2,329 matches
-
după. Nu mai eram domnișoare și, mai târziu, doamne și domni, ci camarazi, „tovarăși“. Numai femeia de serviciu era „doamnă“ - n-am înțeles niciodată de ce. De fapt, era evident că asta nu era nicidecum expresia vreunei egalități, fie ea și utopice, pentru că nu eram politicoși. Eram însă egali, după cum spuneam, în mizerie. În afară, bineînțeles, de cei care erau mai egali decât ceilalți. Și ajungem în felul acesta la aspectul sordid al socialismului realist. Dar nici asta nu era suferință ar
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
bezna de o jumătate de secol în care a fost ținut de o orânduire și o ideologie care practic, n-a avut nimic comun cu ceea ce teoretic propovăduia - deplina egalitate în drepturi a tuturor membrilor societății, sau a unor principii utopice ca desființarea exploatării omului de către om, distribuția produsului social conform lozincii, de la fiecare după capacitate, fiecăruia după necesități, precum și datorită altor multe aberații de felul acesta. Dacă avem în vedere cifra populației stabile în acelaș an 1995, de 1284 de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vieții, cum acea ordine nouă, astfel construită va putea realiza odată fericirea pe pământ? Aceste toate, le spuneam în mine, atunci; în raport cu ce știam atunci despre Revoluțiunea socială; și sub influența lecturilor pe atunci la modă, bunăoară a celebrului roman utopic (astăzi uitat) datorit scriitorului american Bellamy, care în traducerea franceză purta titlul Cent ans après; și mai târziu a fantasticei povestiri de același gen, pe care Anatole France o așează în volumul intitulat Sur la pierre blanche. Astăzi, firește, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
se întâmpla în România lui Ceaușescu) : prima este o sentință morală, iar a doua una penală. nu în sensul ceaușist (acel model de om creat în eprubetă de conducerea de partid și de stat a rămas, din fericire, un proiect utopic...), ci în acela literal, ca să zic așa : domnul Bebe este un tip uman care nu a mai existat, creat în timp, în cei 40 de ani de comunism și adus la perfecțiune de amoralismul promiscuu al epocii de aur ! Nu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
demonstrat o dată în plus, în ciuda bătrâneții, în zilele grele ale exproprierii „rămășițelor moșierești“ din 1949 -, trăsături care au fost moștenite de Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu. Tatăl, Gheorghe Bălăcioiu, era un boier cult, excentric și lipsit de simț practic, atras de ideile socialismului utopic. Se pare că și-a împărțit din proprie inițiativă o mare parte din moșie țăranilor, ceea ce l-a scutit de orice problemă la răscoala din 1907, însă i-a lăsat săraci pe moștenitorii săi. Nepriceperea lui în a-și chivernisi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Legionar (14 septembrie 1940) a fost Decretul-lege din 4 octombrie 1940, „pentru trecerea proprietăților rurale evreiești În patrimoniul Statului” <endnote id=" (356, p. 65)"/>. În Palestina Evident, soluția de „agricolizare a evreilor” preconizată În 1881 s-a dovedit a fi utopică. Evreii au devenit Într-adevăr plugari, dar nu În Dobrogea, ci Într-un ținut și mai arid, Palestina. Deja În 1875, În Moldova ființau primele organizații sioniste (de tip „Asociația pentru Eretz Israel”), În condițiile În care cartea lui Theodor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai multe localități numite Suzidava ; din cauza consonanței Între „s” și „z”, acest toponim ar fi suferit un proces de prescurtare, „dentâi În Szidava și apoi În Jidova” <endnote id="(6, p. 62)"/>. Prizonier al propriului său sistem mitologic, artificial și utopic, Nicolae Densușianu crede, la Începutul secolului XX, că „jidovii” din tradiția populară românească nu ar fi alții decât „vechii egipteni”, iar „Novac, Împăratul jidovilor” - care a tras „brazda jidovească” - ar fi chiar Osiris <endnote id="(57)"/>. Însă cea mai spectaculoasă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o vedea mai bine, mai nuanțat. Julien Benda indica disocierea intelectualului occidental de pasiunile politice care-l fac prizonierul exceselor, de angajările ideologice febricitate, de cauționarea regimurilor totalitare în numele ideilor generoase de Justiție, Adevăr, Umanitate sau de împlinirea unor viziuni utopice. Aceste reflexe de apărare născute din evenimente și asociate discernământului ca bun-simț, chiar și livrat în termenii paradoxului cum o face Alexandru Paleologu , sunt consti- tutive pentru o societate democratică cu toate imperfec- țiunile ei. În sensul recuperării discernământului se
