12,807 matches
-
pui datorită îmbinării de culori. Un cumnat de-al lui atunci când îi văzu spuse: ,, Parcă ar fi pui de prepeliță.” Însă ceea ce îl frământa cel mai tare era faptul că nu avea o vacă, o, dacă ar fi avut o vacă atunci ar fi putut ușor ieși din sărăcie și plăti datoriile ce le avea, ar fi putut merge cu lapte la piață și ar fi avut bani continuu, și pe deasupra un vițel pe an pe care l-ar fi putut
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
datoriile ce le avea, ar fi putut merge cu lapte la piață și ar fi avut bani continuu, și pe deasupra un vițel pe an pe care l-ar fi putut vinde. Încercase pe toate căile să obțină bani de o vacă, însă nu fu cu putință, nici prietenii și nici rudele nu-l împrumutaseră cu bani. Trebălui în acea zi pe afară, spre seară Adriana se întoarse din oraș cu două sacoși, însă el aproape că nu o băgă în seamă
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
privii departe la orizont, ziua se pleca spre seară, razele aurii ale soarelui ce apunea scăldau totul cu lumină, se auzea prin preajmă behăitul oilor și al caprelor, pe văile și dealurile acelei câmpii unde ei locuiau oamenii își aduceau vacile de la păscut, curând avea să se sfârșească și acea zi ce pe el îl incomoda. Rămase câteva clipe pe gânduri sprijinit în sapă, apoi deodată se auzi zgomotul strident al trenului ce la o depărtare de cincisute de metri de unde
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
pare că a ajuns-o din urmă cu anii, aruncă mâncare la câteva păsări adunate în juru-i și care i se urcă pe picioare. De la casa vecină, o voce de femeie strigă la un copil să se trezească să ducă vaca la cireadă, miroase a mămăliguță fierbinte, semn că se pregătesc pentru câmp. Dar când începusem să mă bucur și să-mi strâng la piept amintirile, m-am lovit cu putere de realitate. De o realitate dureroasă. Următoarea casă pare ruptă
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
unui univers poetic original, cu un imaginar propriu, inedit: „Cum să mușc din acest lătrat de câine ce veșnic scâncește în inima ta?”; „Mut ca un pește în apa păcatului sunt, flămând ca un câine a cărui credință descrește ... ”, „Și vaca, și măgarul, și coțofana, și câinele, și cormoranul, cu toții vor veni la festinul din noi!”; „Nu mă învrăjbiți nici cu soarele, nici cu luna! Nici cu alba hermină, nici cu hipopotamul cel credincios și răbdător...” Poetul are puteri demiurgice, atâta vreme cât
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
și animalele lor sufereau cot la cot în arșița criminală, singurele care își mai făceau de cap în tot prăpădul zilei fiind muștele cărnoase și verzi care se repezeau nebune asupra oricărui trup în mișcare. Ieșit din grajdul în care vaca se prăbușise neputincioasă pe patul de paie, Ilie abia reușise să facă împleticit cei câțiva pași care despărțeau casa de grădină. - În casă-i mai rău, zise femeia fără a-l privi, ștergându-și obrazul transpirat cu colțul șorțului înflorat
VENTILATORUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360497_a_361826]
-
opri ca trăznită. Dragul ei ventilator era legat cu funii de balamalele ușii, iar paletele, suportul și butoanele erau mânjite de stropii de balegă împroșcați în mișcarea rotativă. Înainte de a-și pierde cunoștința în arșița cumplită, privirea Silviei întâlni ochii vacii, imenși, blajini și recunoscători. Referință Bibliografică: VENTILATORUL / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1626, Anul V, 14 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VENTILATORUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360497_a_361826]
-
locali) care se combat și se distrug reciproc. Acum, de exemplu, popoarele europene din așa zisa UE, fără o constituție europeană, sunt ca focul cu gheață. Astfel, popoarele din UE sunt doar învelite, împachetate în pielea unui animal (a unei “vaci nebune”, înnebunită de OMG Monsanto). Simbolul UE este un steag albastru care reprezintă lacul înghețat de deasupra de culoare albastru-închis și un cer cu stele galbene, care reprezintă focul popoarelor. Focul lunar e galben, focul solar e roșu, deci este
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
celor din clasa lui, adică era cu un an mai mare, și în plus muncise la oraș! Colegii de clasă și consătenii săi îl provocau să le spună despre cum era să fii ciurdar la oraș, de parcă ei nu tot vacile le păzeau în satul lor! Și așa se ajungea la lungi povești despre lucruri știute și neștiute de copii! În sat copiii care păzeau vitele familiei se învecinau cu alții, dar la ciurdă li se părea altfel! Colegii lui Beldie
