3,223 matches
-
își va îndeplini sarcina cu mândrie, știind că numele său va fi a doua zi pe buzele tuturor. Regele se dezbracă, își pune cămașa de noapte și se suie în pat. Între timp, valetul de cameră își pregătește patul de veghe, iar curtenii se retrag. Prima impresie după prezentarea unei zile obișnuite din viața Regelui este aceea de rutină. Într-adevăr, Regele și-a îndeplinit aceste îndatoriri zi de zi, cu rigurozitate, fără a se abate de la aceste ritualuri nici măcar când
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
existența unei cunoașteri lipsite de conștiință sau a unei conștiințe lipsite de cunoaștere (în oricare din etapele ei de formare) este un act de gândire abstractă, ruptă de realitate. Creierul uman primește permanent informațiile venite din mediul înconjurător în starea veghe și din engrame intracerebrale în somn. Acest aflux de informații se înscrie pe dubla spirală "cunoaștere-conștientizare". Cunoașterea-conștiință poate fi exprimată prin viu grai sau în scris. Citirea sau auzul unor cuvinte lipsite de posibilitatea de a fi asociate cu ceva
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
vor șterge. Procesul spiralogic (simultan și permanent) de cunoaștere-conștientizare asigură armonia neuro-psihică a creierului, adică sănătatea. Separarea conștiinței de cunoaștere duce la acceptarea existenței unui creier "inconștient". În somn acest lucru nu are loc, deoarece creierul funcționează ca și în veghe, dar de o manieră diferită, numită "conștiința-cunoaștere de somn" (descrisă separat). Absența cunoașterii conștiente este apanajul patologiei cerebrale; ea poate avea o formă totală, în comă, sau parțială, în agnozii. Termenii de "paraconștient", "preconștient", "megaconștient" și "subconștient" provoacă confuzii și
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
somnului". Depistarea arhitecturii somnului permite cunoașterea în amănunt a tipurilor de somn, normal și patologic, numărul exact de treziri scurte sau lungi, analiza conținutului viselor și coșmarelor, precum și analiza mișcărilor în somn. În 1939, Nathaniel Kleitman publică cartea Somnul și veghea (Sleep and Wakefulness). De la apariția acestei cărți până în 2000 când a apărut DSM-IV-TR (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition, Text Revision), au trecut 61 de ani și medicina somnului este slujită de câteva zeci de mii de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
existenței, ca și respirarea de oxigen și ingerarea de apă (la plante, animale și om). Starea de somn aparține stării continue veghe-somn, cu alternanță circadiană. În absența alternanței ciclice somn-veghe nu există sănătate corporală și cerebrală. Cele două stări, de veghe și de somn, se deosebesc prin intensitățile sau gradele diferite de "cunoaștere-conștiință". Starea de somn natural, etichetată ca stare "subconștientă", "paraconștientă" sau "inconștientă" este diferită de stările de epilepsie sau anestezie. În somn "cunoașterea-conștiință" își continuă activitatea diferit de starea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de somn, se deosebesc prin intensitățile sau gradele diferite de "cunoaștere-conștiință". Starea de somn natural, etichetată ca stare "subconștientă", "paraconștientă" sau "inconștientă" este diferită de stările de epilepsie sau anestezie. În somn "cunoașterea-conștiință" își continuă activitatea diferit de starea de veghe (ca mod de acțiune și ca intensitate). Creierul continuă să fie activ în somn, uneori chiar mai activ decât în starea de veghe, cum este stadiul REM - somnul cu mișcări active ale ochilor -, și cu vise. Măsurătorile metabolice ale consumului
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
diferită de stările de epilepsie sau anestezie. În somn "cunoașterea-conștiință" își continuă activitatea diferit de starea de veghe (ca mod de acțiune și ca intensitate). Creierul continuă să fie activ în somn, uneori chiar mai activ decât în starea de veghe, cum este stadiul REM - somnul cu mișcări active ale ochilor -, și cu vise. Măsurătorile metabolice ale consumului de oxigen, înregistrările electro-encefalografice și magneto-encefalografice dovedesc activitatea continuă din timpul somnului și accelerarea ei în timpul somnului REM cu vise. În somnul REM
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
înregistrările electro-encefalografice și magneto-encefalografice dovedesc activitatea continuă din timpul somnului și accelerarea ei în timpul somnului REM cu vise. În somnul REM putem vorbi, gândi, visa și, treziți, ne amintim visul și îl putem descrie. Dubla spirală cunoaștere-conștiință din starea de veghe este un proces supus legilor logicii rațional-emotive, în starea de somn este un proces eliberat de legile logicii raționale și este supus legilor imaginativ- emoționale. Somnul nu este o deconectare de cunoaștere-conștiință, ci este o trecere de la starea de gândire
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
