2,982 matches
-
secolul al XVIII-lea și, pe măsură ce turcii se retrag, în Balcani. El alimentează și se alimentează din Revoluția industrială engleză și din Revoluția politică franceză, și va da naștere Europei statelor-națiune din secolele al XIX-lea și al XX-lea. Vîrtejul istoric este creator de noi forme și pro-prietăți care retro-acționează asupra fiecăreia dintre instanțele sale constitutive, ajungînd în cele din urmă să le transforme transformîndu-se el însuși. Europa modernă este așadar rodul unei metamorfoze, și n-a încetat nici o clipă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ciclonul devastator al secolului XX. Europa modernă a luat ființă din mers și nu a supraviețuit decît într-un proces de devenire accelerat. Spațiul și specia europene În aceste condiții, începînd din secolul al XV-lea, Europa este însuși spațiul vîrtejului istoric, un spațiu de intensă activitate politică, militară, economică, civiliza-țională și culturală. Din acest moment, se vorbește despre "pace în Europa" sau despre "război în Europa". Odată cu răspîndirea manierelor de la Curte, a moravurilor burgheze, apoi a confortului "modern" și a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
comunismul din URSS, aparent internaționalist dar devenit naționalist, și nazism, rasist și pangermanic, dar revendicîndu-și, din 1940, misiunea de a unifica Europa... În fine, în 1945, pe cadavrul Germaniei, cele două jumătăți de Europă văd lumina zilei. Orientul, Occidentul, Europa Vîrtejul pare să se fi dezintegrat, lăsînd în urmă doar un mini-vîrtej socio-economic care se manifestă în Vest. Divizările dintre statele-națiune europene s-au atenuat. Între 1945 și 1989 însă, o nouă diviziune secționează vertical Europa, de acum dominată de cele
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
europeană. Statele Unite ale Americii sînt în proporție de 90 % State Unite ale imigranților europeni. Această situație face și mai complexă definirea Europei în raport cu noțiunile de Occident și Orient. Pînă în secolul al XVII-lea, formarea Europei a fost occidentală, iar amplificarea vîrtejului european dintre secolele al XVII-lea și al XX-lea a reprezentat un proces de occidentalizare a estului european, care a inclus pînă și Turcia (revoluția kemalistă, 1920-1928). De asemenea, occidentalizarea a traversat Atlanticul și s-a implantat în America
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
religiile asiatice sau africane se împotrivesc Europei sau vor să o înfrunte, o fac împru-mutînd de la aceasta formula statului-națiune și dezvoltînd științe, tehnici și arme apărute în Europa. În sfîrșit, nu este vorba doar de faptul că roadele inițiale ale Vîrtejului s-au răspîndit în lume: Vîrtejul însuși a devenit planetar. Firește, Europa continuă să fie antrenată și zguduită de vîrtej, însă acesta a dobîndit acum o altă amploare și o altă natură. Ce rămîne din Europa? Ce rămîne din acest
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Europei sau vor să o înfrunte, o fac împru-mutînd de la aceasta formula statului-națiune și dezvoltînd științe, tehnici și arme apărute în Europa. În sfîrșit, nu este vorba doar de faptul că roadele inițiale ale Vîrtejului s-au răspîndit în lume: Vîrtejul însuși a devenit planetar. Firește, Europa continuă să fie antrenată și zguduită de vîrtej, însă acesta a dobîndit acum o altă amploare și o altă natură. Ce rămîne din Europa? Ce rămîne din acest complex polinuclear, policentric, geo-istoric, civilizațional, cultural
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dezvoltînd științe, tehnici și arme apărute în Europa. În sfîrșit, nu este vorba doar de faptul că roadele inițiale ale Vîrtejului s-au răspîndit în lume: Vîrtejul însuși a devenit planetar. Firește, Europa continuă să fie antrenată și zguduită de vîrtej, însă acesta a dobîndit acum o altă amploare și o altă natură. Ce rămîne din Europa? Ce rămîne din acest complex polinuclear, policentric, geo-istoric, civilizațional, cultural, care nu a putut supraviețui decît în conflicte și comunicații, în respingerea hegemoniilor politică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Pentru a reuși aceasta însă, putem găsi o sursă de inspirație în principiul istoric care leagă identitatea europeană de procesul devenirii și metamorfozei. Imperativul vital de a salva identitatea Europei reclamă o nouă metamorfoză a acesteia. II Clocotul cultural 1 Vîrtejul cultural Se spune pe bună dreptate despre cultura europeană că este creștino-greco-latină. Izvoarele evreiești, creștine, grecești, latine par să se fi unit pentru a forma o sinteză armonioasă, care este atît substratul specific al Europei, cît și numitorul său cultural
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