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cu toate imperfec- țiunile ei. În sensul recuperării discernământului se referă și Bernard-Henri Lévy la „marile noastre reflexe consti- tutiv-identitare” care reprezintă o „formă de inteligență civică, socială, care blochează sofismele, silogismele menite să cauționeze oroarea, să o cosmetizeze umanitarist- utopic ca accident de etapă, ca necesitate istorică etc.”. Cea de-a doua dimensiune a contemporaneității presu- pune fixarea privirii asupra timpului tău pentru a percepe nu luminile, ci obscuritatea : (...) le contemporain est celui qui fixe le regard sur son temps
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Ă Dacă istoria concep- tului subliniază separația între cei care au exclusivitatea și cei excluși, Agamben semnalează faptul că în epoca modernă sărăcia și excluderea trec din sfera semantică a economicului și socialului în cea a categoriilor politice, în proiectul utopic al dizolvării diferenței și realizării unui popor unitar, fără fractură. Ce accepție conferă Caragiale deformării sale, despre care popor este vorba ? Caragiale face, de altfel foarte bine, diferența între „popor” și „poppor” sau „bobbor”, între „român” și „rromân” așa cum ne-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
unei nopți din care răsar lumini putrede, în care se aud țipetele și zgomotele unor încăierări obscure. Un cetățean locuitor sau nu al acestui limb face o prezentare în fața unei comisii stabilind perspectiva unui viitor urban fără precedent, o viziune utopică în care edificii impunătoare se înalță iluzoriu dea- supra smârcurilor. „În locul acestui câmp gol pe care se jucau copii de mahalagii se-nalță acum un cartier nou, cu adevărat european care fără îndoială va smulge admirația tuturor admiratorilor străini. Ce
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
întregi cu cap, coadă, coaste mai puțin carne parcă evadați de la Muzeul Antipa! Așa că, bine intenționat, l-am întrebat pe tovarășul ministru: "Și cu peștele prins ce facem?". Îl congelăm, facem conserve și asigurăm desfacerea "în zonă!"". Eram eu "socialist utopic", dar "organul" era mai utopic decât mine citisem că anual captura de pește în Chile era de 300 kg pe cap de locuitor, din care chilienii, mâncători de carne de vită în special, nu consumau decât 15 kg, restul făcându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mai puțin carne parcă evadați de la Muzeul Antipa! Așa că, bine intenționat, l-am întrebat pe tovarășul ministru: "Și cu peștele prins ce facem?". Îl congelăm, facem conserve și asigurăm desfacerea "în zonă!"". Eram eu "socialist utopic", dar "organul" era mai utopic decât mine citisem că anual captura de pește în Chile era de 300 kg pe cap de locuitor, din care chilienii, mâncători de carne de vită în special, nu consumau decât 15 kg, restul făcându-l făină de pește, folosită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
baza următoarei explicații: "Sunt sănătos, liber, am casă, slujbă, am doi copii sănătoși și frumoși și o nevastă harnică și drăgăstoasă, ce-mi mai lipsește? Banii ce-mi prisosesc mie probabil ca sunt de folos altora, așa că..." Citisem operele "Socialiștilor utopici", Coranul și Noul Testament, știam că "cine-și dă sie-și dă" și că "mai degrabă va trece o cămila prin urechile acului decât un bogat porțile Raiului" și ca atare cele spuse de "companero" Fernando, cu sinceritate, au căzut bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu nonșalanță: "Este posibil să fi fost, am atâtea deplasări..."!) În acest domeniu sensibil și deficitar, al relațiilor economice, pe lângă găsirea de debușeuri pentru mărfurile românești, am avut în vedere realizarea a două obiective "transmise din țară". Erau două obiective utopice, gen morile cunoscutului senor de la Mancha încheierea unui Acord de navigație cu deschiderea unei linii maritime directe Constanța-Montevideo și organizarea unei Sesiuni a Comisiei mixte economice. Cred că de la primele schimburi de valori materiale ale lui "homo sapiens" obiectivul l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ziar obscur, un articol al profesorului Tzvi Lamm, de la Universitatea Ebraic), acuz) Israelul c) a pierdut leg)tură cu realitatea 1. Lamm este de p)rere c), desi ideea de sionism, la Începuturile sale, p)rea a fi mai mult utopic) decât practic), a fost totuși de un realism cump)țâț. Conduc)torii s)i au știut exact cât) putere aveau - sau nu aveau - și au r)mas credincioși telurilor lor. Nu erau hipnotizați și paralizați de propriile sloganuri. Conduc)torii
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
voia senzației de a nu fi „niciunde“. Nu eram niciunde și totuși eram undeva, eram În mine Însumi. De câte ori mă surprind Într-o balanță delicată, echilibrist Între două lumi, am o percepție concretă a trupului ce mă trezește din plutirea utopică și mă pune În contact cu ceva real. După amintirea turbulențelor de la Național, care mă afectaseră negativ, simțeam nevoia să mă distanțez, să nu mai las nimic din ce s-a acumulat să mă atingă. Și ca să beneficiez de acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