BELDIE ŞI SERILE DE INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360590_a_361919]
-
Tu știi ce înseamnă ca la cinci dimineața când somnul îți este cel mai dulce, să auzi cum cântă cocoșul? Cum se trezește natura la viață? Câinii latră parcă ar lătra la stele, auzi, dacă ai această șansă, cum muge vaca chemându-și vițelul. Este adevărata viață, papa. - O fi, dragul meu, pentru romantici. Tu trebuie să fii pragmatic. Banul nu vine nici de la vacă și nici de la cocoș, decât atât cât să nu mori de foame. Cocoși și găini putem
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
la viață? Câinii latră parcă ar lătra la stele, auzi, dacă ai această șansă, cum muge vaca chemându-și vițelul. Este adevărata viață, papa. - O fi, dragul meu, pentru romantici. Tu trebuie să fii pragmatic. Banul nu vine nici de la vacă și nici de la cocoș, decât atât cât să nu mori de foame. Cocoși și găini putem crește și noi în curte dacă dorim să vedem cum se face oul. Dar cum se face banul niciodată nu vei afla lucrând la
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
Poate colegii mei de generație își mai aduc aminte. Eu, citeam toată vara, la bivoli... pe imașul Sebișului de unde priveam la Țîcla Fericii ca japonezii la muntele Fujiiama. Acolo, pe imaș, mă duceam alene după bivolii care nu „bâzdăreau” ca vacile, adică nu fugeau, ci se scăldau în baltă. Iar eu aveam traista mereu plină de cărți! Puteam să citesc cât vroiam pentru că bivolii nu stăteau cu vacile roșii, păzite de ceilalți copii din sat, astfel încât nu îmi creau „probleme de
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
Fujiiama. Acolo, pe imaș, mă duceam alene după bivolii care nu „bâzdăreau” ca vacile, adică nu fugeau, ci se scăldau în baltă. Iar eu aveam traista mereu plină de cărți! Puteam să citesc cât vroiam pentru că bivolii nu stăteau cu vacile roșii, păzite de ceilalți copii din sat, astfel încât nu îmi creau „probleme de pază”, lăsâdu-mă în pace să îmi fac lectura... Bivolii îmi rezervaseră prin comportamentul lor un fel de refugiu salvator. Mulți ani după ce am absolvit liceul și facultatea
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
și cazul lui Neculai, nu prea mai au pe ce să plimbe periuța, chiar dacă și-ar dori s-o facă. Imediat ce se încheie acest ritual, destul de scurt, de altfel, Neculai purcede la hrănitul și adăpatul animalelor din curte, adică porcii, vaca și păsările. Pentru asta este nevoit să facă mai multe drumuri, în diverse zone ale gospodăriei. Merge mai întâi la magazia din spatele casei, de unde aduce grâu amestecat cu floarea-soarelui, pentru păsări. Apoi, tot de acolo, umple o cratiță mare, uzată
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
grâu amestecat cu floarea-soarelui, pentru păsări. Apoi, tot de acolo, umple o cratiță mare, uzată, cu grăunțe de porumb, pe care le împarte, după niște reguli doar de el știute, între teica porcului și jgheabul de deasupra ieslei din grajdul vacii. Tot vacii îi aduce, din grămada de lângă poarta grădinii, pe care are grijă s-o împrospăteze zilnic, un braț mare de iarbă, pe care-l trântește în ieslea de lemn, din fața posacului erbivor. Ultimul drum din acest ciclu de activități
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
cu floarea-soarelui, pentru păsări. Apoi, tot de acolo, umple o cratiță mare, uzată, cu grăunțe de porumb, pe care le împarte, după niște reguli doar de el știute, între teica porcului și jgheabul de deasupra ieslei din grajdul vacii. Tot vacii îi aduce, din grămada de lângă poarta grădinii, pe care are grijă s-o împrospăteze zilnic, un braț mare de iarbă, pe care-l trântește în ieslea de lemn, din fața posacului erbivor. Ultimul drum din acest ciclu de activități matinale îl
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
pompă”, unde îl așteaptă două găleți mari, din cele pentru var lavabil, pe care le umple cu apă și astfel, cu ele pline, intră iar în curtea animalelor și umple diversele recipiente special destinate adăpării viețuitoarelor din spațiul respectiv, iar vacii îi dă să bea direct din găleată, până când animalul refuză să mai soarbă, îndepărtând plictisită capul într-o parte. În tot acest timp, Ralița trebăluiește de zor în bucătărie. Fierbe în ibric cafeaua pentru ea, iar într-o crăticioară, ceaiul
