2,083 matches
-
ceva mai complexă. Noi locuim dintotdeauna la bloc și tema "celui mai bun prieten al omului" a fost mereu doar una livrescă, însă, când, la etajul al optulea, nu poți închide un ochi toată noaptea din pricina concertului sinistru al câinilor vagabonzi din Tătărași, chestiunea livrescă devine una cât se poate de existențială. M-am uitat cât de terifiată privea tânăra canadiancă hoardele de jivine flămânde și împuțite, lătrând amenințător și gata să îți composteze gamba piciorului la cel mai mic semn
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dar, îndraznesc să spun, mi se pare ipocrit și blamabil să fii mai interesat de soarta unor elemente intermediare din lanțul trofic decât de oameni. Faptul că persoane sufletiste sau avide de publicitate sunt indignate la televizor de euthanasierea câinilor vagabonzi, fiind însă insensibile la drama copiilor din orfelinate, condamnați la infracționalitate sau moarte atunci când sunt aruncați afară, fără bani, fără pregătire, fără viitor, a doua zi după ce au devenit majori, mi se pare mai mult decât elocvent. Desigur că eliminarea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
însă insensibile la drama copiilor din orfelinate, condamnați la infracționalitate sau moarte atunci când sunt aruncați afară, fără bani, fără pregătire, fără viitor, a doua zi după ce au devenit majori, mi se pare mai mult decât elocvent. Desigur că eliminarea câinilor vagabonzi e o decizie dificilă omenește vorbind, dar așa, iresponsabil budist, ne trezim și că șobolanii aducători de ciumă sunt niște viețuitoare drăguțe când le vezi la televizor, la desene animate, și ar merita să fie cruțați spre eterna veselie a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la ora 7. E prea multă liniște. Trosnelile infernale ale celor care iau gunoiul nu se aud decât pe la ora 10, când mașinile Salubris pot cu adevarat să încurce eficient circulația din oraș, iar hămăiala infernală a haitelor de câini vagabonzi, care pigmentează inconfundabil nopțile din Tătărași, s-a stins vremelnic, toropită de soare. De ce e așa de multă liniște? În anii din urmă, ehe!... diminețile de vară erau întruchiparea vibrantă a Infernului lui Dante, astfel încât ceasul deșteptător devenea o inutilitate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cimitirului care îmi stârnește melancolii și amintiri din vremurile când eu și vecinii mei mai speram că va veni bunăstarea și pe aceste meleaguri. Noroc că liniștea nu va ține mult, că acuși se trezesc din somn haitele de câini vagabonzi din cartier din cauza mațelor ghiorăind și începe iar concertul... 3 august 2011 Când am văzut la televizor știrea cu aventurile lui Dominique Strauss-Kahn (DSK), mogul politic mondial și client VIP la Sofitel New York, mi-am zis, cunoscând sistemul american de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
suprarealiștilor din palatul Grassi. Vreau să mă duci la cel mai bun hotel din acest oraș-fantomă, ceruse, și să hoinărești cu mine noaptea pe străzile pustii, fiindcă asemenea nopți nu le poți găsi decât acolo: e atât de frig, că vagabonzii mor congelați pe bănci, toată lumea se Închide În hoteluri și pensiuni, pe-afară nu-s decât gondole ce se leagănă tăcute pe canale, strada Asasinilor pare mai Îngustă și mai sumbră ca niciodată, iar cele patru figuri din Piazzetta, tăiate
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
un prozator prolific. Nuvelist spornic, a început cu volumul Puterea farmecelor și alte nuvele (1913). Cântăreața (1916) este o carte care a obținut un premiu academic. Școala profesională „Arhiereul Gherasim” (1916), Dragoste neîmpărtășită (1919), Strigoiul (1920), Pentru părerea lumii (1921), Vagabondul (1922), Norocul cucoanei Frosa (1926) cuprind numeroase alte nuvele. Autorul lor este un povestitor înzestrat cu spirit de observație și cu abilitatea construcției epice. În genere condensate, nuvelele decupează, în buna tradiție naturalistă, „felii de viață” din lumea celor defavorizați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
Motanul ucigaș, București, 1918; Dragoste neîmpărtășită, București, 1919; Păcatul rabinului, București, 1920; Orașul bucuriei, București, 1920; Strigoiul, București, 1920; Domnul colonel, București, 1920; Matei Dumbărău, București, 1921; Paradisul rușinos, București, 1921; Domnul deputat, București, 1921; Pentru părerea lumii, București, 1921; Vagabondul, București, 1922; Unchiul Năstase și nepotul său Petre Nicodim, București, 1923; Nuvele alese, Arad, 1925; Fecioarele, București, 1925; Norocul cucoanei Frosa, București, 1926; Vieți zdrobite, București, 1926; Monahul Damian, București, 1928, ed. îngr. și pref. Corneliu Popescu, București, 1991; Cocorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