durabil și folositor, această carte va rămâne una din marile împliniri ale limbii și literaturii române. Iar dacă va fi tradusă într-o limbă de circulație, așa cum ar fi normal într-o Europă conștientă de valorile ei (dar nu e utopică azi asemenea condiție ?), ea s-ar așeza de la sine în rândul marilor cărți de înțelepciune și experiență umană, care nu sunt mult prea multe din antichitate până azi, între ele figurând, ca să menționăm încă un titlu românesc, și Jurnalul fericirii
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
inspiră „la préoccupation du cocuage”, chiar dacă cel ce a introdus-o în literatură se numea Racine. De trei secole, spune el, literatura se preocupă de psihologia amorului, din lipsa de adevărată dragoste (Antidotes, p. 231). Dragostea adevărată nu e niciodată utopică, teoretică, abstractă. Ea nu poate izvorî decât din imediata apropiere ; numai așa se poate extinde și asupra omenescului ̀ ntreg, numai ea poate înțelege și dragostea altora, suferința sau bucuria lor. „Filantropul”, generosul, poate foarte bine fi egoist și orgolios
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în cele mai încâlcite probleme ale vieții. Știa să trateze amănuntele ca amănunte și problemele mari ca atare. Făcea filozofia veții cârpind cămășile rupte ale copiilor și ale nepoților ei. Prețuia frumosul, înseta după adevăr. Nu-și făcea speranțe naive, utopice. Căuta și găsea o folosire practică și a suferințelor care circulau și dominau mediul ei de viață. Când nepoții ei Petrișor și Florică făceau clasele V-VIII în Râmnicelu, mămica îi ajuta la matematică. Era de 65 de ani, atâta
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
întregi cu cap, coadă, coaste mai puțin carne parcă evadați de la Muzeul Antipa! Așa că, bine intenționat, l-am întrebat pe tovarășul ministru: "Și cu peștele prins ce facem?". Îl congelăm, facem conserve și asigurăm desfacerea "în zonă!"". Eram eu "socialist utopic", dar "organul" era mai utopic decât mine citisem că, anual, captura de pește în Chile era de 300 kg pe cap de locuitor, din care chilienii, mâncători de carne de vită în special, nu consumau decât 15 kg, restul făcându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mai puțin carne parcă evadați de la Muzeul Antipa! Așa că, bine intenționat, l-am întrebat pe tovarășul ministru: "Și cu peștele prins ce facem?". Îl congelăm, facem conserve și asigurăm desfacerea "în zonă!"". Eram eu "socialist utopic", dar "organul" era mai utopic decât mine citisem că, anual, captura de pește în Chile era de 300 kg pe cap de locuitor, din care chilienii, mâncători de carne de vită în special, nu consumau decât 15 kg, restul făcându-l făină de pește, folosită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
se înscriu în ființa noastră; pentru că, vorba nu mai țin minte cărui francez, "amintirile sunt singurul loc în care ne putem refugia". Sigur, într-o perioadă ca aceasta în care ne aflăm, adevărurile sunt condiționate de consistență materială și este utopic să deturnăm înțelesul supremului cuvânt, tiranul cuvânt care este averea. Numai unul ca Zorba, deschizându-și brațele să cuprindă muntele, măslinii și portocalii și marea albastră a Greciei, își permitea să exclame: ,Avere... bogăție... uite la lumea asta minunată... este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
s chest..., prietenii, alianțe, trădări etc. Existența unor trimiteri geografice și istorice a subliniat decalajul evenimențial, căci, deși acțiunea e plasată în GAP printr-o scenografie potrivită, multe dintre aceste trimiteri sunt inadecvate temporal sau sunt integrate forțat în povești utopice : găsirea comorii conchistadorului Cortéz, respectul față de Codurile lui Bart Roberts și Henry Morgan, existența docurilor din Port-Royal, Tortuga și Jamaica, adunarea Frăției cu toți pirații lumii, interesele Companiei Indiilor Orientale, personaje ca Israel Hands și Blackbeard. Unele dintre replici sunt
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cultură civică (mulți dintre copiii celor ce citesc învață după manualele ei de la Humanitas), eu am încercat alte începuturi și, în timp, le-am instituționalizat. Știam că Manhattan nu vom avea niciodată, dar o societate mai „americană” nu ar fi utopic să ne-o imaginăm. Mai știam că Gemenii rămîn acolo și că nimic nu ne oprește să credem că-i vom mai putea vedea de-adevăratelea. Și că americanii muncesc bine, eficient, că sunt dispuși să fie pietenoși, să-ți
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]