2,062 matches
-
termine " Fructele pamantului" în 1897 și nu a avut prea mare succes, desi după cel de-al Doilea Război Mondial a fost considerat cel mai influent dintre textele autorului. Se pare că generația de cititori se schimbase iar modul de valorizare a textului era diferit. Cu "Prométhée mal enchaîné" (1899) ("Prometeu rău înlănțuit"), Gîde se întoarce la stilul său satiric din "Călătoria lui Urien" și "Mlaștini", care constituie ultima încercare de a descoperi valorile individuale. Operele scrise în această perioadă fac
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
bazele transumanismului modern dându-i o nouă definiție: Transumanismul este o clasă de filosofii care caută să ne îndrume către o condiție postumană. Transumanismul împărtășește multe elemente ale umanismului, inclusiv respectul pentru rațiune și știință, devotamentul față de progres și o valorizare a existenței umane (sau transumane) în această viață. [...] Transumanismul diferă față de umanism prin recunoașterea și anticiparea modificărilor radicale ale naturii și posibilităților vieții noastre, rezultând din diverse științe și tehnologii [...]. În 1998, filosofii Nick Bostrom și David Pearce au fondat
Transumanism () [Corola-website/Science/299200_a_300529]
-
fie eliminată din discursul criticii de artă, reprezentarea feminină este analizată uneori ca produs al unui sistem de clasă. Spre exemplu, într-o lucrare de C.Cernîșevski, tradusă și publicată la Cartea Rusă, este subliniat modul în care este produsă valorizarea estetică în interiorul unei structuri de clasă, fără să fie provocată poziționarea subiectului feminin ca obiect al privirii și al dorinței.Iar în critica de artă a timpului, critica Lelia Rudașcu abordează aproximativ aceeași poziție critică. Prin abundența portretelor de personaje
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
o astfel de stare a minții este scrisă această carte care, dinspre filosofie spre teologie, nu este nici epigonica, nici de îndepărtare și care culege în ea chipul limpede al persoanei, operei și vieții Părintelui Dumitru Stăniloae”. O modalitate de valorizare a operei lui Dumitru Stăniloae practicată de Sandu Frunză este alcătuirea a doua antologii de texte repezentative: "Iubirea creștină" (1993) și "Trăirea lui Dumnezeu în ortodoxie" (1993). În postfața la cea de a doua ediție, Ioan Chirilă scria: ” Întâlnirea cu
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
decurg dintr-o categorie sau alta de relații funcționale (relații dintre subiect și sarcinile activității). În cazul relațiilor de muncă, problema motivației se pune în legătură cu sensul și rațiunea atribuită de individ rolului său profesional. În funcție de modul în care se realizează valorizarea socială a muncii (felul cum este privită, înțeleasă și practicată munca) și de contextul social, se realizează și motivația celui care muncește. Motivația se bazează pe trebuințe, acestea fiind substratul cauzal imediat al celor mai diferite activități și comportamente interumane
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
care acestea interacționează în sistem. Forma cea mai înaltă a motivației este motivația internă, care apare atunci când rolul profesional cu care interacționează subiectul devine el însuși o necesitate. O astfel de motivație condensează în sine trebuința de activitate a subiectului, valorizarea socială pozitivă a activității acestuia și conștientizarea importanței sociale a activității desfășurate. Modificările apărute în cadrul sistemului de trebuințe al individului influențează profund gradul de motivare al acestuia; această mișcare e punctată adesea de contradicții decurgând din dualitatea modului de formare
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
a personalității, susținute eforturi de învățare socială pe tot traseul vieții individuale, având ca produs observabil comportamentul politico-civic, participarea ființei umane la viața politică. Ea nu se rezumă la acumularea de cunoștințe, informații politice, nici la formarea unor capacități de valorizare a faptelor politice și de orientare în spațiul politic, ci în mult mai mare măsură constituie un exercițiu de practicare a unor comportamente politice, participative, de exteriorizare a personalității prin atitudini de acceptare sau neacceptare a unor decizii politice, prin