interferente, între credință, rațiune, îndoială, empirism. Astfel, în și prin Renaștere, cultura europeană se ivește ca fierbere dialogică permanentă, suscitînd o țîșnire neîntreruptă de idei, de teorii, de năzuințe, de vise, de forme care se vor întrepătrunde ca într-un vîrtej. Acest "vîrtej" cultural apare în chiar condițiile în care se formează concomitent vîrtejul politic / social / economic care duce cu sine și în același timp construiește Europa. Vîrtejul cultural se deosebește de vîrtejul istoric, cu care nu încetează totuși să interfereze
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
credință, rațiune, îndoială, empirism. Astfel, în și prin Renaștere, cultura europeană se ivește ca fierbere dialogică permanentă, suscitînd o țîșnire neîntreruptă de idei, de teorii, de năzuințe, de vise, de forme care se vor întrepătrunde ca într-un vîrtej. Acest "vîrtej" cultural apare în chiar condițiile în care se formează concomitent vîrtejul politic / social / economic care duce cu sine și în același timp construiește Europa. Vîrtejul cultural se deosebește de vîrtejul istoric, cu care nu încetează totuși să interfereze. Ca și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
se ivește ca fierbere dialogică permanentă, suscitînd o țîșnire neîntreruptă de idei, de teorii, de năzuințe, de vise, de forme care se vor întrepătrunde ca într-un vîrtej. Acest "vîrtej" cultural apare în chiar condițiile în care se formează concomitent vîrtejul politic / social / economic care duce cu sine și în același timp construiește Europa. Vîrtejul cultural se deosebește de vîrtejul istoric, cu care nu încetează totuși să interfereze. Ca și acesta, dar fără a se confunda neapărat cu el, centrul său
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de năzuințe, de vise, de forme care se vor întrepătrunde ca într-un vîrtej. Acest "vîrtej" cultural apare în chiar condițiile în care se formează concomitent vîrtejul politic / social / economic care duce cu sine și în același timp construiește Europa. Vîrtejul cultural se deosebește de vîrtejul istoric, cu care nu încetează totuși să interfereze. Ca și acesta, dar fără a se confunda neapărat cu el, centrul său se deplasează necontenit, de la Florența la Amsterdam, Londra, Paris, Jena, Berlin, Viena... Acest curent
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
forme care se vor întrepătrunde ca într-un vîrtej. Acest "vîrtej" cultural apare în chiar condițiile în care se formează concomitent vîrtejul politic / social / economic care duce cu sine și în același timp construiește Europa. Vîrtejul cultural se deosebește de vîrtejul istoric, cu care nu încetează totuși să interfereze. Ca și acesta, dar fără a se confunda neapărat cu el, centrul său se deplasează necontenit, de la Florența la Amsterdam, Londra, Paris, Jena, Berlin, Viena... Acest curent poartă cu sine și construiește
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
al soarelui" au fost cuprinși de o imensă confuzie. Vedeau intențiile și ideile transformîndu-se în contrarul lor. Îi vedeau pe eliberatori transformîndu-se în asupritori. Speranța și deznădejdea, nemărginite și una și cealaltă, aduse de Revoluția franceză se contopesc într-un vîrtej, adesea în aceleași conștiințe. Hegel este gînditorul cheie al acestui moment zbuciumat. În el se reunesc antagonismul raționalismului și cel al romantismului. El înfruntă contradicția, și-o asumă, încearcă să o depășească, o regăsește mereu, o așează în centrul gîndirii
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și rămîne haotică. Dialogica turbionară Originalitatea culturii europene nu constă doar în faptul de a fi fost urmașa iudeo-creștinismului, moștenitoarea gîndirii grecești, producătoarea Științei și Rațiunii moderne. Constă în faptul de a fi fost fără încetare pro-ducătoarea și produsul unui vîrtej alcătuit din interacțiuni și interferențe între multiplele dialogici care au pus alături sau față în față religia și rațiunea; credința și îndoiala; gîndirea mitică și gîndirea critică; empirismul și raționalismul; existența și ideea; particularul și universalul; problematizarea și refondarea; filozofia
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
controlată. Specificitatea culturii europene rezidă înainte de toate în continuitatea și intensitatea dialogicilor sale, unde nici una dintre instanțele constitutive nu le zdrobește sau suprimă pe celelalte, și nici măcar nu exercită în mod durabil o hegemonie apăsătoare. Aceasta o transformă într-un vîrtej și o fierbere culturală neîntrerupte din secolul al XV-lea pînă în secolul al XX-lea. Antagonismul sălășluiește el însuși în interiorul fiecăruia dintre termenii dialogicii. Astfel, Rațiunea cunoaște antagonismele sale interne între tendința sa critică și tendința sa sistematică, între
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cele mai semnificative, Umanismul, Rațiunea, Știința, sînt laice. Este mai cu seamă o cultură în totalitate laicizată, în sensul că, începînd dintr-un anumit moment, nici o idee n-a rămas îndeajuns de sacră sau îndeajuns de infamă pentru a scăpa vîrtejului dezbaterilor, discuțiilor, polemicilor. Forța dialogicii culturale a antrenat în discuție și contestație ideile religioase și politice care se voiau Indiscutabile și Incontestabile și care, cu toate că au rămas sacre pentru adepții lor, au intrat în laicitatea dezbaterii. Ceea ce a introdus ipso