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
vară, praf, nisip, făină, cenușă, a sorbi, ciorbă, sobă, a usca. • bun ↔ rău, vină, păcat. • numerale: 3, 20, 1, singur, sărac (?), orfan (?) • acțiuni: a mânca, a roade, dinte, animale rozătoare: șoarece, șobolan, câine, pisică, cal, lup, urs, oaie, berbec, bou, vacă, leu, veveriță, porc, iepure, nurcă și lucruri cu dinți: ferăstrău, furcă, pieptene etc. • a lovi, a izbi, a merge, picior, cracă, Crăciun, talpă, pulpă, drum, uliță, călător, a sări, a țopăi, hop!, purice, lăcustă, broască, a veni. • a râde, a
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
mai mari. Acum, Lory de atunci îi spune pe nume adresându-i-se Costele! ...și bineînțes la persoana doua singular cu tu. ...Pentru că băiatului de atunci îi făcea plăcere de a mai merge pe izlazul unde, vara în copilărie, ducea vacile la păscut, într-una din diminețile admirabile, se pregătise pentru această treabă. Când soarele se ridicase de o suliță, de pe drum, chiar la poarta casei, l-a strigat nașă-sa Cătălina, vecină, cumnată cu nașul său de botez. Erau și
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
său dinspre mamă. Înarmat cu un baston făcut de el cu ani în urmă din lemn de corn - o amintire - păstrat cu grijă ca să nu se piardă, la streașina șoprului unde sălășuiau animalele, el a scos vitele din obor - două vaci, un mânzat, doi viței - și împreună cu nașă-sa au mânat turma spre izlaz, locul cu iarbă deasă. În amintirile lui, același meleag de zbenguială cu prietenii, copii de toate vârstele ai satului, care erau destui. În acel an vara fusese
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
maicile lor, pentru ei o atitudine neobișnuită. Motivul? ...de acasă, ca să nu mai sugă, pe botișor li se pusese câte un căpici, o curelușe împănată cu piroane, ce aveau vârfurile ieșite în afară, ca să înțepe burta animalelor. Resemnați de refuzul vacilor care i-au fătat, o luau din nou la goană în preajma turmei, încercând parcă să uite afrontul neașteptat ce l-au primit. - Fine, mumă, cum te descurci ’mneta în melitărie? ...îl întrebă nașă-sa, care auzise de la omul său, dezertor
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
cine vrei să-i polimești. „Că Măria Stanchii lu’ Bursuc a făcut fata cu jăndarul Căpeț și i-a mers bine și nemăritată. Și ce fată frumoasă avea!” a mai vorbit muma ca să mă încurajeză. * Soarele ajunsese la amiază și vacile sătule se culcaseră la umbră, rumegând în voie iarba adunată în burțile pline. Cătălina da semne că își terminase povestea, dar Costică n-a fost lămurit și nici n-a întrebat-o, cum de a născut gemeni, care, zicea lumea
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
o laude public, a întrebat-o pe mama: -Cheți dragă, cu ce ai făcut leveșea asta așa de bună? -Iezact așe, domnă preoteasă, că tare-o fost bună!, a completat cantorul. - Am mai avut niște burtă ținută în sare de la vaca lui badea Nicolae, a răspuns mama, cu gândul ca la prima spovedanie să-și mărturisească preotului din satul vecin minciuna-păcat. - Dumnezo s-o alduiască pă vaca lui Niculaie!, a completat curatorul. Turtele și vinul hibrid, i-a făcut să uite
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
fost bună!, a completat cantorul. - Am mai avut niște burtă ținută în sare de la vaca lui badea Nicolae, a răspuns mama, cu gândul ca la prima spovedanie să-și mărturisească preotului din satul vecin minciuna-păcat. - Dumnezo s-o alduiască pă vaca lui Niculaie!, a completat curatorul. Turtele și vinul hibrid, i-a făcut să uite de ciorbă. Nouă, copiilor, mama ne făcuse într-o oliță separat ciorbița “fără carne”...Cu mai multe hribe. Am prânzit mai repede. Se pare că țăranii
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
sistemul contractelor și a achizițiilor forțate. Suprafața deținută de gospodăriile populației era de 662 ha, aceasta fiind cultivată cu cereale și legume destinate consumului propriu. Altă îndeletnicire a populației o reprezenta creșterea animalelor; majoritatea creșteau porci și animale pentru lapte (vaci, oi, capre) și păsări de curte. În anul 1980, în gospodăriile populației se înregistrau 2.618 capete de vaci și 2.874 capete de porci. Prin sistemul contractelor și achizițiilor forțate, în cursul anului 1985, au fost predate la stat
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]