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
investigare a realității sociale." În lucrarea Geneza modernă a ideii naționale. Psihologie etnică și identitate românească, schița unei teorii asupra genezei culturii noastre moderne și a filosofiei românești ca element al acesteia, teorie bazată pe valorificarea tradiției culturale românești, pe valorizarea operelor de seamă ale acesteia, îndeosebi a acelora care au tematizat “ideea națională”: Demnă de a fi consemnată este ideea filosofiei occidentale ca o “filosofie locală”. Așadar, tocmai acea filosofie care s-a perceput pe sine ca fiind universală, care
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
primitoare și interpretante de mesaj, adică subiecți. Există atâtea perspective constructive, descriptive și evaluante de realitate câți indivizi sunt, acționează și atribuie valori. Fiecare individ este un sistem referențial activ, intelectiv și afectiv cu propriile coordonate ale implicării, realizării și valorizării faptelor. Pentru referențialii umani, pentru subiecți, nu există o unică caracterizare modală, o unică descriere sau unică interpretare de descriere la indiferent ce observație, acțiune sau situație, nu există o unică valoare atribuită la ceva. Fiecare subiect, fiecare om tratat
Relativism () [Corola-website/Science/309152_a_310481]
-
microfizice, pe baza căruia se valorifică noua semnificație a conceptului de "contradicție". Pe deplin conștient de faptul că, în lumina noilor descoperiri științifice, procesul cunoașterii trebuie refondat din punct de vedere logic și epistemologic, Lupașcu lansează ipoteza unei validări și valorizări a naturii contradicției, acordându-i acesteia rolul de factor euristic cu mare putere predictivă în domeniul cunoașterii științifice. Iar acest lucru nu îl putea realiza decât dacă își asuma riscul de-a relaxa fundamentarea filosofică absolutistă a logicii aristotelice. În
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
atitudini în domeniul info-documentar; - Modul în care elevii dezvoltă și utilizează competențe info-documentare în cadrul secvențelor didactice propuse; - Pertinența documentației selectate, pregătirea acesteia pentru activitate și modul în care a fost utilizată în activitate; - Complementaritatea resurselor documentare exploatate, eficiența utilizării și valorizarea acestora; - Modalitatea în care elevii analizează și justifică alegerea resurselor informaționale (ordonare, ierarhizare); - Modalitatea de repartizare a sarcinilor de lucru între profesorul documentarist și cadrele didactice, în cazul desfășurării activităților în parteneriat; - Maniera în care profesorul documentarist a creat un
METODOLOGIA**) din 7 octombrie 2011 (*actualizată*) pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265722_a_267051]
-
dar și aportul activităților CDI în dezvoltarea competențelor cheie ale elevilor; - Diversitatea și nivelul de adresabilitate al activităților desfășurate în CDI; - Rolul activităților CDI în promovarea inovației pedagogice și în dezvoltarea competențelor cheie ale elevilor; - Modalitățile diverse de exploatare și valorizare a resurselor CDI în cadrul activităților; - Capacitatea de a crea un mediu documentar adaptat nevoilor elevilor; - Modalitățile de monitorizare și evaluare a activităților desfășurate în CDI. Modul în care rezultatele evaluărilor se regăsesc în planul de acțiuni ameliorative; - Modul de colaborare
METODOLOGIA**) din 7 octombrie 2011 (*actualizată*) pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265722_a_267051]
-
Autoevaluarea (capacitatea de a raporta propriul comportament la exigentele unui stil didactic elevat) ... ....................................................................................... 2. ACTIVITATEA EDUCATIVĂ ÎN ȘCOALĂ ȘI ÎN AFARA EI: (gestionarea și organizarea CDI, dezvoltarea spațiului și resurselor CDI, activitatea de comunicare în cadrul și în afara școlii - proiectarea, promovarea și valorizarea activităților CDI, dezvoltarea de parteneriate, contribuția la activitățile pluridisciplinare, la activitățile culturale, activitățile școlare și a celor extra-curriculare, contribuția la realizarea și dinamizarea activităților propuse în cadru unității de învățământ): ............................................................................ 3. ACTIVITATEA DE PERFECȚIONARE (METODICĂ ȘI ȘTIINȚIFICĂ): ............................................................................ 4. APRECIEREA CONSILIULUI