moartea în bolile autoimune. În somn, omul continuă să sufere de toate bolile cunoscute, care își continuă cursul cu particularitățile impuse de trecerea din starea de gândire rațională la starea de gândire imaginativă. Omul își îmbogățește "cunoașterea-conștientă" în starea de veghe și o consolidează în starea de somn. Toți oamenii visează, dar nu toți oamenii au capacitatea de a-și aminti visele. Creierul viu este un continuum de cunoaștere-conștiință, cu alternări în două algoritme: de somn și de veghe. În somn
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
starea de veghe și o consolidează în starea de somn. Toți oamenii visează, dar nu toți oamenii au capacitatea de a-și aminti visele. Creierul viu este un continuum de cunoaștere-conștiință, cu alternări în două algoritme: de somn și de veghe. În somn, creierul trece la modul de cunoaștere-conștiință imaginativă, care coincide cu definiția celor trei grade de cunoaștere a adevărului descrise de Spinoza: primul grad este imaginativ-confuz, al doilea rațional și al treilea intuitiv. Studiul stărilor patologice ale somnului a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de somn cu vise însoțite de mișcări oculare rapide, sau somnul REM (rapid eye movements). În acest stadiu de somn, cu mișcări oculare rapide, metabolismul creierului este mai intens, atingând valori egale sau chiar mai ridicate decât în starea de veghe. Somnul REM deține 80% din vise. Doar 20% din vise au loc în restul fazelor somnului. Algoritmul imaginativ în care se află creierul în timpul somnului îl eliberează de rigorile logicii și raționalității și îi permite găsirea de soluții pe care
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Somnul REM deține 80% din vise. Doar 20% din vise au loc în restul fazelor somnului. Algoritmul imaginativ în care se află creierul în timpul somnului îl eliberează de rigorile logicii și raționalității și îi permite găsirea de soluții pe care veghea nu le poate oferi. Există nenumărate exemple, devenite celebre, despre soluționări creatoare obținute în somn. Somnul înlesnește eliberarea de constrîngeri pe care veghea o refuză. Imageria vizuală prezentă în gândirea imaginativă a somnului cu vise poate fi asemuită cu halucinațiile
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
în timpul somnului îl eliberează de rigorile logicii și raționalității și îi permite găsirea de soluții pe care veghea nu le poate oferi. Există nenumărate exemple, devenite celebre, despre soluționări creatoare obținute în somn. Somnul înlesnește eliberarea de constrîngeri pe care veghea o refuză. Imageria vizuală prezentă în gândirea imaginativă a somnului cu vise poate fi asemuită cu halucinațiile oamenilor bolnavi "sufletește" aflați în stare de veghe, și cu cele provocate de consumul de droguri devenite mijloace de descătușare. A doua caracteristică
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
devenite celebre, despre soluționări creatoare obținute în somn. Somnul înlesnește eliberarea de constrîngeri pe care veghea o refuză. Imageria vizuală prezentă în gândirea imaginativă a somnului cu vise poate fi asemuită cu halucinațiile oamenilor bolnavi "sufletește" aflați în stare de veghe, și cu cele provocate de consumul de droguri devenite mijloace de descătușare. A doua caracteristică a algoritmului imaginativ al somnului este "ciudățenia". Visul se desfășoară în somn ca un film cu secvențe de o mare ciudățenie, rezultat al lipsei de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
rapide (REM), nu este atât de dezorganizat cum se susține (Revonsuo Antti). Forma și conținutul visului nu sunt întâmplătoare, ci selective. În timpul visului, creierul construiește un model complex al lumii, în care anumite tipuri de elemente, comparate cu cele din veghe, sunt șterse, față de altele, care sunt accentuate. Conținutul visului este puternic modulat de anumite experiențe trăite în veghe. Pe baza acestei evidențe, Revonsuo consideră funcția biologică a visului ca un mod de a retrăi experiențele periculoase și a întări procesul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
întâmplătoare, ci selective. În timpul visului, creierul construiește un model complex al lumii, în care anumite tipuri de elemente, comparate cu cele din veghe, sunt șterse, față de altele, care sunt accentuate. Conținutul visului este puternic modulat de anumite experiențe trăite în veghe. Pe baza acestei evidențe, Revonsuo consideră funcția biologică a visului ca un mod de a retrăi experiențele periculoase și a întări procesul de apărare contra lor. El analizează evoluția conținutului viselor și elaborează teza funcției lor de apărare, afirmînd că
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
pericolului. Revensuo aduce ca argumente conținutul normativ al viselor: visele copiilor, visele în care se repetă coșmarurile, visele posttraumatice și visele vânătorilor. Teza lui Revensuo, a simulării pericolului ca funcție de apărare a visului, are numeroși adepți. Creierul în stare de veghe este supus algoritmului logicii și rațiunii și este organul percepției realității înconjurătoare și personale, cu ajutorul simțurilor. Vedem auzim, mirosim, gustăm, pipăim, avem simțurile echilibrului magnetic și al temperaturii mediului exterior, inclusiv senzațiile provenite din mediul nostru intern. Toată această "furtună
