizării/autorizării, aplicațiile/soluțiile informatice dezvoltate de specialiști IT din cadrul instanțelor judecătorești, care prezintă interes pentru a fi introduse în circuitul operațional la nivel național, trebuie să îndeplinească, cumulativ
NORME din 2 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286525]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 23 mai 2023). ... ... V. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 24. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare, cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii. ... ... VI. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 25. Procurorul general al Parchetului de pe lângă
DECIZIA nr. 11 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286505]