METODOLOGIA**) din 7 octombrie 2011 (*actualizată*) pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265722_a_267051]
-
i) Autoevaluarea (capacitatea de a raporta propriul comportament la exigențele unui stil didactic elevat) ... ACTIVITATEA EDUCATIVĂ ÎN ȘCOALĂ ȘI ÎN AFARA EI: (gestionarea și organizarea CDI, dezvoltarea spațiului și resurselor CDI, activitatea de comunicare în cadrul și în afara școlii - proiectarea, promovarea și valorizarea activităților CDI, dezvoltarea de parteneriate, contribuția la activitățile pluridisciplinare, la activitățile culturale, activitățile școlare și a celor extracurriculare, contribuția la realizarea și dinamizarea activităților propuse în cadru unității de învățământ): 3. ACTIVITATEA DE PERFECȚIONARE (METODICĂ ȘI ȘTIINȚIFICĂ): 4. APRECIEREA CONSILIULUI
METODOLOGIA**) din 7 octombrie 2011 (*actualizată*) pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265722_a_267051]
-
i) Autoevaluarea (capacitatea de a raporta propriul comportament la exigențele unui stil didactic elevat) ... ACTIVITATEA EDUCATIVĂ ÎN ȘCOALĂ ȘI ÎN AFARA EI: (gestionarea și organizarea CDI, dezvoltarea spațiului și resurselor CDI, activitatea de comunicare în cadrul și în afara școlii - proiectarea, promovarea și valorizarea activităților CDI, dezvoltarea de parteneriate, contribuția la activitățile pluridisciplinare, la activitățile culturale, activitățile școlare și extracurriculare, contribuția la realizarea și dinamizarea activităților propuse în cadru unității de învățământ): .......................................................................................... .......................................................................................... 3. ACTIVITATEA DE PERFECȚIONARE (METODICĂ ȘI ȘTIINȚIFICĂ): 4. APRECIEREA CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE
METODOLOGIA**) din 7 octombrie 2011 (*actualizată*) pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265722_a_267051]
-
altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de către ANAF, și gestionează bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor prezentei legi, asigurând funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local, și pot derula și dezvolta și activități pentru valorizarea fondurilor gestionate. ... Articolul 278 (1) Pe lângă CNAS și casele de asigurări de sănătate funcționează comisii de experți pentru implementarea programelor naționale de sănătate, finanțate din fond, precum și alte activități stabilite prin ordin al președintelui CNAS. ... (2) Membrii comisiilor de experți
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
de debut, totodată și primul său studiu de estetică, valorificare a tezei sale de doctorat susținută la Facultatea de Filozofie Eberhard Karl a Universității din Tübingen, (în noiembrie 1923), " Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. Über naive und sentimentalische Dichtung" (Problema valorizării în poetica lui Schiller) și până la volumul apărut postum "Arghezi, poet al omului", purtând subtitlul „Cântare Omului” (explorând un domeniu al literaturii comparate), ultimul său studiu antum, intrat la tipar chiar în ziua dispariției autorului și apărut după puțin timp
Tudor Vianu () [Corola-website/Science/297566_a_298895]
-
figuralitatea animală evocă teroarea în fața morții (prin devorare) sau a schimbării (prin diferența de nivel ontologic). Teriomorfia în forma ei devoratoare, părul alcătuit din șerpi, exprimă o dramatizare negativă a feminității, într-o atmosferă de teroare și catastrofă. Dacă o valorizare estetică a unor asemenea figuri va fi posibilă în atmosfera intelectuală a Renașterii, pentru „stilistica” grecilor, posibilitatea deconstruirii frumosului prin grotesc e amendată simbolic. Himera, ca simbol al fanteziei, sau Sfinxul, ca simbol al realității (propune enigme despre lume și
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