numită "indemnizație de conducere". 8. Pentru că suntem singurul popor din lume la care apelativul "hoț!" este o formulă de tandrețe. 14. Pentru că numai în țara noastră se poate organiza Campionatul Mondial de 3000 km slalom cu obstacole: căruțe, gropi, cîini vagabonzi înfometați, bețivi. 15. Pentru că la noi zăpada este considerată sfîntă doar fiindcă coboară din cer ; odată ce a căzut pe drumuri, nimeni nu mai îndrăznește s-o atingă. 16. Pentru că la noi ziua de lucru începe cu o pauză. (CR) Cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
În aceste diferite "forme de sete ale ființei" se joacă paradoxul fondanian, salvat prin emigrație și prietenie, pierdut din loialitate față de cineva drag și, mai mult decît atît, față de sensul unei călătorii spirituale totale. Nu e ușor de conciliat spiritul vagabond al strămoșilor cu neliniștioarea imobilitate moldavă, ambianța intelectuală a vremii, de sorginte germană, care îndemna spre meditații sfîșie toare în jurul "iernii lui Dumnezeu", cu bovarismul diletant, estetic și epicureic, în cea mai pură tradiție franceză... Ne amintește cumva de Amin
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pentru des-cîntarea unei lumi strîmbe. Cultului insidios al non-diferenței nu i se mai pot opune, oare, decît soluții livrești? Axa mediană a uniformității îi separă pe exaltații îndrăgostiți ai lui Orsenna himeră pe care o mîngîiem discret în vise, de vagabonzii iubirii lui Houellebecq. Cu dulcegării diplomatice, subtil trecute prin vitriol, pentru primul, sau cu arme albe zdrobind mitul burgheziei eliberate ca pe o ploșnită, pentru cel de-al doilea, acești scriitori depășesc în felul lor limitele lui politically correct, disecînd
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sînii unei singure femei din guvern. 13. Pentru că la noi poți obține carnetul de conducere fără să dai vreun examen. 14. Pentru că numai în țara noastră se poate organiza Campionatul Mondial de 3000 km slalom cu obstacole: căruțe, gropi, cîini vagabonzi înfometați, bețivi. 15. Pentru că la noi zăpada este considerată sfîntă doar fiindcă coboară din cer ; odată ce a căzut pe drumuri, nimeni nu mai îndrăznește să o atingă. 16. Pentru că la noi ziua de lucru începe cu o pauză. 17. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
obscură" (poziția socială îl obsedează pe Lăcusteanu), Aristia e "un smintit, profesor de declamații teatrale", ideile revoluționarilor ca suferința poporului și tiraniile boierilor sunt "fleacuri", Iancu Brătianu este "un ciocoi din cei răsculați", și el cu toți ai lui sunt "vagabonzi", "ștrengari", "mitocani". La 1848 Lăcusteanu era de părere că rebeliștii trebuiau puși "sub judecată la minut", iar lui Eliade, la vestita arestare a guvernului, îi spusese furios: "- O să te tai, câine, să te învăț să mai dai asemenea proclamații!" Lăcusteanu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e indolent, căutător de inerție, de kief. El e un "culbec" închis în casa lui, un peștișor încălzindu-se la soare, la superficia apei, încercînd un sentiment penibil la ideea deplasării. Avea impresia că dacă și-ar fi constrâns gândul vagabond spre un scop precis, ar fi făptuit o acțiune rea, ca și când ar fi împușcat o rândunică. Destul de bogat, Alecsandri a călătorit cu voluptate toată viața, cercetând îndeosebi mările calde, scăldîndu-se pe țărmurile lor, căutând vehiculele legănate, trăsurile de poștă, corăbiile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care este totuși laturea cea mai slabă. Ar fi voit să scrie: O poezie neagră, o poezie dură, O poezie de granit... dar pretenția de umor crud duce la trivialități și putem cita ca mai plastic un prânz de leproși vagabonzi: Aduce fiecare Nemăcinate grâne Cu sine pe spinare Servind în loc de pîne Bucata-i de mâncare Cu vrun ciolan de câne La prânzul canibal: Sau un picior de cal! Răzvan și Vidra, singura piesă viabilă, pare a fi ecoul unui complex
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pentru trădare, fiindcă scăpase din mâinile soldaților pe un bătrân tată neamț care își căuta fiul mort într-o pădure. Ca să ușureze chinurile condamnatului, Lucu, amicul său, îl minte că a fost grațiat, apoi îl împușcă prin surprindere. AURELIU CORNEA Vagabond, fost lucrător prin fabrici de metalurgie și tăbăcărie în Franța, actor ambulant, Aureliu Cornea promitea să fie un fel de Maxim Gorki al nostru. Spiritul său de observație se coboară sub conturul general al lucrurilor, pentru a mări disproporționat amănuntul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
