14,506 matches
-
independente. 8.2.1. Interpretarea coeficienților regresiei logistice În regresia liniară coeficienții b aveau o interpretare directă a impactului asupra dependentei (modificarea cu o unitate a lui x conducea, în medie, la modificarea cu b unități a lui y, celelalte variabile fiind ținute sub control). În cazul regresiei logistice, estimarea impactului pe care modificarea lui x o are asupra lui y se face prin intermediul lui eb. Dacă ridicăm la puterea e ecuația (5) pentru un predictor x, obținem: = e a +bx
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
e ecuația (5) pentru un predictor x, obținem: = e a +bx = ea *(eb)x (6) Din ecuația (6) reiese faptul că modificarea lui x cu 1 unitate conduce la multiplicarea raportului cu eb (notat în continuare cu exp b), celelalte variabile fiind ținute sub control. O interpretare mai directă a coeficientului b logistic poate fi făcută în termeni de probabilități. Să luăm ca exemplu votul pentru un partid. Dacă probabilitatea ca cineva să voteze pentru partid este de 15%, raportul de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
deci că= 0,263, iar P1(y =1) = 0,21. Putem, prin urmare, spune ca dacă se modifică cu o unitate numărul de ani de școlarizare, procentul celor care votează pentru partid crește în medie de la 15% la 21%, celelalte variabile fiind ținute sub control. Ca și în cazul regresiei liniare, modificarea cu o unitate a predictorului poate duce la scăderea sau creșterea lui y. La regresia liniară acest lucru era observabil prin semnul pozitiv sau negativ al coeficientului b. În
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
grup de vârstă. Pentru cei peste 40 de ani, obținem pentru bărbați 183/280 = 0,65 și pentru femei 215/348 = 0,61, raportul având valoarea 1,06. Așadar, pentru grupul de peste 40 de ani diferența se diminuează foarte mult, variabile devenind aproape independente. În concluzie, diferența dintre bărbați și femei cu privire la încrederea interpersonală este mai mică pentru cei de peste 40 de ani decât pentru cei de sub 40 de ani. 8.3.5. Șansele locale (Local odds ratios) Fie un tabel
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2*2 Exemplu: Să construim un model saturat pentru variabilele dihotomice vârstă și încredere interpersonală. Pentru acest model avem în total 9 parametri: 1 parametru constant, 2 parametri corespunzători efectului variabilei vârstă care diferă doar prin semn, 2 parametri pentru variabila încredere, 4 parametri corespunzători efectelor de interacțiune pentru fiecare celulă a tabelului, care la fel, diferă doar prin semn. Din acești 9 parametri, SPSS-ul va calcula pe acei patru care în modul au valori diferite. Aceștia sunt parametrul constant
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
implică o examinare a interrelațiilor dintre aceste variabile. Presupunem că am folosit coeficientul de corelație ca mod de măsurare pentru asocierile făcute și am întocmit un tabel de corelație. Verificând matricea corelației, putem vedea că există relații pozitive între aceste variabile și că relațiile dintre aceste subseturi de variabile sunt mai eficiente decât aceste subseturi. Un factor analitic poate fi utilizat pentru a vedea dacă aceste corelații observate pot fi explicate prin existența unui număr mic de variabile ipotetice 24. Analiza
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
factorială. Exemplu: Presupunem că există trei variabile F, U1 și U2 și opt cazuri (sau entități). Fiecare variabilă are două valori posibile: 1 sau -1 și acestea nu sunt corelate între ele. Să presupunem că ni se cere să stabilim variabile din această sursă de date conform unui set de reguli. Aceste reguli specifice sunt indicate de diagrama cauzală din figura următoare. Aceste reguli sunt pentru a-l crea pe X1 din combinația dintre F și U1 cu influenta .8 și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de date prin intermediul operațiilor liniare care sunt de asemenea variabile fiecare având patru valori posibile. Pentru a indica faptul că sursa variabilelor nu este observată de către cercetător și că variabilele observate sunt extrase de acolo, vom numi această sursă de variabile factori fundamentali. Deoarece nu am participat la crearea universului real de variabile prin aplicarea operațiilor descrise anterior, vom numi aceste surse factori ipotetici (constructe sau variabile ipotetice). Factorii care sunt implicați în crearea mai multor variabile observate sunt numiți factori
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
caracterizarea distribuției probabile a variabilei. Cele 5 variabile din exemplul nostru (F, U1, U2, X1 si X2) au media 0 și variația 1. Aceste variabile sunt numite variabile normale sau standard. Fiecare variabilă poate fi transformată într-o astfel de variabilă standard, scăzând din aceasta rădăcina pătrată a variației. În caracterizarea relațiilor liniare dintre variabile, covariația joacă un rol important. Formula acesteia este: cov(X, Y)= ∑[( Xi -) ( Yi -)] / N (i = 1, 2,..., N) =E[( X -)( Y -)] [5] De reținut, faptul că