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
și este organul percepției realității înconjurătoare și personale, cu ajutorul simțurilor. Vedem auzim, mirosim, gustăm, pipăim, avem simțurile echilibrului magnetic și al temperaturii mediului exterior, inclusiv senzațiile provenite din mediul nostru intern. Toată această "furtună" de informații, permanente în starea de veghe, alimentează centrii nervoși ai creierului pentru ca, în somn, creierul să fie alimentat de engramele interioare ale creierului nostru asociativ. Aldous Huxley 29, în cartea sa Ușile percepției (The Doors of Perception), scrisă în 1954, descrie în detaliu experiența omului care
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
repede decât un avion. Oamenii nu simt această viteză amețitoare, datorită forței de gravitație cu care sunt "legați" de centrul Pământului, dar simt orice viteză perpendiculară sau paralelă cu suprafața Pământului. Percepția timpului în somn este diferită de cea în veghe, în somn timpul trece mai repede. Algoritmul gândirii logice și raționale din veghe percepe timpul circadian, la nivel celular, molecular și prin vederea luminii solare. În starea de somn, algoritmul imaginativ percepe viteza diferit. Cel mai pregnant exemplu a fost
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
gravitație cu care sunt "legați" de centrul Pământului, dar simt orice viteză perpendiculară sau paralelă cu suprafața Pământului. Percepția timpului în somn este diferită de cea în veghe, în somn timpul trece mai repede. Algoritmul gândirii logice și raționale din veghe percepe timpul circadian, la nivel celular, molecular și prin vederea luminii solare. În starea de somn, algoritmul imaginativ percepe viteza diferit. Cel mai pregnant exemplu a fost dat de Alfred Maury 29, în visul intitulat "ghilotina". Maury povestește visul unui
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
desfășurarea întregului vis, obținut din fragmentele de engrame ale memoriei. Istoria lui Maury rămâne o ipoteză, deoarece se poate ca visul să fi precedat căderea tabloului, deoarece în somnul REM timpul trece cu o altă viteză decât cel perceput în veghe. Joseph Takahashi 30 este un genetician preocupat să găsească substratul genetic al ceasului biologic (biological clock) și al ritmului circadian. În anul 1997, reușește să identifice gena "ceas" (clock gene) la șoarece, care se dovedește a fi prezentă la toate
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
gene primesc informații despre starea de luminozitate din mediul înconjurător și adaptează funcția fiecăreia dintre trilioanele de celule existente, în raport cu lumina exterioară. Ceasul biologic are între funcțiile sale și funcția de favorizare a somnului. Trecerea gândirii logico-raționale a stării de veghe de la gândirea imaginativă a somnului creează o situație de risc crescut în ceea ce privește sistemul de apărare. Omul și animalele sunt expuse mult mai ușor atacurilor animalelor de pradă. De aceea își iau măsuri de prevedere în timpul veghii, pentru a le preveni
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
logico-raționale a stării de veghe de la gândirea imaginativă a somnului creează o situație de risc crescut în ceea ce privește sistemul de apărare. Omul și animalele sunt expuse mult mai ușor atacurilor animalelor de pradă. De aceea își iau măsuri de prevedere în timpul veghii, pentru a le preveni și evita. Procesele care au loc la nivelul sinapselor care primesc stimulii exteriori în timpul veghii își reduc la minimum activitatea în timpul somnului. În schimb, procesele care au loc la nivelul ariilor de sinteză, de consolidare a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
apărare. Omul și animalele sunt expuse mult mai ușor atacurilor animalelor de pradă. De aceea își iau măsuri de prevedere în timpul veghii, pentru a le preveni și evita. Procesele care au loc la nivelul sinapselor care primesc stimulii exteriori în timpul veghii își reduc la minimum activitatea în timpul somnului. În schimb, procesele care au loc la nivelul ariilor de sinteză, de consolidare a memoriei, ating nivelul maximal în somn. Neuroplasticitatea înregistrează în somn un proces de "remodulare sinaptică" înlesnit de absența fluxului
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de consolidare a memoriei, ating nivelul maximal în somn. Neuroplasticitatea înregistrează în somn un proces de "remodulare sinaptică" înlesnit de absența fluxului continuu de informații din exterior. Procesul de remodulare și de consolidare a noilor legături sinaptice din preziua de veghe are loc în somn. El are loc și în starea de veghe, dar la un nivel mult mai redus decât în starea de somn. Există dovezi în acest sens, și anume: a) nivelurile interleukinei, al factorului tumoral necrotizant, al factorului
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]