introd. Valeriu Râpeanu, București, 1996; Zbor și cuib, Vălenii de Munte, 1937; Instantanee venețiene, București, 1938; Răzbunarea pământului, Vălenii de Munte, 1938; Regele Cristina, București, 1939; Moartea lui Alexandru, București, 1939; Toate poeziile lui ..., I-II, Vălenii de Munte, 1939-1940; Vagabondul, București, 1940; Pagini alese, I-II, îngr. Mihai Berza, București, 1965; Pagini de tinerețe, I-II, îngr. și pref. Barbu Theodorescu, București, 1968; Scrieri despre artă, îngr. și pref. Barbu Theodorescu, București, 1968; Studii literare, I-II, îngr. și introd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
sala de spectacole de la etajul Ateneului comunal. În primul deceniu din perioada interbelică, băcăuanii au putut viziona aici „mari filme, aduse direct de la casele în drept, cum ar fi Casa Misterului, cu marele artist Mosjoukiny, Rana, cu Francisca Bertini, Micii Vagabonzi, cu marele artist Signoret, Nantas, după nemuritoarea operă a lui Emil Zolla, Calvarul unei orfane, cu renumita artistă parisiană France Dellia și Monte-Carlo, cu celebra stea Betty Balfour”. Tot la nivelul anului 1919, sursele arhivistice ne relevă existența unor cinematografe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sanitar rusesc sosit în localitate; (...) în grădina din fața primăriei s-a defectat instalația de apă de la începutul războiului, iar, pe de altă parte, această grădină, la fel ca și grădina Publică, este inundată, mai ales noaptea, de zeci de câini vagabonzi ce strică toate plantațiile; o altă lacună contra întreținerii grădinilor este că în ultimul timp s-au dat săptămânal și chiar de dou) ori pe săptămână serbări în grădina Publică, umplând grădina de hârtii și confetii și rupând florile; personalul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
-lea. În acest cadru urban, parohia sau cartierul și, mai ales, apartenența la o aceeași meserie, corp sau comunitate sînt cele care constituie solidarități fundamentale. Tensiunile sociale. Dar aceste cadre de siguranță au limitele lor. Pe de o parte, nomazi, vagabonzi, cerșetori, "fără foc nici loc" sînt numeroși, victime ale mizeriei sau ale vreunei infirmități, și numărul lor crește brusc la fiecare criză. Ei au fost mult timp respectați și ajutați, ca imagini ale lui Hristos. Dar, în secolul al XVI
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
încearcă închiderea lor pentru a-i pune la muncă. Această tentativă de strîngere masivă a săracilor, reluată în special de autoritatea monarhică la mijlocul secolului al XVII-lea, se soldează, de fapt, cu un eșec: locurile de internare sînt insuficiente, iar vagabonzii prea numeroși. Pe de altă parte, viața socială nu merge fără tensiuni. Cînd survine o recoltă slabă, cînd impozitele regale devin prea grele, atunci nemulțumirea populară poate izbucni într-o revoltă violentă: după o scurtă explozie de mînie, adesea ucigătoare
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
energia ca să mai aibă destulă grăsime. Cît despre odraslele pe care le zămislesc, ele trebuie să-și poarte singure de grijă sau, în cel mai bun caz, să se bizuie doar pe ajutorul matern. Căci, aidoma altor amanți omnivori și vagabonzi, domnul Cașalot nu se dă în vînt după leagănele de prunci, oricît i-ar plăcea alcovul; și, fiind un mare călător, își lasă pruncii anonimi în lumea întreagă, fiecare din ei fiind, astfel, o făptură exotică. Cu timpul, însă, pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
plînse ale copiilor; foalele se dezumflară, forja se umplu cu cenușă; casa fu vîndută; mama se nărui sub iarba deasă a cimitirului; copiii o urmară acolo; iar nefericitul bătrîn, fără casă și fără familie, porni cu pași împleticiți, ca un vagabond în doliu, ale cărui suferințe nu trezesc nici un respect, al cărui păr cărunt e disprețuit de cîrlionții bălai! Moartea pare singurul deznodămînt de dorit pentru o asemenea viață, dar Moartea nu-i decît un salt în lumea ciudată a Necunoscutului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Și în Năpasta și, mai cu seamă, în Păcat, Caragiale pune față-n față țărănimea cu clasele orășenești. Când toată "societatea" dintr-un orășel, senatori, magistrați, ofițeri, burghezi, își fac o plăcere proastă și crudă din scalîmbăturile nerușinate ale perversului vagabond or-fan, în vârstă de vreo opt-nouă ani, Mitu Boierul, numai "o țărancă bătrână, care e-n rândul întîi al spectatorilor, rușinată de refrenul pe care copilul i-l aruncă ei cu o intenție diabolică", își caută loc să scape de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
al acestor orori, relat�nd zilnic cum ?? rănii �ncercau s? treac? Nistrul doar că s? fie �mpu? că? i de gr? niceri. Erau l? să? i r? ni? i s? moar? pe ghea?? , fiind uneori devora? i de c�ini vagabonzi sub ochii ?? rănilor rom�ni ? i ru? i. Nu li se acordă nici un ajutor de c? tre partea ruseasc? ? i nici p? r? îi rom�ne nu i se permitea s? intervin? dac? ace? tia z? ceau pe jum? tatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]