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
factorial comun, este necesar să introducem două concepte suplimentare: complexitatea factorială a unei variabile și gradul de determinare factorială al variabilelor (Jae-On Kim, Chaerles W. Mueller, 1985, pag. 21). Complexitatea factorială se referă la numărul coeficienților de saturație pentru o variabilă dată. În acest exemplu fiecare variabilă este saturată cu un factor comun simplu, de aceea complexitatea factorială a fiecărei variabile este 1. Dar faptul că factorul comun ține de structura covariației nu ne spune nimic despre gradul în care variabilele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
variabilelor (Jae-On Kim, Chaerles W. Mueller, 1985, pag. 21). Complexitatea factorială se referă la numărul coeficienților de saturație pentru o variabilă dată. În acest exemplu fiecare variabilă este saturată cu un factor comun simplu, de aceea complexitatea factorială a fiecărei variabile este 1. Dar faptul că factorul comun ține de structura covariației nu ne spune nimic despre gradul în care variabilele observate sunt determinate de factorul comun. Din această cauză, pentru informații se are în vedere un index ce indică gradul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
15: Modelul de analiză factorială cu mai mulți indicatori comuni celor doi factori după rotirea factorilor X1 .69 .33 F1 .65 X2 -.33 .53 X3 .41 ..53 F2 .41 X4 .26 .54 X5 (2) O structură a covariației un număr variabil de factori Figura anterioară arată 2 sisteme cauzale, ambele conducând la aceeași matrice a corelației. Un punct important de reamintit este că nu se poate deduce numărul factorilor comuni responsabili pentru matricea corelației dată; modelele cu un număr mare de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
privind încrederea în instituțiile din România. S-a luat în calcul zece variabile și s-a încercat identificarea cu ajutorul analizei factoriale a existenței unei serii de factori (componente) care să sintetizeze cea mai mare parte din informația deținută în respectivele variabile, pentru a simplifica procesul de analiză și interpretare a datelor. Variabilele incluse în analiză sunt prezentate în tabelul 8.13. Scala de măsurare a acestor variabile nu este una metrică, însă îndeplinește condițiile care permit să fie folosite într-o
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
factori (componente) care să sintetizeze cea mai mare parte din informația deținută în respectivele variabile, pentru a simplifica procesul de analiză și interpretare a datelor. Variabilele incluse în analiză sunt prezentate în tabelul 8.13. Scala de măsurare a acestor variabile nu este una metrică, însă îndeplinește condițiile care permit să fie folosite într-o analiză factorială: valorile atribuite treptelor reflectă distanțele reale dintre ele, iar variabilele sunt măsurate toate pe aceeași scală. În programul SPSS se va selecta din meniul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Se observă o corelație mare a variabilei "încredere în Armată" din primul factor cu cel de al doilea factor. Probabil oamenii percep că instituțiile mas-media au un rol în protejarea cetățenilor și astfel s-ar putea explica și corelația cu variabila "încredere în Armata", conferindu-se și acestei instituții același rol. Component Matrixa Component 1 2 i2 b Președinție ,671 -,201 i2 c Guvern ,738 -,386 i2 d Parlament ,716 -,402 i2 e Justiție ,698 -,334 i2 f Armată ,615 ,001 i2 g Poliție ,702 -,236 i2 h
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
măsurate printr-un set de indicatori care pot avea o singură dimensiune sau mai multe dimensiuni. Prin urmare, construirea unor variabile index care să sintetizeze informația din toți indicatorii este o operație indispensabilă în etapa de analiză a datelor. Aceste variabile index pot fi o măsură compozită unidimensională, obținută pe baza unui set de indicatori omogeni sau o măsură sintetică multidimensională dedusă prin reunirea indicatorilor care aparțin unor dimensiuni diferite și au scopul de a ordona subiecții în funcție de intensitatea și orientarea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
la 5, unde 1 reprezintă încrederea cea mai mică, iar 5 încrederea cea mai mare. Variabila unidimensională creată va avea o serie de valori în funcție de combinațiile de valori atribuite celor trei variabile (televiziune, radio, presă scrisă) de către persoanele intervievate. Această variabilă index va avea rolul de a ordona persoanele intervievate în funcție de intensitatea încrederii acordate mass-mediei, ierarhizându-le în trei categorii: persoane cu încredere ridicată, persoane cu încredere medie și persoane cu încredere scăzută. Această ierarhizare va fi realizată de către cercetător în funcție de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