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Și tocmai pentru că acest universal contrazicea toate egoismele și egocentrismele ce țin de individ, de națiune, de cultură, a fost fără încetare ocolit, deturnat și trădat în această cultură europeană care îi dăduse viață. Spiritul ce neagă mereu În sînul vîrtejului dialogic, ideile se neagă întruna unele pe altele: este un vîrtej de negativitate ce antrenează cultura europeană modernă. Aceasta este urmașa negării adevărurilor medievale, și nu va înceta vreodată să aducă negarea în orice idee, în orice sistem, în orice
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
țin de individ, de națiune, de cultură, a fost fără încetare ocolit, deturnat și trădat în această cultură europeană care îi dăduse viață. Spiritul ce neagă mereu În sînul vîrtejului dialogic, ideile se neagă întruna unele pe altele: este un vîrtej de negativitate ce antrenează cultura europeană modernă. Aceasta este urmașa negării adevărurilor medievale, și nu va înceta vreodată să aducă negarea în orice idee, în orice sistem, în orice teorie. Dorința faustiană de cunoaștere absolută face să țîșnească "spiritul ce
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
orice teorie. Dorința faustiană de cunoaștere absolută face să țîșnească "spiritul ce neagă mereu": Mefistofel. Însă negativitatea nu este diabolică decît pentru ceea ce neagă; ea este de asemenea așa cum afirmase Hegel cu privire la scepticismul sofiștilor energia spiritului și cea care însuflețește vîrtejul. Negativitatea a luat chipul îndoielii, al ironiei, al contestării, al revoltei. Îndoiala europeană este cu atît mai însuflețitoare cu cît asociază scepticismul cu ceva care îl neagă la rîndul său. Astfel, îndoiala nu se află doar în centrul meditației lui
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
firea de meridional: "Caragiale iubea adînc farsa și paiațeria tradițională [...]. Neobosit la vorbă singura hărnicie autentică a meridionalului". Aceste particularități nu scapă nici celei numite Aghiuță: ("Spiritul lui era uluitor. Juca teatru pentru alții și pentru el. Te lua în vîrtejul sofismelor, te subjuga cu farmecul lui de grec subtil, iar dacă-l plictiseai te părăsea, ștergîndu-ți pe veci amintirea.") și nici tatălui acesteia care, necăjit pentru textul persiflator Cum vorbesc țăranii îl numise ciocoi: "Un grec mai rafinat în sentimente
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
vieții și a fatalității destinului uman, comparabilă cu cea din operele lui Kafka. Privită în ansamblul ei și raportată la istoria europeană, cartea ar putea fi citită, așa cum s-a sugerat adesea, și ca o parabolă a Italiei surprinse în vârtejul fascismului, Fortăreața Bastiani nefiind altceva decât imaginea unei Italii așteptând să intre într-un război propovăduit de atâta timp de Mussolini. Dincolo de aceste nuanțe, sugerate mai mult sau mai puțin de textul romanului, dincolo de parabola existențială construită de o minte
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
că rădăcinile violenței provin din sistemul internațional de state, al căror dinamism anarhic reflectă absența unor mecanisme de reglementare cu adevărat globale, și din dominația exercitată de un număr de state înarmate care periodic atrag cetățenii civili și statele în vîrtejul conflictelor războinice. Tipul de explicație geopolitică, din care o versiune a fost susținută de Elias, a fost deja examinat pînă acum în această carte; voi încerca, deci, să prezint și să susțin o nouă versiune a explicației la mezonivel. Chiar dacă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
publice ale cetățenilor se bazează în mod necesar pe intimitatea mută (literal, idioția) a oikos. Pe măsură ce publicitatea mediatizată ia amploare dialoguri de televiziune precum Ricki Lake și copii care joacă jocuri digitale -, se presupune că fenomenele particulare sînt atrase în vîrtejul controverselor negociate, acestea reprezentînd semnul distinctiv al spațiilor publice. Domeniul intimității presupus de Hegel și de alții a fi fundația ascunsă a societăților civile moderne dispare. Procesul de politizare subminează diviziunea acceptată în mod convențional dintre "public" (unde controversele privind
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în care ele se manifestă sînt determinate de accidental, de crize, de tensiuni sau de marginalizări. Așadar, odată ce analiza, mergînd în profunzime, atinge ceea ce s-ar putea numi problema înrădăcinării în psihic a acestor fenomene, ai sentimentul că, scăpat de vîrtejul timpului, ajungi la acea ordine a unei durabilități primare. Reașezate în această perspectivă, marile mituri politice ale societăților de azi apar ca expresie a principalelor, a numeroaselor constante psihologice specifice individului 92. Visul Vîrstei de aur, am văzut, e inseparabil
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]