X. Deși cu greu poate fi încadrat în genul SF, Dosarele X a acumulat o popularitate remarcabilă ajungând, asemenea Star Trek, un fenomen și un serial-cult triumfător. Spre deosebire de Star Trek însă, Dosarele X se baza pe devalorizarea științei și pe valorizarea paranormalului. În plin succes al Dosarelor X, compania producătoare, Fox, a demarat proiectul unui serial asemănător, Millenium, pe care Pro TV s-a și grăbit să-l aducă pe ecranele noastre. Fără să se ocupe prea mult de fenomene inexplicabile
Film științifico-fantastic () [Corola-website/Science/317002_a_318331]
-
Deși numele său a fost alăturat de al câtorva dintre cele mai prestigioase poete (Ana Blandiana, Constanța Buzea, Ileana Mălăncioiu), deși pentru mulți comentatori proza semnată de ea a constituit o adevărată revelație, totuși faima părinților a frânat, în loc să faciliteze, valorizarea creației sale la adevărații parametri. În plus, o modestie ieșită din comun, o discreție rar întâlnită în breasla scriitoricească au făcut să se vorbească puțin (uneori chiar deloc) despre unele dintre cărțile sale.” LUCIA OLARU NENATI, despre romanul „AMUR”: „Parcurgând
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
al identităților multiple. Accentul cade pe puterea femeilor, acesta fiind un veritabil feminism al puterii și renunțând la abordarea victimistă anterioară (Miroiu, 2004, p. 79-81). El este o reacție la ideea de postfeminism și are la bază obținerea autonomiei prin valorizarea experiențelor specific femeiești și consideră că situația actuală, în care femeile sunt promovate ca obiecte sexuale, este un mod de manifestare al patriarhatului care încearcă să limiteze libertatea femeilor și accesul acestora la puterea politică (Popeangă, 2004). consideră bărbații o
Feminismul radical () [Corola-website/Science/317749_a_319078]
-
este incorectă, însoțită de activarea dorinței de răzbunare). Acest efect era însoțit de activare crescută în zonele responsabile cu recompensa, zone corelate cu dorința expresă de răzbunare. Am concluzionat că în cazul bărbaților, cel puțin, răspunsurile empatice sunt modulate de valorizarea comportamentului social al oamenilor, și anume că ei empatizează cu concurenții corecți, favorizând pedeapsa fizică a oponenților incorecți, o descoperire care reflectă o dovadă recentă despre pedeapsa altruistă. Surorile vitrege ale Cenușăresei erau invidioase pe frumusețea acesteia (cf. Barnhart). În
Invidie () [Corola-website/Science/320032_a_321361]
-
un fapt comun în secolul XX. Astfel, deși în trecut aceasta era considerată a fi o trăsătură definitorie a masculinității, astăzi ea nu mai este. Una din chestiunile cele mai importante care se pune în legătură cu relațiile de gen derivă din valorizarea genurilor, respectiv valorizarea feminității și a masculinității într-un context dat, și a modurilor în care aranjamentele instituționale recompensează cele două genuri. Relațiile de gen sunt relații de putere de gen. Dacă societatea valorizează comportamentele și atitudinile masculine într-un
Putere de gen () [Corola-website/Science/325262_a_326591]
-
în secolul XX. Astfel, deși în trecut aceasta era considerată a fi o trăsătură definitorie a masculinității, astăzi ea nu mai este. Una din chestiunile cele mai importante care se pune în legătură cu relațiile de gen derivă din valorizarea genurilor, respectiv valorizarea feminității și a masculinității într-un context dat, și a modurilor în care aranjamentele instituționale recompensează cele două genuri. Relațiile de gen sunt relații de putere de gen. Dacă societatea valorizează comportamentele și atitudinile masculine într-un anumit domeniu, atunci
Putere de gen () [Corola-website/Science/325262_a_326591]
-
renunțarea la modelele tradiționale bazate pe difererențele dintre genuri și pe superioritatea elementului masculin, ce văd femeile ca fiind pe o poziție inferioară brbatilor, și adoptarea unor concepte care să aibă în vedere și experiențele de gen specifice femeilor și valorizarea acestuia. Eticile feministe renunță la modelele etice tradiționale care operează cu modele dihotomice de tip spațiu public vs. spațiu privat, natură vs. cultură, emoție vs rațiune, care atribuie femeilor anumite sfere (natură, emoție, spațiu privat) și bărbaților altele (rațiune, cultură
Etici feministe () [Corola-website/Science/325278_a_326607]