protest. Figura nr. 9.2: Opțiunea COUNTdefinirea valorilor pentru indicele de numărare, participare protest. În continuare rulăm comanda Frequencies (de calculare a frecvențelor) fie din meniul principal ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/ FREQUENCIES, fie tastând în fereastra de sintaxă comanda 'frequencies nume variabilă.', în acest caz 'fre pol.'. În fișierul de rezultate Output se va genera următorul tabel: pol Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent Valid ,00 903 74,5 74,5 74,5 1,00 176 14,5 14,5 89,0
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
răspunsurilor indicele se numește sumativ. Indicii sumativi se construiesc cu ajutorul comenzii COMPUTE. Sintaxa comenzii este COMPUTE V = V1+ V2+ V3+...+Vn , unde V este indicele, iar V1, Vn variabilele folosite în construcția scalei. Uneori indicele este definit ca media celorlalte variabile, în acest caz comanda fiind: COMPUTE V = (V1+ V2+ V3+...+Vn )/n. Pentru a construi acest indice trebuie să determinăm care dintre valori indică deschiderea/respingerea față de risc. Deschiderea față de risc este indicată de acordul cu prima întrebare și dezacordul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a Asiei în ansamblu a creat posibilitatea orientării unor sume enorme de bani spre domeniul cercetării. Dacă avem în veere că multe state asiatice sunt ghidate și de o strategie de dezvoltare laborios elaborată, în care statul joacă un rol variabil de la țară la țară, dar totdeauna important, atunci putem spune că de aici vine o provocare demnă de luat în seamă. Figura 3. Creșterea anuală medie a cheltuielilor de R&D făcute de SUA, UE-27 și economiile Asia-8: 1996-2007 Sursa
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Împărtășit În raport cu alteritatea de peste mări este aici un factor marcant. O cultură strategică insulară Strategia nu există În sine, ci doar În raport cu niște finalități ce trebuie atinse sau concretizate. În acest sens, ea reprezintă o artă de tip comment faire, variabilă În funcție de culturi. O cultură a strategiei sedimentează arta particulară prin care un colectiv se instituie și se perpetuează prin interacțiunile sale cu spațiul, timpul și alteritatea. Ea se constituie de-a lungul istoriei și rezultă din eforturile acestei comunități de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de alianțe, orientate pornind de la comunități existente. Aplicându-și ei Înseși modelul, comunitatea strategică de cunoaștere a companiei Mediascope Își depășește cu mult limitele fizice de Întreprindere japoneză, inserându-se Într-o țesătură relațională de comunități cu practici și interese variabile În societatea rețelelor. Mai multe cercuri structurează această activitate. Primul este reprezentat de comunitățile interne, tematice sau centrate pe obiective ale IMM-urilor, reunind salariații și conexiunile acestora. Un al doilea cerc este asociat Întreprinderilor partenere din grupul NTT, din
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Eisai percepe senzorial și tacit ritmurile, dificultățile, temerile bolnavilor asemenea comunicării directe, de la hara la hara, a Învățăturilor maeștrilor japonezi. Această comunitate strategică de cunoaștere (ba) funcționează pe baza darului, a schimbului de informații sau a unui joc cu sumă variabilă și interes comun, din care toată lumea iese, dacă nu câștigătoare, cel puțin niciodată În pierdere. Eisai nu joacă În nici un caz rolul unei găuri negre ce absoarbe și din care nu iese nimic. Forța, pregnanța și energia ba-ului permit
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
mult el va reuși să transforme receptarea expunerii sale Într-un act de gândire autentică, Încordată și tensională, Într-o căutare comună a noilor adevăruri, să exercite o Înrâurire formativă. În atingerea acestui deziderat el poate face apel, În mod variabil, când la una, când la alta din cele două strategii de prezentare a materiei: la cea deductivă, specifică prin enunțarea unei definiții (a unei generalizări) urmate de exemplele cuvenite care o susțin și o particularizează, alternată cu cea inductivă care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În pregătirea deciziilor etc. Caracterul reflectoriu al modelelor, valoarea lor cognitivă, atribuie acestora Însemnate virtuți operaționale, instrumentale, În sensul că ele oferă examinării elevilor un material mai maniabil; elementele incluse În structura unui model se pot manevra cu ușurință, sunt variabile și supuse controlului. În felul acesta, Întregul material devine mai accesibil puterii lor de analiză și de explorare activă, de „transformare” a obiectelor și fenomenelor până la sesizarea esenței acestora. Fără Îndoială, utilizarea modelării prezintă și unele dezavantaje inerente limitelor cognitive
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]